Trepte (1971)
Olimpicii noștri la înălțime (1969)
România, țara mea (1968)
Participă la filmul de lung metraj
Balul de sîmbătă seara (1968)
Cel mai reprezentativ sfânt locaș din Episcopia
Caransebeșului va polariza și anul acesta, după o frumoasă tradiție, o serie de
manifestări spiritual-culturale, prilejuite de sărbătoarea hramului. Duminica
Tomii va fi ziua în care aceste evenimente vor debuta prin oficierea Sfintei
Liturghii de către un sobor de arhierei, preoți și diaconi.
Astfel, duminică, 9 mai, în Catedrala Episcopală din
Caransebeș Sfânta Liturghie va începe la ora 9:00, la finalul căreia va fi
lansat albumul aniversar Catedrala Episcopală din Caransebeș – mărturia unui
vis împlinit.
În cinstea acestei sărbători se va desfășura în aceeași zi
un eveniment cultural-artistic găzduit în curtea interioară a reședinței
episcopale, începând cu ora 16:00. Un quartet de coarde al Filarmonicii Banatul
din Timișoara și cvintetul Anatoly al Filarmonicii din Brașov, vor interpreta
piese din repertoriul național și internațional cu conținut divers. Evenimentul
integral va fi transmis pe pagina de Facebook a Catedralei Episcopale din
Caransebeș și a Episcopiei Caransebeșului.
Zilele credinței și culturii ediția a 14-a vor continua joi,
13 mai, prin Festivalul Coral Miron Cristea ediția a 11-a. La ora 15:00 va
avea loc vernisarea expoziției Armonii Cromatice 12 a grupului de artiști
prezenți la Galeria de Artă Corneliu Baba a Casei de Cultură George Suru din Caransebeș. Începând cu ora 16:00, la Catedrala Episcopală Învierea
Domnului din Caransebeș va fi susținut un recital muzical coral de mai multe
ansambluri corale.
Cel de-al treilea eveniment cultural-artistic prilejuit de
hramul Catedralei Episcopale Învierea Domnului va fi Piesa de teatru Micul
prinț, jucată duminică, 16 mai, de către elevii seminariști de la Seminarul
Teologic Episcop Ioan Popasu din Caransebeș, la Casa de Cultură George Suru din municipiu.
Într-un format inedit va fi organizat anul acesta Festivalul de poezie în grai bănățean sâmbătă, 29 mai, în parteneriat cu Asociația scriitorilor în grai băbățean și cu Ansamblul Timișul din
Timișoara, în curtea Centrului Eparhial.
Șirul manifestărilor din cadrul Zilelor credinței și
culturii în Episcopia Caransebeșului se va încheia prin comemorarea eroilor
bănățeni la Crucea-monument de la Domașnea joi, 10 iunie, la praznicul
Înălțării Domnului. Vor participa la acest eveniment și Brigada 18 Cercetare
Supraveghere Decebal din Timișoara.
Toate manifestările se vor desfășura cu respectarea tuturor măsurilor de igienă și distanțare fizică, impuse de autorități pentru această perioadă de pandemie. Intrarea va fi liberă în limita locurilor disponibile prevăzute de legislație.
Este mai degraba neobisnuit ca un artist sa propuna intr-o
expozitie personala doar cateva lucrari, insotite de studii preparatorii, pe
care multi ar prefera sa nu le arate. Chiar daca sunt strans legate de o
anumita stare sufleteasca si realizate intr-o scurta perioada de timp, in cazul
de fata ultimele trei luni, unii ar putea spune ca este prea putin. Acest
aspect este neimportant deoarece Marius Crăiţă-Mândră nu doreste sa faca o
analiza a etapelor pe care le-a parcurs pana acum, nici sa impresioneze intr-un
fel sau altul privitorul. El doar sarbatoreste un proiect dus la bun sfarsit,
subliniind cu aceasta ocazie importanta comanditarului pentru bunul mers al
lucrurilor. Artistul nu poate trai pe cont propriu, are nevoie de sprijin ca
sa-si continuie activitatea si de intelegere pentru a se exprima neingradit.
Marius Crăiţă-Mândră ne explica de ce a fost asa si nu altfel: "Nu am
crezut vreodată să trăiesc vremuri interesante, așa cum ne obligă aceste
timpuri, să ne aducem aminte de Confucius cu spusele lui: "îţi doresc să nu
ajungi să trăieşti vremuri interesante!"
În aceasta perioadă, civilizația noastră planetară s-a
confruntat cu o problemă majoră, pandemia care ne-a schimbat substanțial traiul
de zi cu zi. Cu siguranță, viața, cum era înainte de pandemie, nu o să mai fie
la fel. Schimbarea s-a produs. Chiar dacă am vrea să ne întoarcem la perioada
anterioară declanșării virusului, noi ne-am modificat. Aparent nu știm ce
anume, dar cu siguranță distanțarea socială, singurătatea, timpul mărit
petrecut în sânul familiei, au lăsat ceva amprente în felul nostru de-a gândi.
Acum cântărim, cu adevărat, momentele importante din viața noastră. O nouă
viziune despre viață a transformat, a corectat, fuga noastră de noi, de
propriul Ego.
Chiar dacă noul cotidian începe să se implementeze
ușor-ușor, indubitabil reflexele trecutului ies la suprafață cu activități
aparent banale, cum ar fi: lecturarea unei biblii, strângerea în brațe a
copilului, uneori, chiar schimonosirea în fața oglinzii cu mișcări teatrale,
expresioniste, (de parcă ți-ai juca rolul vieții tale, într-un ultim act al
carierei) și nu în ultimul rând, speranța, îngăduința, rugăciunea către
Dumnezeu.
Toate aceste ,<stări> au fost transpuse în ultimele mele lucrări, etapă ce mi-a influențat cu siguranță, tema."
Pornind de la diversitatea colecțiilor Muzeului Municipiului
București și ale Direcţiei de Cultură Olteniţa (Muzeul Civilizației Gumelnița
din Oltenița) în ceea ce privește patrimoniul preistoric, propunem publicului
nostru o expoziție monografică asupra uneia dintre cele mai importante culturi
neolitice din România. Expoziția-eveniment va aborda o serie de registre
tematice, precum contextul general al neoliticului și eneoliticului în
sud-estul României, locuirea, hrana, ceramica și primele obiecte metalice,
relația cu alte populații, de la imagine la imaginar etc.
Expoziția Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul
României acum 6500 de ani reunește cele mai frumoase obiecte gumelnițene din
colecțiile celor două muzee, între care se va remarca Zeița de la Vidra, își
propune să valorifice patrimoniul cultural asociat acestei culturi din
colecțiile amintite, dar și rezultatele cercetărilor arheologice sistematice
realizate în stațiunea eponimă în decursul ultimilor trei ani, să-i aducă mai
aproape publicului vizitator detalii referitoare la neoliticul din România, cu
accent pe cultura Gumelnița, dar, nu în ultimul rând, expoziția se vrea a fi și
un eveniment organizat în memoria celui care a fost marele arheolog Dragomir
Nicolae Popovici, formator al mai multor generații de arheologi preistoricieni
din România.
Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Suțu (Bd. I.C.
Brătianu, nr. 2) în perioada 19 mai 2021 – 1 mai 2022.
Cultura Gumelnița, denumită astfel datorită cercetărilor
întreprinse în România în așezarea eponimă situată aproape de malul stâng al
Dunării, lângă orașul Oltenița, jud. Călărași, definește debutul eneoliticului
dezvoltat în sudul României către jumătatea mileniului V a. Chr. Evoluția sa a
fost împărțită în trei faze principale care au durat aproape un mileniu,
populația acestei culturi ocupând o vastă regiune de la țărmul Mării Negre în
est, până în Bulgaria centrală la vest, la nord până în apropierea Munților
Carpați, iar la sud până la Marea Egee.
O mare parte a așezărilor gumelnițene erau de tip tell
(movilă antropică) indicând o locuire intensă pe același amplasament, în
apropierea surselor de apă, de multe ori pe promontorii cu poziție dominantă.
Cultura materială a acestor populații este una bogată și deosebit de
interesantă, diversificată, evidențiind un nivel ridicat al cunoștințelor
tehnice. Ceramica de foarte bună calitate prezintă forme foarte variate cu
decor incizat, plastic sau pictat cu grafit, alb sau roșu. Studiul ceramicii a
ocupat un loc privilegiat de-a lungul întregii evoluţii a arheologiei. În timp
se poate observa o evoluţie a concepţiilor și mai ales a tehnicilor utilizate
pentru a se încerca rezolvarea numeroaselor probleme ridicate de determinarea
tipului şi a sursei de materie primă utilizată, tipurile de degresanţi și
tehnologia folosită pentru modelarea şi realizarea vaselor. Între diversele
preocupări legate de ceramica realizată de om de-a lungul timpului, olăria
deţine un rol privilegiat. În primul rând datorită cantităţii, a varietăţii
formelor şi a bogăţiei decorului, ce au oferit întotdeauna posibilităţi diverse
de interpretare şi în acelaşi timp de stabilire a mai multor categorii de
elemente. În acelaşi timp studiul ei poate contribui la delimitarea unor arii
culturale şi la definirea unor schimbări sau evoluţii, a unor contacte
culturale sau adesea la încadrări cronologice restrânse, fiind considerată în
general fosilă directoare a culturilor arheologice. În egală măsură ea este
elocventă pentru concepţiile diferitelor comunităţi privind spaţiul
imaginarului. Din această perspectivă este lesne de înţeles de ce încă de la
începuturile sale arheologia şi implicit arheologii au fost atraşi de ceramică.
Studiul ceramicii oferă de asemenea concluzii de ordin economic. În măsura în
care vasele circulă în cadrul unui proces de schimb, într-un areal, rezultatele
provenite din studiul lor pot permite declararea tipului de relaţii existente
în cadrul comunităţii producătoare.
Pe lângă uneltele de os sau corn, cele lucrate în piatră, în
special din silex, sunt numeroase și variate. Cuprul forjat sau turnat tinde să
fie folosit în mod curent pentru obținerea unor unelte de mici dimensiuni sau a
obiectelor de podoabă. Sunt produse în număr important și uneltele mari.
Cuprului i se alătură și aurul din care sunt realizate obiecte de podoabă. Arta
figurativă este reprezentată de statuetele zoomorfe și antropomorfe modelate în
general în lut.
Dr. Dan Pîrvulescu, Director Adjunct Istorie, Patrimoniu – Muzeul Municipiului București, curatorul expoziției.
