Arta plastică contemporană românească
Ion Sălișteanu, Petru Lucaci
Galeriile de Artă ale Municipiului București,
1984
Ion Sălișteanu și fiica acestuia, Raluca.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de vineri, 10 februarie 1984.
vineri, 11 martie 2022
Graficiană, machetatoare, artistă
Aida Tasgian
Muzeul Național de Istorie a României, București
11 martie - 8 aprilie 2022
Expoziția cuprinde o parte din numeroasele machetele de
mărci poștale realizate de artistă, aflate în Colecția Filatelică a României.
De la cele mai timpurii până la creațiile din perioada maturității, acestea
surprind evoluția și transformările stilistice prin tema și discursul vizual
abordat. Ziua internațională a copilului (1956), Crucea Roșie (1956), Ziua
internațională a femeii (1960), Fluturi (1960) – premiat la concursul Cea
mai fruoasă marcă a anului, A XV-a aniversare a Federației Mondiale a
Tineretului Democrat (1961), Muzeul Satului (1963) – gravuri executate de
artistul grafician și machetator Ion Dumitrana, sunt câteva dintre emisiunile
machetate de Aida Tasgian pe care vă invităm să le descoperiți la MNIR.
În expoziție sunt incluse, de asemenea, piese din colecția
doamnei dr. Marie Louise Constantinescu, fiica Aidei Tasgian, căreia dorim să-i
mulțumim și cu această ocazie. Astfel, publicul va avea prilejul să vadă
fotografii ale artistei și obiecte de lucru care i-au aparținut, respectiv
miniaturi, lucrări de grafică și picturi circumscrise unei palete diverse de
exprimare plastică, atât prin minuțiozitatea specifică realismului, cât și prin
tușe specifice artei abstracte.
***Mai multe detalii despre proiectul expozițional: https://bit.ly/3KAlXAl
Colocviile Muzeului...
Lansare de carte
Adrian Cioroianu
Muzeul Țării Crișurilor, Oradea
16 martie 2022
Pe simezele vâlcene - Perpetuum Studio
Arta plastică contemporană românească
Dumitru Gorzo
Râmnicu Vâlcea
10 martie - 17 aprilie 2022
Singur - Viața lui Mihail Sebastian
Lansare de carte
Tatiana Niculescu
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
17 martie 2022
Pe simezele Capitalei - MMXXII
Arta plastică contemporană românească
Gabriel Stoian
Muzeul Național al Țăranului Român, București
11 martie - 30 aprilie 2022
Pandemic
Expoziție de fotografie
George Popovici
Galeria de Artă Nicolae Tonitza, Iași
11 - 20 martie 2022
Univers textil - Mandala
Arta plastică contemporană românească
Galeria de Artă Victoria, Iași
10 - 20 martie 2022
Furca de tors. Tradiție – Artă – Meșteșug
Muzeul Municipal Câmpulung
februarie - aprilie 2022
Muzeul Municipal Câmpulung are deosebita plăcere de a vă
invita să vizitați expoziția temporară cu piese vechi de sute de ani: Furca de tors. Tradiție – Artă – Meșteșug găzduită până la finele lunii aprilie de
Secția de Etnografie și Artă Populară.
Furca de tors este una dintre uneltele cele mai folosite de
femeile din trecut.
Etnografii precizează că furca de tors este un obiect
moştenit încă din perioada precreştină, cu semnificaţii strâns legate de
sărbătoarea de Dragobete.
Dintotdeauna furca de tors a avut un rol social important,
fiind primul obiect făcut cadou fetei de către feciorul cu care urma să se
logodească.
Furca era folosită de femei, dar ca produs de meșteșug ea
aparține universului de creație masculin.
Din punct de vedere tehnic, furca este o unealtă folosită
pentru prelucrarea materiei prime (lâna) prin tors și e considerat că ne
provine de la irili și traci.
Furca o găsim și într-una dintre cele mai interesante
credințe păgâne românești, aceea a Ursitoarelor, unde trei, șapte, nouă sau mai
multe zâne ori spirite dețin controlul asupra destinului fiecărui om, stabilit
încă de la naștere.
Cea mai mare dintre ele, este numită Ursitoarea, ține furca
și fusul; Cea mijlocie, Soarta, toarce; iar mezina, Moartea, este cea care
curmă firul.
În alte credințe, Dumnezeu ar fi cel care le-a însărcinat pe
Ursite să ducă firul destinului pe pământ și uneori nici măcar El nu poate
schimba cursul stabilit de ultima dintre ele. Se spune că ele i-au furat apa
vieții lui Alexandru Macedon și au devenit nemuritoare; de aceea, ele cunosc
destinul omului. În fiecare casă din țară se lăsau în trecut daruri sau
„ursitoare” cu scopul de a le îmbuna în cele trei zile de la nașterea pruncului
când stabileau așadar cum va arăta viața fiecăruia.
În cadrul expoziției sunt prezentate publicului vizitator un
număr de 91 obiecte din patrimoniul muzeal și din colecții private, precum
furci de tors din sec. XX, din mai multe regiuni etnografice ale țării. Furci
de tors din: Muntenia, Transilvania, Oltenia, Banat, dar și alte obiecte de uz
casnic și gospodăresc utilizate în industria casnică textilă, așa cum sunt:
vârtelnița, sucala, scaunul, ș.a,m.d..
Vizitatorul va intra într-o lume ambientală a șezătoarei, a
clacăi, unde va putea admira manechine îmbrăcate în costume populare muscelene
și alte piese de port bărbătesc, dar și fotografii din prima jumătate a sec. XX
care surprind momente din viața pastorală a țăranului român și din industria
casnică.
Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul
Viticulturii și Pomiculturii Golești.
Vă așteptăm cu mult drag să depănăm împreună povestea furcii de tors!
Vila cu iluzii
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul de Operetă
Volum editat în 1985.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de miercuri, 8 februarie 1984.