miercuri, 4 august 2021
Steaua Sevillei
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Studioul Actorului de Film C. I. Nottara
Premieră: 19 martie 1955.
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 3. 1955.
Pe simezele Capitalei - Renaștere
Arta plastică contemporană românească
Aurelia Chiru
Mahakali Gallery, București
6 august 2021
Turneu în Capitală
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Scenă din Bank Ban de Katona Josef.
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 3. 1955.
Târgul Meșterilor Populari
Botoșani
ediția a XV-a, 6 - 8 august 2021
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale din Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani și al
Primăriei Botoșani, organizează cea a XIV-a ediție a Târgului Meșterilor
Populari, în perioada 6 - 8 august 2021.
Prin acest târg, organizatorii își propun valorificarea și
promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice care aparțin culturii
populare. Vor participa peste 60 de meșteri populari din Botoșani, Iași,
Suceava, Neamț, Vaslui, Argeș, Vâlcea, Covasna, Harghita, Brașov și Republica
Moldova, care vor aduce în fața publicului meșteșugurile tradiționale: olărit,
prelucrarea artistică a lemnului, prelucrarea pieilor, industrie casnică,
încondeiatul ouălor alături de icoanele pe lemn și sticlă, împletituri din
nuiele, pănuși, paie și sfoară, confecționarea măștilor și confecționarea
instrumentelor muzicale.
Târgul se va desfășura pe Pietonalul Unirii din Botoșani,
iar deschiderea oficială va avea loc vineri, 6 august, la ora 13:00.
Vă așteptăm cu drag!
***
Pe simezele ieșene - Simfonie cromatică în 100 pași
Arta plastică contemporană românească
Lila Lungulescu
Galeriile de Artă Victoria, Iași
1 - 10 august 2021
Iulius și Ethel
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Evreiesc de Stat
Premieră: 20 martie 1955.
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 3. 1955.
Life & Art
Colecții și Colecționari
Oprea Carabulea
Muzeul Național Beukenthal, Sibiu
6 august 2021
În contextul actual al societăţii, și respectiv și al artei, expoziția colecţiei tânărului om de afaceri Oprea Carabulea din Sibiu cuprinde o seamă de lucrări de grafică, pictură și sculptură realizate într-o perioadă de peste 50 de ani (1970-2021). Expoziţia și respectiv albumul tipărit vin să adeverească, încă o dată, importanţa artei în viaţa personală, a societăţii și importanţa colecţionarilor. Găzduită de Muzeul Naţional Brukenthal în anul în care se sărbătoresc 3 secole de la nașterea celui mai important colecţionar român, Baronul Samuel von Brukenthal, expoziţia tânărului Oprea Carabulea uimește astăzi publicul și viaţa sibiană prin puterea exemplului. Efervescenţa tinereţii, educaţia oferită de părinţii săi, pasiunea pentru artă și prietenia cu av. George Șerban, un mentor al său dar și un important colecţionar contemporan, se poate observa acum prin expunerea unei părţi a colecţiei sale de artă românească. Se înscrie în acest dialog și prietenie, relaţia tânărului colecţionar, Oprea Carabulea, cu zestrea de percepte și lucrări a magistrului, George Șerban. Este poate unul dintre cei mai tineri colecţionari din România care "debutează" printr-o expoziţie în cel mai important muzeu din România și mai mult decât atât, cel care a înţeles, prin numeroasele dialoguri avute, importanţa deschiderii unei galerii private de artă în municipiul Sibiu, eveniment care va avea loc în toamna anului 2021 în grandiosul Hotel Ramada. Toate aceste lucruri se realizează din pasiune și din înţelegerea faptului că educaţia prin cultură și frumos este cheia unei generaţii viitoare sănătoase. Această încercare, a noastră, nu poate să nu aibă ecou, dar ecoul la care râvnim noi nu este doar unul al expunerii sau de tipul specializării picturale, este foarte important să avem în vedere ţinte mai aplicate. Dincolo de anume precipitări frivole, sibienii au mai multă răbdare și asta se acordă bine cu o recepţie autentică a valorilor. Se simte că există o nevoie adâncă de spirit și solidaritate, iar noi, răspunzându-i, întreprindem o realizare care este valabilă atât etic, cât și estetic, prima galerie privată de artă din Sibiu.
Pe simezele constănțene - Anemona
Arta plastică contemporană românească
Sabina Voinea
Art Gallery Constanța
30 iulie - 7 august 2021
Ziua Porților Deschise
Șantierul Arheologic Pietroasa Mică
6 august 2021
Vineri, 6 august 2021, între orele 10:00 – 14:00, Muzeul
Județean Buzău, anunță organizarea evenimentului Ziua Porților Deschise pe
șantierul arheologic Pietroasa Mică – Gruiu Dării, com. Pietroasele, jud.
Buzău.
În această zi va putea fi vizitat șantierul arheologic, iar
specialiștii muzeului vor oferi ghidaje tuturor celor care se încumetă să urce
dealul cetății dacice. Vor putea fi văzute situații de interes arheologic,
precum urme ale unor locuințe, anexe și alte amenajări casnice din Neolitic,
Epoca Bronzului și Epoca Fierului.
Traseul poate fi parcurs atât pe jos cât și cu mașina, pe
ruta Buzău – Pietroasele – Pietroasa Mică Gruiu Dării.
Pe drum recomandăm o oprire și la monumentul ridicat în zona
descoperirii Tezaurului de la Pietroasele.
De asemenea va fi organizată și o mini-expoziție de
artefacte descoperite recent de către arheologii buzoieni.
Intrarea este liberă, iar accesul este permis cu respectarea normelor sanitare în vigoare!
Pe simezele ieșene - 50 Dia Monds
Arta plastică contemporană românească
Diana Condurache
Galeria de Artă Theodor Pallady, Iași
20 - 30 august 2021
Sub soarele piramidelor
Prezențe românești peste hotare
Orchestra de Muzică Populară Barbu Lăutaru
- Filarmonica de Stat București
Alexandria, Cairo, Egipt
1955
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 3. 1955.
Exponatul lunii - Portretul principesei Maria
Muzeul Național Peleș
Sinaia
august 2021
Tini Rupprecht (1868-1956)
Pastel pe pânză
Semnat, datat cu negru dreapta, 1906
În München-ul cosmopolit al sfârşitului de secol XIX, cu
atmosfera lui euforică, în care artiştii tineri îşi uneau eforturile sub semnul
modernismului, alături de nume mari ca Endell şi Obrist, se constituie treptat
o castă a femeilor artiste, între care Tini Rupprecht ocupă un loc aparte.
Născută în anul 1868, Tini Rupprecht rămâne fidelă oraşului München, în ciuda
succesului care îi poartă paşii în afara patriei natale. Se stinge din viaţă în
anul 1956, în oraşul ei de suflet, după mai bine o jumătate de veac de carieră
strălucită.
Pictoriţă şi desenatoare înzestrată, Rupprecht se
specializează in portretistica feminină, realizată în tehnica pastelului şi mai
puţin în ulei. Fotografă de talent, lucrează cu mare precizie, realizând nu mai
puţin de 40 de clişee fotografice în două şedinţe, după care, în singurătatea
atelierului, cu mână sigură, desăvârşea lucrarea. Prezenţă discretă în mediile
artistice bavareze, Tini Rupprecht se alătură încă de la începutul carierei
sale artistice mişcării Seccesion cu care îşi descoperă afinităţi elective.
Succesul repurtat cu ocazia primei sale prezenţe oficiale în cadrul Expoziţiei
de la Glaspalast de la 1900, o propulsează printre artiştii cu cele mai
numeroase comenzi. Rupprecht realizează portrete feminine şi de copii, în care
îmbină atenţia pentru detaliu cu o tehnică precisă, marcată de amprenta
propriului său talent. Principesa Maria o descoperă relativ devreme şi îi
înlesneşte participarea în cadrul Saloanelor Tinerimii Artistice’ alături de nume sonore ale artei româneşti şi
străine.
Prin intermediul Mariei, Tini Rupprecht cucereşte nu doar lumea burgheză înstărită a marilor capitale europene, ci şi marile familii aristocratice ale momentului. La începutul anului 1901, într-un moment decisiv al destinului său artistic, Rupprecht este invitată să execute prima sa comandă princiară: Maria o invită la Sinaia, în decorul Art Nouveau al castelului Pelişor, unde au loc şedinţele în prezenţa primilor trei vlăstare princiare. În maniera specifică de lucru, Rupprecht fotografiază fiecare personaj în parte, după care realizează schiţe separate în creion şi în final, portretul de grup, metamorfozat într-o vastă lucrare în ulei pe pânză. Solicitată de alţi clienţi, Rupprecht părăseşte în grabă Vechiul Regat cu destinaţia München, de unde revine în anul 1903 ca invitată de onoare a Societăţii Tinerimea artistică. În anul 1904, este decorată de Regele Carol I cu ordinul Bene Merenti pentru artă şi ştiinţe clasa I în semn de apreciere a portretulului de grup etalat în Holul de onoare al castelului Pelişor. La 1906, este solicitată să creeze un nou portret al Mariei. Suav, în culori pastelate, cu ochi vii, chipul mobil al Principesei surâde insinuant privitorului. (drd. Macrina Oproiu)
Salonul de Sud - Ceramică
