marți, 2 noiembrie 2021
Pe marginea unor spectacole brechtiene
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Muncitoresc C.F.R., Teatrul Național Cluj
Teatrul Evreiesc de Stat
Ștefan Mihăilescu-Brăila (Arturo Ui).
Gheorghe Radu (Puntila) și Ștefan Moisescu (Matti) în
Domnul Puntila și sluga sa Matti (Teatrul Național din Cluj).
Scenă din Opera de trei parale (Teatrul Evreiesc de Stat).
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 3. Martie 1964.
La ceas aniversar
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Țăndărică
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 3. Martie 1964.
...din limba macedo-armînă
Lansare de carte
Cușa Nicolae
Biblioteca Județeană Ioan N. Roman, Constanța
4 noiembrie 2021
Biblioteca Județeană Ioan N. Roman Constanța, cu sediul pe
str. Mircea cel Bătrân, nr. 104A organizează joi, 4 noiembrie 2021, ora 17:30,
lansarea cărții d-lui. Nicolae Cușa, Carte di-anvitsare /nvitsare sh-di
adutseare aminte a cuvendzâlor dit limba macedo-armână/Cartea de învățare și de
aducere aminte a cuvintelor din limba macedo-armînă (Editura Ex Ponto, 2021).
Având în vedere recentele reglementări privitoare la
desfășurarea evenimentelor culturale în contextul pandemic actual, lansarea se
va desfășura fără public în sală, dar va fi transmisă live pe pagina de
Facebook a Bibliotecii Județene Ioan N. Roman Constanța.
Cartea va fi pusă în discuție prin intermediul unei mese rotunde. În cadrul acesteia prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici se va afla în dialog cu dl. Nicolae Cușa, membru al Filialei Dobrogea al Uniunii Scriitorilor din România. Acesta este atât un prozator talentat, cât și un membru al comunității aromâne, autor al unei cărți captivante, Istoria zbuciumată a macedonenilor aromâni din România, interesat de acele elemente care-i edifică o identitate proprie, o sensibilitate particulară, la care se adaugă o istorie tumultoasă. Elementele de limbă stau în centrul preocupărilor sale în această carte care oferă nu perspectiva unui lingvist, ci a unui vorbitor atent și educat, interesat în cel mai înalt grad de puterea cuvintelor, de a comunica o tradiție în continuitate.
Pe simezele ieșene - Conexiuni textile
Arta plastică contemporană românească
Galeria de Artă Victoria, Iași
1 - 20 noiembrie 2021
Cea de a 40-a aniversare a revoluției Solidaritatea
Muzeul de Artă Târgu Jiu
4 noiembrie - 4 decembrie 2021
În perioada 4 noiembrie – 4 decembrie 2021, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu
găzduiește, în curtea Muzeului de Artă din Târgu
Jiu, expoziția Cea de a 40-a aniversare a revoluției Solidaritatea, pregătită
în versiunea în limba română de către Institutul Polonez din București. În 2021
se împlinesc 40 de ani de la introducerea legii marțiale în Polonia. Cu această
ocazie, reamintim istoria dificilă a Sindicatului Solidaritatea (Solidarność), expoziția foto-documentară spunând povestea înființării acestuia
și a influenței pe care a avut-o asupra sorții Europei Centrale și de Est.
Legea Marțială a fost
impusă în Polonia la 13 decembrie 1981 de către liderul Republicii Populare Poloneze,
Wojciech Jaruzelski, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea care, prin
atitudinea anticomunistă, era considerat o amenințare a statului de drept. În
urma acestui act juridic, Solidaritatea a fost scoasă în afara legii, iar
activiștii acesteia au fost internați. După ce la 22 iulie 1983, Legea marțială
este abrogată, autoritarismul comunist începe să slăbească în intensitate.
Condusă de Solidaritatea prin metode pașnice, revoluția
din 1980 a dus la căderea comunismului în Polonia în vara anului 1989. De
asemenea, a provocat o avalanșă care a afectat întregul așa-numit bloc estic și
s-a încheiat cu căderea Zidului Berlinului, iar mai târziu cu sfârșitul
dictaturii lui Nicolae Ceaușescu în România.
Sindicatul Independent Autocefal Solidaritatea a fost
înregistrat oficial la 17 septembrie 1980, datorită unui val mare de greve
muncitorești, și a adunat în momentul său de vârf 10 milioane de polonezi.
Sindicatul a dat speranță pentru o viață demnă, mai bună, în libertate.
Marea mișcare socială Solidaritatea, la conducerea căreia
s-a aflat Lech Wałęsa, a ajutat oamenii să se organizeze și să-și exprime
dorințele, iar autoritățile comuniste din țară au obligat țara să negocieze și
să încheie acorduri cu sindicaliștii. Sloganul „nu există libertate fără
solidaritate” a devenit mesajul unei revoluții pașnice și a rămas în mintea
polonezilor ani de zile.
Datorită determinării a mii de oameni, în 1989 Polonia a devenit prima țară a așa-numitului bloc estic, în care, ca urmare a discuțiilor de la „Masa rotundă” s-a ajuns la un acord, care în iunie 1989 a determinat organizarea de alegeri parlamentare parțial libere și prăbușirea sistemului comunist. Alte țări au urmat calea Poloniei.
Cu reușite dar și neajunsuri
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul pentru Tineret și Copii
Tudorel Popa, Olga Tudorache și Florin Vasiliu în
Ocolul pămîntului în 80 de zile, dramatizare după Jules Verne,
de Pavel Kohout. Revista Teatrul, Nr. 11. Noiembrie 1963.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 3. Martie 1964.
Sadoveanu - ultimul portret
Muzeul Mihail Sadoveanu
Iași
2 - 28 noiembrie 2021
De-a lungul celor 81 de ani, chipul lui Mihail Sadoveanu a
fost imortalizat în fotografii, mai întâi alb-negru și apoi color, dar și în
diferite genuri de artă plastică: pictură, grafică, sculptură.
Personalitatea și prestigiul scriitorului au constituit o
provocare și un imbold pentru artiști, atât în timpul vieții sale, cât și după
moartea sa. Autorii, consacrați sau amatori, care semnează lucrările de artă
plastică în care Sadoveanu este portretizat sunt prea mulți pentru a fi
enumerați fără a uita pe cineva.
În patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași
și în depozitul muzeului inaugurat la centenarul nașterii scriitorului, 5
noiembrie 1980, în „vila cu turnișor pătrat” din Copou, se află numeroase
chipuri ale celui numit de Geo Bogza „Ștefan cel Mare al literaturii române”.
Printre acestea, se află un tablou realizat de Veronica Porumbacu (1921-1977).
Veronica Porumbacu, ea însăși scriitoare, a schițat cu
penița înmuiată în tuș un portret al mai vârstnicului coleg de breaslă. Prin
linii care evidențiază trăsăturile specifice vârstei înaintate, chipul
îmbătrânit și marcat de boala care nu l-a ocolit în ultimii ani ai vieții,
Mihail Sadoveanu nu putea fi reprezentat fără celebra-i pălărie cu boruri
largi.
Lucrarea este semnată cu inițialele VP și are mențiunea
„Cu două zile înainte de moarte”. Cum știm că Mihail Sadoveanu a murit în
dimineața zilei de 19 octombrie 1961, concluzia este că desenul a fost făcut în
ziua de 17 octombrie. Cu siguranță că mențiunea de pe desen a fost adăugată în
ziua tristului eveniment sau imediat după decesul scriitorului, pentru că
nimeni nu ar fi putut ști când va surveni moartea.
Portretul lui Mihail Sadoveanu realizat de Veronica
Porumbacu este ultima imagine plastică a scriitorului din timpul vieții.
Muzeograf Lăcrămioara Agrigoroaiei (Muzeul Mihail
Sadoveanu)
Jocul de-a vacanța
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra
Premieră: 29 ianuarie 1964.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 3. Martie 1964.