sâmbătă, 13 noiembrie 2021
Pe simezele Chișinăului
Arta plastică contemporană
Tamara Grecu, Dimitrie Peicev
Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău
Republica Moldova
28 octombrie - 21 noiembrie 2021
Exponatul lunii noiembrie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
noiembrie 2021
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal Ioan Raica este o stemă a orașului Sebeş, datând din anul 1765, provenind de pe fațada
principală a vechii primării. Însemnul heraldic a fost reprezentat pe o lespede
de piatră de formă dreptunghiulară, a cărei față principală, ușor curbată în
zona mediană, este protejată de o mică cornișă care se sprijină, prin
intermediul a două console, prevăzute cu volute în partea superioară, pe doi
montanți profilați. Aceștia, împreună cu cornișa și cu o mulură orizontală,
dispusă la extremitatea inferioară a lespezii, delimitează un chenar
dreptunghiular care găzduiește, în jumătatea superioară, stema orașului, și o
inscripție, în cea inferioară.
Leul rampant, încoronat, elementul heraldic principal al
stemei orașului Sebeș, este redat pe un scut de factură barocă, cu marginile
curbate. Scutul, decorat cu volute și cu frunze de acant, susține o coroană în
partea superioară.
În jumătatea inferioară a chenarului se află o inscripție în
limba latină, care atestă faptul că vechiul edificiu al primăriei orașului
fusese renovat, lucrările de reparație încheindu-se în anul 1765:
„CURIA CIVITATIS / SABESIENSIS ANNO MDCCLXV / FUNGENTIBUS D
ANDREA[S] / WELTER RE[C] D GEORGIO / GEBEL SEDIS JUDICIBUS ET / D JOANNE BINDER
VILLICO / RESTAURATA”.
Traducerea:
„CURIA ORAȘULUI / SEBEȘ, ÎN ANUL 1765, / PE CÂND ERAU ÎN
FUNCȚIE DL. ANDREA[S] / WELTER ȘI DL. GEORGIO / GEBEL, JUZI SCAUNALI, ȘI JOANNE
BINDER, PRIMAR, A FOST RESTAURATĂ”.
În toate reprezentările heraldice, elementul principal al stemei
Sebeşului este leul. Cea mai veche variantă a acesteia este cea redată pe o
consolă a altarului bisericii parohiale evanghelice, putând fi datată în
deceniul al treilea al secolului al XVI-lea. Pe un scut auriu, este reprezentat
leul rampant, cu două cozi. Cronologic, este urmată de o reprezentare în
basorelief situată pe latura de est a Casei Clopotarului, ce datează din 1716.
O altă stemă, de data aceasta mai recentă, este cea amplasată în anul 1909, sau
curând după, pe faţada principală a noului sediu al primăriei oraşului şi
înlăturată în timpul regimului comunist, păstrată, la rândul ei, în muzeul
nostru.
Referitor la simbolistica leului în heraldică, se cunoaşte
că acest animal era întruchiparea puterii materiale şi spirituale, simbolul
autorităţii şi al regalităţii. Ca semn al monarhiei, el simbolizează puterea
supremă, majestatea Tatălui şi a Împăratului care cumulează puterea divină. Din
bestiarul heraldic, leul exprimă cel mai bine expresia forţei, iar în cazul
Sebeşului reprezintă autoritatea organului administrativ local, magistratul
oraşului. Faptul că leul poartă o coroană foliată (Corona Regia) atestă că
Sebeşul era oraş liber regal.
Coroana, ca ornament al scutului, este specifică fiecărei ţări, fiecărui rang şi fiecărei perioade istorice. Coroana murală a fost folosită în Germania în principal ca decor pentru porţile oraşelor. Are trei, patru sau cinci turnuri, iar culoarea nu era întotdeauna aceeaşi: auriul, argintiul, roşul sau culoarea naturală a unui zid fiind folosite cel mai frecvent. Capitalele aveau de obicei o coroană de zid cu cinci turnuri, alte oraşe mari cu patru, iar cele mai mici cu trei. Stema actuală a Sebeşului are o coroană murală cu cinci turnuri, simbol al statutului său de municipiu.
Pe simezele timișorene: Infra-Noir
Arta plastică contemporană
Fundația Art Encounters, Timișoara
12 noiembrie - 3 ianuarie 2021
Pe simezele ieșene - Trăiri în șoaptă