Astăzi, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica
Moldova, au depus dosarul multinațional Arta cămășii cu altiță - element de
identitate culturală în România și Republica Moldova pentru înscrierea
elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural
imaterial a umanității UNESCO.
Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale
de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de
către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului
Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere
a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor
„Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi
ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului Dimitrie
Gusti, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de
Etnografie Brașov.
În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au
desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și
repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel
urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță
în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.
Elementul Cămașa cu altiță figurează în Repertoriul
Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și
online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a
elementului de patrimoniu cultural Arta cămășii cu altiță - element de
identitate culturală în România în Inventarul național al elementelor vii de
patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale
pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii,
în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni
de artă.
Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de
identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al
elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul
științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului,
din subordinea Ministerului Culturii.
Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO
ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele
aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare,
punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe
teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea
cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV,
Portul.
De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în
prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și
tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele
istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă
temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și
a elitelor.
Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea
regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de
lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor
decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.
Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor
socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale,
stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare,
conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.
Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de
croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și
temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au
atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia,
Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire
la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei
cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut,
semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure
coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii
de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în
legătură cu elementul și practicanții.
Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a
17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului
Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.
