luni, 22 noiembrie 2021
Dante 700 - Divina Comedie
Arta plastică contemporană românească,
Galeria de Artă Galateca, București, galerii de artă,
23 - 27 noiembrie 2021
Proiectul Dante 700 - Divina Comedie, prezintă viziunea unor
tineri artiști care au încercat să descifreze într-o manieră personală, extrem
de contemporană și de interesantă acest text, general valabil din anul 1320
până în prezent.
Studenții la Universitatea Națională de Arte din București,
departamentul Artele Grafice, coordonați de Anca Boeriu au realizat o serie de
ilustrații în tehnica linogravurii , interpretări vizuale ale temelor
principale ale universului, ale umanității.
Proiectul este găzduit în camera autor din 23 până pe 27 noiembrie 2021 la Galateca.
Autori ai Afișului de patrimoniu
Muzeul de Artă Vizuală,
Galați, muzee,
24 noiembrie - 19 decembrie 2021
Muzeul de Artă Vizuală Galați prezintă, în perioada 24
noiembrie – 19 decembrie 2021, sub genericul Autori ai Afișului de
patrimoniu, o selecție de 21 afișe semnate de autori de marcă ai genului, nume
ce au făcut succesul genului atât în țară cât și în străinătate , lucrări
realizate cu precădere în perioada anilor 60, 70, abordând teme culturale,
socio -politice, dezarmare, egalitate de șanse, industrializare, propagandă,
turism, sport și, în această colorată paletă tematică ilustrând măiestria și
maturitatea abordării plastice ale autorilor lor.
Afișul contemporan e ilustrat pe simeze începand de la Iosif
Molnar (Jozsef) (1907, Târgu Mureș - 1983, Viena) , șeful catedrei de grafică a
Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu în anii 50, prezent cu succes pe
simezele Expozițiilor Internaționale de Afiș de la Breslau și Paris și Iosif
Cova (24 iulie 1912, Tinca, jud. Bihor- 1984, București) profesor de desen și
afiș între 1950 – 1956, funcționând concomitent ca secretar al secției de
grafică al UAP și ca președinte al FP și caricaturist la Scânteia. Dacă
Molnar optează pentru acuratețe, implicând semnul și litera în puternicul mesaj
transmis în seria Le droit au travail, sau mixează subtilitatea cromatică și
forța, rafinamentul liniilor în Cupa Davis, pe Iosif Cova il recunoaștem în Cuba, intr-o imagine de un deosebit impact vizual, foarte expresivă , și care
convinge, dincolo de ideea militantă, prin evidente calități plastice. Salonul
republican de desen și gravură al lui Nicolae Sârbu ( 14 mai 1943, Morunglav,
Olt), datat 1973, realizat în tempera, prezintă cu acuratețe stilul anilor
intr-o imagine de rafinament plastic, subliniind vigoarea, impactul liniei.
Pe Zamfir Napoleon ( 1926) îl întâlnim în Centenarul
Brâncuși, afiș datat 1976, într-o imagine volumetrică simbol , în timp ce pe
Jean Eugen îl descoperim în doua afișe prezentând destinații turistice de
succes – Delta Dunării și Sighișoara, care surprind prin prospețimea
culorilor și a compoziției. Radu Veluda (24 aug.1927- 26 oct. 1973), grafician
și nume important în afișul contemporan, e reprezentat printr-un afiș realizat
în guașă, tempera, tuș și bronz, intitulat Ansambul românesc de folclor.
Dovedind calități de culoare și desen, afișul se remarcă prin tonurile
proaspete precum și prin jocul echilibrat între linie și pată. Despre Radu
Veluda vorbește in cartea ei Mai de ieri, mai de departe.., Anamaria
Smigelschi (30 mai 1938, București), colegă cu acesta pe simeze și in frumoșii
ani 70. Pe Ileana Micodim (1929, Craiova – 2005, București), nume important al
graficii contemporane românești, o recunoaștem prin rafinamentul liniilor și
dinamica specifice artistei, în Spații cucerite.
Expoziția prezintă de asemenea pe Constantin Pohrib cu Pâine și boabe, Radu Șteflea - Pentru ca să nu mai fie foamete, Constantin
Nițulescu, Dan Alexandru Ionescu și Mihai Mănescu, propunandu-și ca prin aceste
exemple de valori patrimoniale să readucă Afișul românesc în atentia publicului
larg.
Expoziția se deschide fără vernisaj, publicul putând să o vizioneze în timpul programului obișnuit de vizitare: miercuri- duminică, între orele 11:00-17:00, la sediul din str. Tecuci nr. 3, Galați.
Decorul - Un alt protagonist al spectacolului
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Mihai Tofan, Paul Bortnovski
Paul Bortnovski.
Mihai Tofan.
Articol publicat în Caiet, ediție specială,
Teatrul Național I. L. Caragiale, stagiunea 1982 - 1983.
Pe simezele din Chișinău
Prezențe românești peste hotare
Virgil Scripcariu
Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău
Republica Moldova
24 noiembrie 2021 - 9 ianuarie 2022
Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Cluj - Napoca
25 noiembrie 2021 - 28 februarie 2022
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de
cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită
să luați parte în data de 25 noiembrie a.c., începând cu ora 16:00, la
vernisajul expoziției Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor.
Expoziția este organizată în cadrul proiectului Biserica lui Horea – un
patrimoniu pentru viitor. Valorificarea unui monument de arhitectură din
secolul al XVIII-lea prin intermediul realității virtuale, finanțat prin
Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Este un proiect
amplu, realizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în parteneriat cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și organizația NUDA AS din Norvegia.
Expoziția inovativă ilustrează interacțiunea între
tehnologiile digitale și expunerea clasică a bunurilor culturale, cele două
planuri expoziționale îmbinându-se într-un context nou și într-o perspectivă
imersivă. Punctul de atracție al expoziției este reprezentat de transpunerea în
VR (realitate virtuală) a unui monument etnografic, istoric și arhitectonic
reprezentativ pentru patrimoniul cultural național, și anume biserica din satul Cizer, construită de Horea și
echipa lui de dulgheri moți, în anul 1773, împreună cu bunurile de patrimoniu
mobil provenite de la această biserică, donate muzeului de către Episcopia
Vadului, Feleacului și Clujului în anul 1966. Bunurile culturale mobile,
uneltele unui dulgher și imaginile detaliate ale picturii bisericii, cărora li
se adaugă o secțiune dedicată personalității lui Horea, sunt îmbinate într-o
expoziție relevantă în sine, care dorește să descrie istoria unui monument și
pe aceea a comunității căreia i-a aparținut. Expoziția reală este completată în
mod fericit cu spectaculoasa componentă realizată prin realitatea virtuală, cu
ajutorul căreia s-a reușit scanarea completă a bisericii în exterior și în
interior.
Vizitarea expoziției se va putea face în perioada 25 noiembrie 2021 – 28 februarie 2022, de miercuri până duminică între orele 10-18, ultima intrare ora 17:00, cu respectarea regulilor special edictate pentru starea de alertă cauzată de pandemia COVID-19, perioada, orarul și regulile de vizitare putându-se modifica în funcție de actele normative incidente.
Actor și pedagog
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Mihai Popescu (1909 - 1953)
Consemnare publicată în Caiet, ediție specială,
Teatrul Național I. L. Caragiale, stagiunea 1982 - 1983.
***Mai multe despre Mihai puteți afla și de aici: Wikipedia