Casa Memorială George Enescu
Sinaia
iunie 2020
Portretul în cărbune îl înfătișează pe George Enescu și se
păstrează în sufrageria Casei Memoriale George Enescu din Sinaia,
una dintre camerele reprezentative.
Era camera de primire a oaspeților dar și camera unde
familia Enescu servea masa, singuri ori împreună cu oaspeți de seamă, printre
aceștia și familia regală.
... Când familia regală era invitată la masa de prânz era un
protocol, o oră instituită de Maria Cantacuzino-Enescu (Maruca, soția
maestrului), ora 13:00, fix.
Sufrageria este prima cameră a casei memoriale, pornind de
la intrarea principală (în casă se putea pătrunde și prin alte intrări
secundare, erau reguli foarte bine stabilite de către gazde).
Portretul lui George Enescu este obiectul reprezentativ din
sufragerie, catalogat ca și obiectul lunii iunie.
Lucrarea este realizată de Constantin Motaș, în anul 1944
(conform semnăturii din colțul din dreapta, jos) și-l înfățișează pe maestrul
Enescu la vârsta de 63 de ani, mai exact, cu doi ani înainte de a părăsi
definitiv patria, stabilindu-se la Paris.
În acea perioadă Constantin Motaș a locuit la Sinaia apoi
s-a stabilit în Franța (la Paris).
Deși, de profesie era biolog, Motaș făcuse o pasiune din
această tehnică de lucru, de a desena în cărbune.
Lucrarea este foarte bine realizată, foarte expresivă, l-a
redat pe Enescu în poziție frontală. Cu siguranță această lucrare pe care i-a
dedicat-o genialului muzician, a fost un dar neprețuit pentru maestru.
Nu avem certitudinea și din lipsă de informații, nu se știe
dacă de-a lungul vremii Constantin Motaș a revenit în vila Luminiș, nu
există o mărturie vie care să ateste unele presupuneri ale noastre, însă, în
cadrul activității muzeale ne străduim să descoperim o sursă exactă de
informație care ne-ar fi de un real folos spre a transmite tuturor mai multe
detalii celor care-l iubesc pe Enescu, celor care iubesc acest loc minunat.
Avem însă convingerea că se legase o frumoasă prietenie
între cei doi, dacă este să ne gândim că George Enescu era o persoană
deosebită, generoasă și o gazdă ospitalieră iar Constantin Motaș un invitat de
onoare în vila Luminiș.
Și dacă în sufragerie era invitat la masă, în următoarea
cameră, care face legătura cu sufrageria, în salonul de muzică avea parte de un
recital la pian ori la vioară, ceea ce era o adevărată încântare.
Ce vremuri...!