sâmbătă, 7 august 2021
Matrițe stilistice în lirica de azi
Lansare de carte
Angela Nache Mamier
Muzeul Național al Literaturii Române, București
20 august 2021
Angela Nache Mamier, membru U.S.R., poet, traducător, critic
literar, profesor de limbă franceză, trăieşte în prezent în Franţa. Este
absolventă a Universității din Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia
română-franceză. Debutează cu poemul Pământul Viu (1977) în Revista
Luceafărul, sub bagheta prodigiosului poet Geo Dumitrescu. Publică poezie,
traduceri și eseuri în reviste prestigioase din România și Franța. Este autor a
peste zece volume de versuri și coautor în șase antologii. A fost membru activ în
multe cenacluri renumite pentru evoluția poeziei contemporane: Cenaclul
Junimea, Cenaclul de Luni (în perioada studenției); Cenaclul 19 din Braşov și
Cenaclul Astra. Este fondatorul Cenaclului pluriartistic Musc’art Frontignan
(France).
Volumul Matrițe stilistice în lirica de azi, publicat la
Editura Minela din București, semnat Angela Nache Mamier, surprinde prin
selecțiile făcute, scrieri remarcabile ale unor stihuitori care fac cinste
literaturii contemporane românești. "Adevărata poezie nu are frontiere,
bariere, generații, bande, grupuri. Artistul este o ființă singuratică”, afirmă
Angela Nache Mamier într-un interviu acordat Revistei ,Flacăra lui Adrian
Păunescu. Angela Nache Mamier, o ,"femilistă", cum se autodenumește într-un
interviu, nu lasă niciodată garda jos atunci când susține valoarea poeziei
autorilor români de pretutindeni: ,"Sunt suma unei mentalități pozitive, a unui
curaj, a unui angajament față de ai mei, școala românească mi-a deschis porți,
m-a transformat într-o ambasadoare ad-hoc".
Puffy și prietenii, revista coordonată de redactorul șef Magda Băcescu, prof. met. I.S.M.B., adună subiecte care trezesc interesul micilor spiriduși, dornici să-și exprime potențialul creator.
*Intrarea este liberă, iar accesul la eveniment se va face în limita locurilor permise de situația pandemică.
În cinstea lui 7 Noembrie...
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Muncitoresc C.F.R.
Istoria românilor canadieni (1890 - 2020)
Lansare de carte
Ștefan Străjeri
Muzeul de Istorie Suceava
18 august 2021
De la obiectiv la penel
Arta plastică contemporană românească, Expoziție de fotografie,
Sorina Lambrino, Cătălin Vezetiu,
Biblioteca Județeană Nicolae Iorga, Ploiești,
10 august 2021
Cu...caii la scăldat...în Albena
Prezențe românești peste hotare
Ina Stan Rebigan
Albena, Bulgaria
10 - 16 august 2021
4M - Salon de sculptură
Arta plastică contemporană românească
Galeria Art Nouveau, Târgu Mureș
august 2021
Exponatul lunii august - Strecurătoare getică (sec. IV-II a. Chr.)
Muzeul Dunării de Jos
Călărași
1 - 31 august 2021
Piesa, cu numărul de inventar 25044, face parte din Colecția
de Arheologie Generală a muzeului. A fost descoperită în anul 1972 în urma unor
săpături arheologice sistematice în așezarea getică de la Piscul Crăsani, jud.
Ialomița.
Piesa este din lut ars, lucrată cu mâna, din pastă omogenă,
culoare cenușie maronie, prevăzută cu o toartă plată ușor supraînălțată.
Strecurătoarea are formă conică, pereții groși, gura largă,
buza foarte evazată iar o bună parte a corpului
prezintă perforații dispuse în cercuri concentrice.
Piesa are următoarele dimensiuni: înălțime 89 mm, diametrul
mediu 118 mm și diametrul maxim 192 mm,
fiind încadrată cronologic în sec. IV-II a.Chr.
Acest tip de piesă era folosită în gospodărie la pregătirea
hranei, dar se pare că era legată și de păstorit, pentru prepararea produselor
lactate. Nu a fost însă exclusă nici folosirea acestora în cult, în practicarea
unor ritualuri care necesitau o curățire a lichidelor pentru libații.
Strecurători precum
aceasta de la Piscul Crăsani au mai fost descoperite în așezările daco-getice din Transilvania
(Pecica, Sighișoara, Sfântul Gheorghe), în așezările dacice din Munții
Orăștiei, dar și în așezările getice din Câmpia Română (Poiana, Popești,
București, Piscul Crăsani de unde provine și piesa prezentată de noi).
Încadrarea cronologică a acestui tip de piesă se poate face
pe baza tehnicii de realizare, cele lucrate cu mâna fiind datate pe parcursul
sec. II a. Chr. și începutul sec. I a. Chr., fiind ulterior înlocuite de cele
lucrate la roată.
Strecurătoarea este expusă la Secția Arheologie a muzeului,
care este deschisă de luni până vineri, între orele 8:00 - 16:00, iar sâmbătă și
duminică, între orele 9:00 - 17:00.
Despre vulnerabilitatea suprefeței
Arta plastică contemporană
Christa Zeitlhofer
Galeria Galateca Contemporary Art, București
1 - 30 septembrie 2021
Chipuri și veșminte din Șchei
Expoziție de fotografie
Dan Străuți
Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului
7 august - septembrie 2021
Pe simezele piteștene - Concret eclectic