luni, 22 noiembrie 2021

Un muzeu la șapte decenii de existență

 


Arta plastică contemporană românească 


Muzeul de Artă Cluj-Napoca 


24 noiembrie 2021 - 9 ianuarie 2022




Dante 700 - Divina Comedie

 


Arta plastică contemporană românească,


Galeria de Artă Galateca, București, galerii de artă,


23 - 27 noiembrie 2021




    Proiectul Dante 700 - Divina Comedie, prezintă viziunea unor tineri artiști care au încercat să descifreze într-o manieră personală, extrem de contemporană și de interesantă acest text, general valabil din anul 1320 până în prezent.

   Studenții la Universitatea Națională de Arte din București, departamentul Artele Grafice, coordonați de Anca Boeriu au realizat o serie de ilustrații în tehnica linogravurii , interpretări vizuale ale temelor principale ale universului, ale umanității.

Proiectul este găzduit în camera autor din 23 până pe 27 noiembrie 2021 la Galateca.


Autori ai Afișului de patrimoniu

 


Muzeul de Artă Vizuală, 


Galați, muzee, 


24 noiembrie - 19 decembrie 2021




    Muzeul de Artă Vizuală Galați prezintă, în perioada 24 noiembrie – 19 decembrie 2021, sub genericul Autori ai Afișului de patrimoniu, o selecție de 21 afișe semnate de autori de marcă ai genului, nume ce au făcut succesul genului atât în țară cât și în străinătate , lucrări realizate cu precădere în perioada anilor 60, 70, abordând teme culturale, socio -politice, dezarmare, egalitate de șanse, industrializare, propagandă, turism, sport și, în această colorată paletă tematică ilustrând măiestria și maturitatea abordării plastice ale autorilor lor.

    Afișul contemporan e ilustrat pe simeze începand de la Iosif Molnar (Jozsef) (1907, Târgu Mureș - 1983, Viena) , șeful catedrei de grafică a Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu în anii 50, prezent cu succes pe simezele Expozițiilor Internaționale de Afiș de la Breslau și Paris și Iosif Cova (24 iulie 1912, Tinca, jud. Bihor- 1984, București) profesor de desen și afiș între 1950 – 1956, funcționând concomitent ca secretar al secției de grafică al UAP și ca președinte al FP și caricaturist la Scânteia. Dacă Molnar optează pentru acuratețe, implicând semnul și litera în puternicul mesaj transmis în seria Le droit au travail, sau mixează subtilitatea cromatică și forța, rafinamentul liniilor în Cupa Davis, pe Iosif Cova il recunoaștem în Cuba, intr-o imagine de un deosebit impact vizual, foarte expresivă , și care convinge, dincolo de ideea militantă, prin evidente calități plastice. Salonul republican de desen și gravură al lui Nicolae Sârbu ( 14 mai 1943, Morunglav, Olt), datat 1973, realizat în tempera, prezintă cu acuratețe stilul anilor intr-o imagine de rafinament plastic, subliniind vigoarea, impactul liniei.

    Pe Zamfir Napoleon ( 1926) îl întâlnim în Centenarul Brâncuși, afiș datat 1976, într-o imagine volumetrică simbol , în timp ce pe Jean Eugen îl descoperim în doua afișe prezentând destinații turistice de succes – Delta Dunării și Sighișoara, care surprind prin prospețimea culorilor și a compoziției. Radu Veluda (24 aug.1927- 26 oct. 1973), grafician și nume important în afișul contemporan, e reprezentat printr-un afiș realizat în guașă, tempera, tuș și bronz, intitulat Ansambul românesc de folclor. Dovedind calități de culoare și desen, afișul se remarcă prin tonurile proaspete precum și prin jocul echilibrat între linie și pată. Despre Radu Veluda vorbește in cartea ei Mai de ieri, mai de departe.., Anamaria Smigelschi (30 mai 1938, București), colegă cu acesta pe simeze și in frumoșii ani 70. Pe Ileana Micodim (1929, Craiova – 2005, București), nume important al graficii contemporane românești, o recunoaștem prin rafinamentul liniilor și dinamica specifice artistei, în Spații cucerite.

    Expoziția prezintă de asemenea pe Constantin Pohrib cu Pâine și boabe, Radu Șteflea - Pentru ca să nu mai fie foamete, Constantin Nițulescu, Dan Alexandru Ionescu și Mihai Mănescu, propunandu-și ca prin aceste exemple de valori patrimoniale să readucă Afișul românesc în atentia publicului larg.

    Expoziția se deschide fără vernisaj, publicul putând să o vizioneze în timpul programului obișnuit de vizitare: miercuri- duminică, între orele 11:00-17:00, la sediul din str. Tecuci nr. 3, Galați.

Războiul din Afganistan

 


Expoziție de fotografie 


Muzeul Județean Buzău 


1 decembrie 2021 - 15 ianuarie 2022




Decorul - Un alt protagonist al spectacolului

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Mihai Tofan, Paul Bortnovski




Paul Bortnovski.




Mihai Tofan.









Articol publicat în Caiet, ediție specială, 
Teatrul Național I. L. Caragiale, stagiunea 1982 - 1983.

Măiastra - Eleganță și identitate

 



Galeria de Artă Galateca 


București 


23 - 26 noiembrie 2021



Pe simezele din Chișinău

 


Prezențe românești peste hotare 


Virgil Scripcariu 


Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău 

Republica Moldova 


24 noiembrie 2021 - 9 ianuarie 2022



Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor

 


Muzeul Etnografic al Transilvaniei 


Cluj - Napoca 


25 noiembrie 2021 - 28 februarie 2022




     Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să luați parte în data de 25 noiembrie a.c., începând cu ora 16:00, la vernisajul expoziției Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor. Expoziția este organizată în cadrul proiectului Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor. Valorificarea unui monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea prin intermediul realității virtuale, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Este un proiect amplu, realizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și organizația NUDA AS din Norvegia.

    Expoziția inovativă ilustrează interacțiunea între tehnologiile digitale și expunerea clasică a bunurilor culturale, cele două planuri expoziționale îmbinându-se într-un context nou și într-o perspectivă imersivă. Punctul de atracție al expoziției este reprezentat de transpunerea în VR (realitate virtuală) a unui monument etnografic, istoric și arhitectonic reprezentativ pentru patrimoniul cultural național, și anume biserica  din satul Cizer, construită de Horea și echipa lui de dulgheri moți, în anul 1773, împreună cu bunurile de patrimoniu mobil provenite de la această biserică, donate muzeului de către Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului în anul 1966. Bunurile culturale mobile, uneltele unui dulgher și imaginile detaliate ale picturii bisericii, cărora li se adaugă o secțiune dedicată personalității lui Horea, sunt îmbinate într-o expoziție relevantă în sine, care dorește să descrie istoria unui monument și pe aceea a comunității căreia i-a aparținut. Expoziția reală este completată în mod fericit cu spectaculoasa componentă realizată prin realitatea virtuală, cu ajutorul căreia s-a reușit scanarea completă a bisericii în exterior și în interior.

   Vizitarea expoziției se va putea face în perioada 25 noiembrie 2021 – 28 februarie 2022, de miercuri până duminică între orele 10-18, ultima intrare ora 17:00, cu respectarea regulilor special edictate pentru starea de alertă cauzată de pandemia COVID-19, perioada, orarul și regulile de vizitare putându-se modifica în funcție de actele normative incidente.

Actor și pedagog

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Mihai Popescu (1909 - 1953)








Consemnare publicată în Caiet, ediție specială, 
Teatrul Național I. L. Caragiale, stagiunea 1982 - 1983.

***Mai multe despre Mihai puteți afla și de aici:  Wikipedia