Muzica instrumentală de cameră

 

Formații și ansambluri camerale

 

Prezentare publicată în volumul România Muzicală. 1980.

Pe simezele hunedorene - Conurbația

 

Arta plastică contemporană românească

Galeria de Arte Corvin, Hunedoara 

30 ianuarie - 15 martie 2021

***Uniunea Artiștilor Plastici din România

În plimbare, la aer curat...

 

România de-altădată 

Parcul Herăstrău

Ilustrată, colaj. Anii '70.

Consemnare publicată în Ziarul Informația, 22 iulie 1969.

"Timp de aproape 15 ani în parcul Herăstrău a fost expus un aparat de zbor model Lisunov Li-2P. Sub avion a funcționat o terasă numită Cafebar Herăstrău.

Aparatul de zbor cu indicativul YR-TAF a fost în dotarea companiei aeriene TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice) din anul 1948 până în anul 1954 când a fost transferat la TAROM , iar din 1968 până în 1982 când a fost casat, a fost expus în parcul Herăstrău.

Lisunov Li-2 a fost produs între anii 1940-1954 în URSS , în aproape 5000 de exemplare , fiind varianta sovietica a faimosului Douglas DC-3. Alături de Ilyushin Il-14 au fost primele avioane de pasageri aflate în dotarea TAROM, la înființarea acestuia acum 60 de ani.

Fotografii : Gheorghe Dumitru"

Text și fotografii preluate de aici:

Albumele lui Bucureștiul în imagini 

***Poate anul înființării diferă (vezi Ziarul Informația)

dar în rest sunt informații și imagini foarte interesante. 

La fel, din același ziar, aflăm că activitatea comercială s-a desfășurat 

și în interiorul avionului. Probabil, pe parcurs s-a renunțat și se putea comanda

numai pe terasa de sub avion.

ASCAR

 

Din istoria medicinei românești 

Centrul de Asistență al Cardiacilor

Colecții și Colecționari

Înscrisuri de toate felurile

Bulerin electrocardiografic. 4 septembrie 1968.

Beneficiarul, Mihăilescu Ștefan n-a avut probleme, vezi Concluziile.

Medicul consultant pare a fi Cunescu. Un nume de referință în medicina noastră.

***Despre istoricul acestei instituții renumite puteți citi aici:

Istoric - Prof. Dr. CC Iliescu

Exponatul lunii

 

Muzeul Ion Creangă 

Iași 

2 - 28 februarie 2021

     Cei care au avut șansa să-l viziteze pe primarul, scriitorul, traducătorul și academicianul Nicolae Gane în intimitatea biroului la care lucra, au remarcat statueta din bronz pe suport de marmură a lui Dante. Silueta carismatică a marelui florentin este mărturia nopților de trudă ale scriitorului și traducătorului la terținele Infernului.

    Traducerea lui Nicolae Gane își are și ea, povestea ei. La Junimea, modelele literaturii universale erau la mare preț. La fel și exigența cu care erau aleși spre traducere și publicare. Astfel, au "picat” la grila exigenței Corneille, Lamartine, Racine, Boileau, Schiller, Milton, Hugo, dar au fost aclamați Shakespeare, Goethe, Homer și Dante. Cu mențiunea că cel care tradusese primul din opera acestuia din urmă fusese Ion Heliade Rădulescu în 1848.

    La una din întrunirile literare ale Junimii de la începutul lui 1882, Vasile Pogor a prezentat celor prezenți o carte primită de la Paris, Infernul, cu o splendidă ilustrare a lui Gustave Doré. La reacția admirativă a celor prezenți, Vasile Pogor i-a provocat la o competiție spre traducerea operei. S-au anunțat trei: Ștefan Vârgolici, Samson Bodnărescu și Miron Pompiliu. Nici unul nu a concretizat traducerea. Singurul care a făcut-o a fost, fără anunț oficial, Nicolae Gane, care a tradus și ulterior publicat primele șapte cânturi din Infernul. Această traducere a fost unanim apreciată de contemporani (A.D. Xenopol îndeosebi), rămânând un reper "absolut onorabil”, cum notează Ștefan Cazimir în prefața la volumul Nicolae Gane, Scrieri (București, Editura Minerva, 1979) până la incomparabila versiune a lui George Coșbuc, publicată tot în Convorbiri literare, începând cu anul 1901.

   Despre truda sa la opera lui Dante, Nicolae Gane s-a confesat pe larg în articolul Cum am tradus Infernul de Dante, publicat în Viața românească, nr. 1, din 1 martie 1906.

   Cu certitudine, în momentele sale de îndoială ca traducător, Nicolae Gane ridica ochii, cerând sprijin imaginar de la gravul poet încremenit în bronzul statuetei.

Muzeograf George Drîmbei (Muzeul Ion Creangă Iași – Bojdeuca)

 

Statueta din bronz a lui Dante Alighieri poate fi admirată la Muzeul Ion Creangă (Bojdeuca) – Complexul cultural-muzeal Ion Creangă, în perioada 2 - 28 februarie 2021, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).

***