vineri, 6 martie 2020

Exponatul lunii martie - Panou decorativ




Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici 


București


5 martie 2020




    Luna martie va fi dedicată simbolurilor solare care decorează panourile sculptate din colecția doctorului Nicolae Minovici. Astfel de panouri vom putea observa în expunerea de bază a muzeului la spătarele divanelor situate în Sala de mâncare și Salon, mobilierul colecției Minovici oscilând între tradițional și modern. Piesele de mobilier au fost comandate de colecționar pentru a da un aspect modern locuinței sale devenite muzeu privat. Inspirația pentru decorul acestor panouri, marcate de motive astrale, vine de la obiectele confecționate din lemn, îndeosebi mobilierul țărănesc.
    Panoul nostru este definit prin spațiul compact în care formele geometrice sunt dispuse grupat. Principiile decorative repetiția, alternanța și simetria dispunerii elementelor geometrice pe care le întâlnim în arta populară, au fost aplicate și în cazul panourilor. Panoul decorativ dispune de toate principiile amintite prin incizarea unor motive precum rozeta, rombul, motivul funiei. Efectul cel mai puternic este produs de minuțiozitatea cu care au fost lucrate scobiturile în lemn.
     Alexandru Tzigara Samurcaș era de părere că elementele geometrice sunt specifice decorului obiectelor la români, și nu imitarea naturii afirmând: "Rotunzimea globului solar cu ale sale raze strălucitoare, sau chiar și numai imaginea așa de perfectă a unor flori, au inspirat desigur artiștilor străvechi motivele cu ornamente ce înconjoară un punct central, adică principiul radiațiunii”.
    Tancred Bănățeanu enunță, în schimb, că motivele solare apar începând cu epoca dacică și că acestea sunt de asemenea întâlnite de-a lungul perioadei feudale în decorarea unor medii precum piatra, lemnul și ceramica. Denumirile pe care le poartă sunt de morișcă, roată sau rozetă și simbolizează soarele în arta populară. Soarele este un simbol al luminii și căldurii cu toate valențele  pozitive asupra corpului și spiritului uman. De asemenea, este un simbol al centrului, al mijlocului Universului cunoscut și al bolții cerești. În reprezentările cu șase sau opt brațe, acest semn poate fi numit soare de vară și este echivalentul binelui în lupta cu răul.
Credința în regenerare și în răsărit (după întuneric) este considerată un comportament derivat din instinctul vital de conservare a spiritului în perioadele nefaste, iar, în final, este un simbol al speranței
   Motivele pot fi identificate pe elemente arhitectonice, porți, stâlpi, uși, pe piese de mobilier și pe obiecte de uz casnic.
   Rozeta solară mai poate fi interpretată ca simbol al vieții și al fertilității, iar vârtelnița sau vârtejul drept succesiunea lunilor și a anotimpurilor. Dintre cele două, rozeta e cea mai întâlnită pe obiectele din colecția Vilei Minovici. De astfel, expunerea de bază păstrată cu mici modificări încă de la finalul anilor ’30 ai secolului trecut, se află sub însemnul rozetei. Farfurii și linguri instalate sub forma unei rozete pot fi descoperite în încăperile de la etaj.
    Mobilier cu iz național, care relua formele și motive tradiționale începe să fie realizat de la sfârșitul secolului XIX. La sate, în fiecare gospodărie se prelucra lemn, primele ateliere specializate în dulgherie, tâmplărie sau lingurit etc. au apărut din secolul XVI. La sfârșitul secolului XIX unele sate erau specializate în tâmplăria artistică și produceau mobilier sub influențele orășenești.
    După extinderea exploatărilor forestiere din secolul XIX a crescut numărul atelierelor de lemnărie din orașe și târguri. Divanul decorat cu motive tradiționale nu este o piesă de mobilier specific românească, ci un împrumut oriental. La noi, piesele pe care se putea sta în casa tradițională erau lavița, patul și scaunele joase, iar de la sfârșitul secolului XIX, sub aceeași influență orășenească, apăreau scaune cu spătar înalt.
   Ne dorim ca informațiile relatate sӑ vӑ inspire ȋn aceastӑ primӑvară. Vă invităm să descoperiți multitudinea obiectelor de lemn crestat din muzeu: linguri, păpușare, piese de mobilier și să descoperiți motivele decorative cu care au fost înzestrate de cioplitori sau meșteșugari specializați.
    Vizitatorii sunt îndemnați să admire toate obiectele unice, prețioase și cu adevărat minunate, incluse odinioară de dr. Nicolae Minovici în colecția sa, la sediul muzeului de pe Strada Dr. Nicolae Minovici, nr. 1 (program: miercuri-duminică, între orele 10.00-18.00).

Femeia la 30 de ani




Lansare de carte


Eveline Păuna 


Librăria Elstar, Câmpina


6 martie 2020




   "Cartea aceasta este o carte despre emoţii. Deşi cuvintele nu rimează pe pagini, în timp ce-am scris-o, uneori aveam impresia că scriu poezie. Tocmai pentru că am potrivit fiecare cuvânt încât să fie o carte despre femei de 30 de ani, pe care să o citească femeile de orice vârstă. Şi, cu şi mai multă atenţie, bărbaţii!”
V-am făcut curioși?
Va așteptăm azi, începând cu ora 18:00!

Ada Geo. Feminitatea văzută prin dalta unei sculptorițe




Arta pe înțelesul tuturor


Felicia Raetzky


Muzeul Municipiului București


7 martie 2020




    Muzeul Municipiului București vă invită sâmbătă, 7 martie 2020, ora 12:00, la conferința Ada Geo. Feminitatea văzută prin dalta unei sculptorițe susținută de Felicia Raetzky, muzeograf în cadrul MMB, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2).
    În continuarea seriei de conferințe Arta pe înțelesul tuturor, Secția de Artă a Muzeului Municipiului București îndeamnă publicul să (re)descopere o artistă renumită pentru sculpturile sale de pe litoralul românesc. Conferința își propune să readucă în discuție amintirea și creația lăsată de sculptorița Ada Geo. Cine a fost această sculptoriță? Cât de mare este impactul formării în clasa profesorului Cornel Medrea? Care sunt cele mai importante influențe în viața artistei și cum își pun acestea amprenta în creația sa? Ce ne spun astăzi sculpturile create de Ada Geo pe litoralul românesc și care este relația dintre peisajul urban și sculpturile de for public realizate pentru a se integra cât mai frumos? Acestea sunt câteva dintre întrebările esențiale de la care va porni întreaga discuție.
    Sculptorița Ada Geo (1917-1992), remarcată prin talentul său, frecventează cursurile la Academia de Belle-Arte (1932-1937). Își continuă studiile la Paris în atelierul lui Charles Despiau și a lui Alexandre Descatoires la École Nationale des Beaux Arts. Deși își însușește cu perseverență tehnica și uneori tematica maestrului Medrea, care îi devine și soț, artista își va construi un stil propriu, conturat în special prin reprezentările ipostazelor feminine.
    Dacă începuturile sculptoriței sunt intens modelate de amprenta meastrului Medrea, prin volumetria formelor, plenitudinea compoziției cu multiple trimiteri la nudurile maiolliene, observăm pe parcurs cum între soții Medrea se construiește un adevărat dialog creator, pe care Ada Geo îl va transforma într-o viziune distinctă a universului feminin redat prin forme alungite și delicate, însă pline de personalitate monumentală.
    Cuvântul de deschidere al conferinței va aparține doamnei Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, Departamentul de Artă, inițiatoarea seriei de conferințe periodice, care tratează subiecte legate de istoria artei românești și a artei universale.
    Prelegerile care se desfășoară sub genericul Arta pe înțelesul tuturor sunt dedicate istoriei artei, sunt organizate în diferite unități muzeale din componența Muzeului Municipiului București, se adresează publicului larg și prezintă, într-o formă accesibilă, interactivă și foarte dinamică, teme referitoare la importante colecții de artă, maeștri ai picturii și cele mai semnificative stiluri plastice, care au marcat istoria artei românești și a celei universale.      
    Conferențiarii invitați sunt istorici de artă cu notorietate, dar și tineri cercetători, toți aceștia venind însă cu o abordare originală, plină de prospețime, a unor teme consacrate.
Bilet intrare: 10 lei.
Ilustrație: Ada Geo în Atelierul Artiștilor Medrea, datat 1960, hârtie fotografică, 15x21 cm, Arhiva MMB, Colecția de artă Cornel Medrea.

Pe simezele Capitalei - Retrovizor




Arta plastică contemporană românească 


Corneliu Vasilescu


Palatul Parlamentului, București


5 martie 2020