duminică, 20 iunie 2021

Expoziţie de reptile vii

 


Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță 


Galați 


19 iunie 2021




    Din 19 iunie 2021, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi va fi redeschisă expoziţia de reptile vii, aparţinând d-lui Florin Sârb din Bucureşti. Peste 100 de exemplare din cele mai veninoase animale de pe Pământ vor putea fi văzute aici de public. 

    Şerpi Boa, vipere, cobra regală, crotalul, mamba neagră, mocasinul de apă sau cobra egipteană - sunt doar câteva din exemplarele exotice, deosebit de periculoase, care vor fi prezente la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Pentru prima oară, gălățenii vor putea vedea pe viu un exemplar de șarpe tigru, precum și singura specie veninoasă de șopârlă, gila. Alături de acestea, exemplarele de de tarantule veninoase sau scorpioni, vor incita interesul publicului.

Anticipația românească

 


Consfătuirea Cenaclurilor Românești de Anticipație, 


Casa de Cultură a Tineretului și Studenților, Iași, 


ediția a XI-a, 6 - 8 noiembrie 1981



Dan Merișca.
Foto: Marina Nicolaev.




Articol publicat în Revista Cîntarea Rpmâniei, Nr. 1. Ianuarie 1982.

 


Muzeul Satului Maramureșean 


Sighetu Marmației 


24 iunie 2021



Micul Prinț

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Țăndărică




Scenă din spectacol.











Cronică publicată în Revista Teatrul, Nr. 12. Decembrie 1960.

Pe simezele ieșene - Sub semnul Unirii

 


Arta plastică contemporană românească 


Complexul Muzeal Mațional Moldova, Iași


21 iunie 2021



Formațiile artistice de amatori din Județul Tulcea

 


Festivalul Cîntarea României 


Slobozia 


ediția a II-a, 21 aprilie 1979




















Cu ia peste tot în Europa

 


Prezențe românești peste hotare 


Bruxelles, Belgia 


25 - 26 iunie 2021



Pe simezele de-odinioară

 


Tinerimea Artistică 


București 




H. Strâmbu - Efect de lampă.






Cronică publicată în Revista Flacăra, Nr. 28. 28 aprilie 1912.


Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 32. 26 mai 1912.




Fragment dintr-un articol (semnat de Oscar Walter Cisek) 
publicat în Revista Gândirea, Nr. 3. Aprilie 1926.

Monumentele eternității. Necropole tumulare de la Bârsești

 


Muzeul George Severeanu 


București 


25 iunie - 12 septembrie 2021





   Expoziția Monumentele eternității. Necropole tumulare de la Bârsești aduce pentru prima dată în atenția publicului rezultatele cercetărilor arheologice, mai vechi sau mai noi, din cunoscutul sit de pe platoul Dumbravă, situat în comuna Bârsești, jud. Vrancea.

   Tumulii, adică movilele funerare, sunt frecvenți în spațiul eurasiatic încă din epoca timpurie a bronzului. Prin efortul depus de către comunitate pentru înălțarea lor și analizând structura, ofrandele depuse și resturile defuncților, tumulii oferă informații consistente despre obiceiurile funerare din preistorie, relațiile de schimb, influențele regionale, precum și date despre statutul social al persoanelor decedate.

    O primă necropolă tumulară a fost semnalată la Bârsești ca urmare a raportului comisiei de anchetă a Muzeului Național de Antichități (MNA), condusă de Bucur Mitrea. În 1955, acesta a constatat jefuirea unor morminte și a recomandat în consecință cercetarea sau conservarea lor. În același an, au fost demarate cercetări arheologice, efectuate de către o echipă condusă de Sebastian Morintz, de la Institutul de Arheologie din București (noua denumire a MNA începând cu 1956), cu participarea Muzeului Vrancea din Focșani și a unor studenți. Între anii 1955 și 1958, au fost săpați și documentați 28 de tumuli. Ritmul de lucru a fost unul alert, un tumul fiind descoperit în medie de către opt lucrători ȋn patru zile. Chiar dacă materialul arheologic și documentația acestor cercetări au rămas în majoritate nepublicate, pe baza acestor săpături Sebastian Morintz a definit grupul cultural Bârsești, specific pentru comunitățile care au trăit în zona Vrancei în perioada târzie a primei epoci a fierului (sau Hallstatt târziu, cca. 620-450 î. Hr.).

    Au trecut aproape 60 de ani până când cercetările arheologice să fie reluate pe platoul Dumbravă. Desfășurate în perioada 2014-2017, noile săpături au fost coordonate de arheologul Emilian Teleaga, având suportul a trei instituții de prestigiu: Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Muzeul Vrancei și Universitatea de Stat din Chișinău. Rezultatele noilor cercetări arheologice din teren au fost completate de o utilizare consistentă a metodelor arheologiei moderne. A fost astfel cartată detaliat și scanată magnetometric și cu echipament GPR suprafața funerară pentru identificarea exactă a tumulilor, au fost efectuate studii de paleomediu, analize paleoantropologice și arheozoologice pentru reconstituirea mediului în relație cu oamenii din trecut, precum și datări absolute prin metoda radiocarbon în scopul de a încadra cronologic cât mai exact situațiile întâlnite.

    În zona de studiu, noile săpături au condus și la descoperirea în premieră a unei necropole tumulare mai vechi, din perioada mijlocie a epocii bronzului, atribuită unor faze ale culturii Monteoru, datate cca. 2100-1400 î.Hr., cu morminte de incinerație și cenotafuri.

    Contextele funerare adăpostite de tumulii de la Bârsești au fost reconstituite, iar materialele arheologice descoperite în noile și vechile săpături, dintre care unele spectaculoase, au fost restaurate, studiate și pregătite pentru expunere.

    Expoziția este organizată de Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și Muzeul Vrancei din Focșani și este găzduită la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă, nr. 26, Sector 1), în perioada 25 iunie – 12 septembrie 2021.

Proletcultism - în vers și cânt...

 


România de-altădată





Un volum de partituri, din păcate fără coperți. Din anii '50. 
Din arhiva lui Arcadie - Arcașa - Donos.
Vă reproduc numai versurile. Spre a vă minuna.
Ar fi de râs deși e de plâns.
Nu de alta, dar cu neomarxiștii ăștia nu se știe niciodată!