luni, 5 aprilie 2021

Obiecte cu trecut și...viitor

 


Colecții și Colecționari 


Lavin Teslariu


Muzeul Județean Ștefan cel Mare,Vaslui 


2 aprilie - 2 mai 2021




     Expoziția, găzduită de Muzeul Județean Vaslui, va putea fi vizitată în perioada 2 aprilie - 2 mai 2021 și cuprinde un inventar variat de obiecte, mărturii materiale din trecut, telefoane de campanie, măști de gaze, căști, uniforme și efecte militare, drapele, insigne și medalii românești, toate reflectând pagini din istoria Europei în sec. XX., aflate în colecția domnului Lavin Teslariu.

Organizatorii acestei activități sunt:

• Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui

Lavin Teslariu, expozant

Anca Iuliana Iordachi, muzeograf la Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui

 

Greu cu textele pentru muzica ușoară...

 


România de-altădată (?!)





"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 12. 16 martie  1974.



"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 34. 30 august 1975.



"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 38. 27 septembrie 1975.


"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 39. 4 octombrie 1975.


"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 41. 18 octombrie 1975.


"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 42. 25 octombrie 1975.


"Exemplificare" publicată în Revista Flacăra, Nr. 45. 15 noiembrie 1975.

Exponatul lunii

 


Muzeul Național Peleș 


Sinaia 


aprilie 2021




Coupe-Papier

cu fotografiile părinților regelui Carol I

Atelier Georg Adam Scheid, Viena, Austria, sfârșitul secolului al XIX-lea

Argint, filigranat, email, os, fotografii

   La 28 iulie 1838, în orașul Schönau din landul Baden-Würtemberg, Germania, se năștea Georg Adam Scheid, unul dintre cei mai cunoscuți orfevri din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. La vârsta de 20 de ani, s-a stabilit în Viena, unde s-a angajat în atelierul de argintărie al lui Michael Markowitsch, alături de care a lucrat vreme de două decenii.

    În 1882, Georg Adam Scheid fondează propriul atelier de orfevrărie, situat pe Gumperdorfer Strasse 85, Viena, unde cei peste 300 de angajați, realizau tabachere, casete, pudriere, servicii pentru scris, servicii de toaletă, cutii de bijuterii, diverse accesorii. Piesele care îmbinau valențele estetice cu cele funcționale, marcate cu inițialele GAS ori SAG, erau ornate cu pietre prețioase, email, niello, personaje, motive floral-vegetale, tratate în manieră Secession, stil decorativ consacrat la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În anul 1884, Scheid a fondat și o rafinărie, care și-a continuat producția până în anul 1962, când a fuzionat cu compania Ludwig Roessler GmbH, devenind ÖGUSSA GmbH, firmă care își desfășoară activitatea și în zilele noastre.


   Succesul obținut pe piața obiectelor din metal prețios s-a datorat nu numai talentului artistic și spiritului întreprinzător al lui Scheid, ci și colaborării cu pictori, arhitecți cunoscuți, precum Koloman Moser, Josef Hoffmann, Josef Maria Auchentaller, arh. Joseph Hackhofer. Compania a continuat să funcționeze până la izbucnirea Primului Război Mondial, apoi producția s-a redus, culminând în scurt timp cu falimentul manufacturii.

    Coupe-papier-ul cu lama din os și mâner din argint filigranat decorat cu motive floral-vegetale emailate policrom, reprezintă una dintre creațiile atelierului Georg Adam Scheid, aflate în colecția regală de orfevrărie. Neavând nicio mențiune despre achiziția acestei piese în colecția regelui Carol I, se presupune că ea este un souvenir de la aniversarea a 50 de ani de la căsătoria părinților săi. Poansonul firmei GAS, marcat pe toate creațiile atelierului după anul 1882, este prezent pe muchia mânerului din argint, iar cele două fotografii alb-negru, montate în rame ovale, care înfățișează portretele părinților regelui Carol I, principele Karl-Anton de Hohenzollern-Sigmaringen și principesa Josephina de Baden, au fost realizate în ultima parte a vieții acestora. Motivele florale din email policrom reprezintă, probabil, flori de ,"nu-mă-uita", folosite deseori la nunți, simbol al iubirii și al amintirii.


     Coupe-papier-ul regelui Carol I aflat în patrimoniul Castelului Peleș, a fost unul dintre obiectele preferate ale suveranului român. În anul 1927 a fost realizat un inventar al Castelului Peleș, întocmit de către Constantin (Costică) Ștefanovici, fiul adoptiv al arhitectului ceh al Casei regale, Karel Liman. În ,,Inventarul Mobilierului și ob[i]ectelor  de artă [ale] Castelului Peleș 1927”, Ștefanovici consemna prezența coupe-papier-ului în cabinetul de lucru al regelui Carol I, notând în filele de inventar ,,1 cuțit de fildeș cu 2 medalioane, pentru hârtie”, evaluat la acea dată la suma de 20 de lei. Piesa are lungimea de 23,3 cm, lățimea mânerului de 2,7 cm. Greutatea brutto a piesei este de 15,39 g., titlul argintului de 800‰. Prezența coupe-papier-ului pe masa de lucru a suveranului român ilustrează atașamentul și dragostea pe care o purta regele părinților săi.

Corina Dumitrache, muzeograf

 

Douăzeci de anvelope pline cu...opt călători grăbiți

 


România de-altădată (?!)








Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 34. 30 august 1975.

Blesteme în vechi tipărituri românești

 


Muzeul de Istorie Teodor Cincu 


Tecuci


aprilie 2021





Blestemele sunt des întâlnite în documentele medievale încă din secolul XIV și au pătruns în țara noastră pe filieră bizantină.

    Exemplarul de față aparține Bibliotecii Municipale Ștefan Petică, Tecuci, fondul Constantin Solomon. Cartea a fost descoperită de către profesorul C. Solomon, în anul 1940, în turnul noii clopotnițe al bisericii din Lărgășeni (comuna Corbița, județul Vrancea), unde erau depozitate icoanele, cărțile ce au rămas de la vechea biserică.


Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere

 


Biblioteca Academiei Române 


București


6 - 16 aprilie 2021




Marți, 6 aprilie 2021, ora 11:00

Sala Th. Pallady a Bibliotecii Academiei Române.

Vor lua cuvântul :

- Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române

- Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

- Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române

- Stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț

- Prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei

Organizator: Biblioteca Academiei Române, prin Cabinetul deManuscrise, 

Carte Rară, alături de comunitatea monahală a Mănăstirii Voroneț

Curator: Gabriela Dumitrescu

Expoziția rămâne deschisă în perioada 6 - 16 aprilie 2021 

și poate fi vizitată în intervalul orar 10:00 - 14:00, cu programare la tel. 021.212.82.85 

sau la adresa directie@biblacad.ro.

 

Pe simezele Capitalei - Planetarium

 


Arta plastică contemporană românească


Mirela Iordache 


Art Yourself Gallery, București


1- 30 aprilie 2021



A douăsprezecea noapte

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Lucia Sturdza Bulandra 




Florian Pittiș.
Premieră: 20 aprilie 1973.




Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 34. 30 august 1975.

Zestrea

 


Arta plastică contemporană românească


Ioana-Teodora Duță Schmiedigen 


Muzeul Municipal Câmpulung


1 - 30 aprilie 2021




    În perioada 1 – 30 Aprilie 2021, Muzeul Municipal Câmpulung deschide larg ușile Secției de Istorie, Artă Plastică și Științele Naturii pentru expoziția temporară Zestrea.

    Publicul vizitator are posibilitatea de a admira excepționalele lucrări realizate de artistul plastic Ioana-Teodora Duță Schmiedigen.

    Expoziția cuprinde lucrări de grafică în acuarelă cu tematică populară și lucrări realizate în tehnica picturii pe pânză. O revelare a universului folcloric autohton, dar și o călătorie imaginară într-o lume ce constituie însăși esența vieții prin bogăția spirituală și culturală pe care o oferă.

     Reprezentările inspirate din folclor au ca tematică tradiții și obiceiuri împământenite în ethosul românesc marcat prin: sărbătoarea Dragobetelor, dansul Ielelor, dansul Paparudelor, hora și nunta. 

     Oricât de mult s-ar relata despre lucrările expuse, nimic nu se compară cu impactul vizual ce oferă posibilitatea de a privi dincolo de realitatea cotidiană și de a intra într-o lume în care moștenirea noastră, ca civilizație, este redată prin culoare și talent în note aparte ce încântă ochiul și eliberează imaginația.

Vă așteptăm cu drag și în condiții de siguranță privind sănătatea dumneavoastră!

Gânduri despre Zestrea Ioanei Teodora Duță Schmiedigen

(la vernisajul expoziției Zestrea de la Câmpulung, aprilie 2021)

    "Trebuie să mărturisesc încă de la bun început că niciun alt titlu de expoziție nu ar fi fost mai potrivit ca acesta pentru un eveniment găzduit de Muzeul Municipal din Câmpulung și, de fapt, de comunitatea musceleană, ea însăși un veritabil tezaur de cultură națională în care, iată, continuă să se adune valori. Vă invit, așadar, să priviți Zestrea oferită de Ioana Teodora Duță Schmiedigen muscelenilor, ca pe o confirmare a nuntirii permanente dintre istorie și mit ce se consumă de veacuri în acest loc de poveste și de inimă al românilor și ca pe o binemeritată răsplată a acestui destin remarcabil.

     Sunt bucuroasă să observ, totodată, că un artist născut în Curtea de Argeș și omagiat astăzi în și mai vechea capitală a Valahiei este deplin inițiat în tainele trecutului de legendă al acestor orașe fundamentale ale destinului nostru cultural și reușește, cu o vervă seducătoare, să transpună în limbajul zilelor noastre sensurile adânci ale înțelepciunii vremurilor demult apuse. Lucrările din această expoziție devin astfel, vederi din trecut, gânduri caligrafiate de un penel năzdrăvan în spatele mărturiilor eroice sau evenimentelor reținute de cronici. Imaginile expuse sunt, în fapt, rezumatele experiențelor de viață ale strămoșilor noștri, înscrise pe „trupul” nostru identitar, asemenea unor cicatrici de înțelepciune. Cu ajutorul lor, poveștile sau întâmplările legendare reverbereză continuu în conștiința noastră și, în momentele esențiale, preț de o clipă, ne permit fiecăruia dintre noi să experimentăm mitul sau să devenim eroi de basm.

    Călătoria inițiatică în care Ioana ne este astăzi ghid și interpret ne readuce în fața ochilor frânturi de vis, de o impronunțabilă gingășie, în care ne regăsim, întregi și împreună, năzuind spre aceleași eterne idealuri. Aripile de lumină ale mamei, Serafim sau Pom al vieții, îmbrățișarea profundă dintre noapte și zi, dansul frenetic al sinelui în căutarea jumătății, „Horele” ceasurilor de împreună-bucurie sunt teme recurente ale visului nostru dintotdeauna, aduse, din umbra somnului, la lumină, de geniul artistic al Ioanei Teodora Duță Schmiedigen, pentru care această nouă întâlnire cu publicul se dovedește a fi la fel de rodnică și binefăcătoare”.  - Emanuela Cernea, Istoric de artă, specialist în artă medievală românească la Muzeul Național de Artă al României.

Viziuni stilistice şi spiritual

   "Ioana-Teodora Duță Schmiedigen, cunoscut artist plastic din Curtea de Argeş, prezintă publicului o nouă expoziţie personală de grafică şi pictura, într-o abordare de sinteză menită să contribuie la reevaluarea semnificaţiilor folclorice româneşti. Absolventă a studiilor universitare de licenţă şi de masterat ale Facultăţii de Arte Decorative şi Design, secţia Arta Murală, din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi membru stagiar al UAPR - filiala Pictura-București, Ioana-Teodora Duță Schmiedigen are o activitate artistică impresionantă, reflectată prin expoziţiile personale, precum şi prin participările la expoziţii de grup sau colective locale, naţionale şi internaţionale. Implicarea sa în diferite proiecte de voluntariat artistic sau ca angajată a Muzeului Municipal Curtea de Argeş, ca desenator artistic, interferează şi completează profilul unui creator aflat într-un proces permanent de autocunoaştere şi autoperfecţionare.

   În expoziţia Zestrtea, Ioana-Teodora Duță Schmiedigen redă în cele mai mici detalii luciditatea raportării plastice la infinita sursa de inspiraţie folclorică, asumată cu o cercetare etnografică focalizată pe tradiţii: Horă, Dansul Paparudelor, Dragobete şi portul popular naţional.

   Cu mijloacele plastice contemporane, artista transpune prin viziuni simbolice şi fascinante jocuri cromatice frumuseţea şi particularităţile artei populare româneşti, având ca efect intensificarea emoţiilor şi accentuarea punctelor de interes ale compoziţiilor: Serafim, Pomul Vieţii, Călătorie spre visul nostru.

    Descifrând profunde valori ale identităţii culturale, inspirându-se şi apropiindu-se de folclor în ideea de a-şi personaliza naţional creaţiile, artistă evoca prin variate forme şi semnificaţii tema familiei: Somnul, Familia, Familie - Calul, completată sensibil de tema iubirii materne prin: Maternitate, Infinita iubire maternă, Aripi ocrotitoare. Siguranţa transpunerii expresiilor vizuale corelată cu rafinamentul detaliilor minuţios elaborate şi cromatica susţinută de multiple tonalităţi şi accente, reconfigurează o panoramă surprinzătoare asupra comorilor spirituale regăsite în tradiţiile naţionale.

   Structurile compoziţionale transfigurate simbolic, dialogul fericit dintre mesajul estetic şi ideatic generează omogenitatea şi dinamismul expoziţiei, fiind în esenţă o evidenţiere a nesfârşitului izvor etnografic românesc.

    Repozitionarea artelor, parţial şi provizoriu într-o realitate virtuală, conduce la schimbarea modului de percepţie a expoziţiilor de arte vizuale, care, prin eliminarea distanțelor și graniţelor geografice, deschid noi oportunităţi şi provocări artiştilor, criticilor de artă, dar şi privitorilor, făcând posibile inepuizabile conexiuni. De fapt, mediul online a facilitate „întâlnirea” mea cu artista şi mă bucur că am cunoscut o persoană sensibilă, profundă şi talentată.

Felicitări, aşadar, Ioanei-Teodora Duță Schmiedigen pentru expoziţie, îi doresc mult succes în activitatea artistică, felicitări, de asemenea, şi organizatorilor pentru demersul susţinut de promovare a artiştilor vizuali.

     Publicarea albumului întregeşte evenimentul expoziţional, fiind o modalitate eficientă de valorificare a preocupărilor artistice contemporane, contribuind, în aceeaşi măsură la zestrea patrimoniului cultural naţional”. - Mirela Ştefănescu, critic de artă, doctor în arte vizuale.


***Muzeul Campulung Muscel