duminică, 1 martie 2020

Evocare Henriette Yvonne Stahl




Muzeul Național al Literaturii Române 


București


12 martie 2020




    Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15:00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o Evocare Henriette Yvonne Stahl.     
Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.
    Prozatoarea şi traducătoarea Henriette Yvonne Stahl s-a născut la 9 ianuarie 1900, la Saint-Avold, în Lorena, Franţa. Fiica Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, şi a lui Henric (Henri) Stahl, profesor şi literat, este sora sociologilor Henri H. Stahl şi Şerban Voinea, cu cel din urmă doar prin mamă, conform Dicţionarului general al literaturii române.
    A sosit în ţară în 1901, urmând cursul primar şi liceul în particular. În 1925 a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. În 1921, a debutat cu poeme în proză la Flacăra. În 1924 a participat la un concurs de proză al ziarului Dimineaţa unde a prezentat romanul Voica - cronica unei familii ţărăneşti dintr-un sat situat la confluenţa Neajlovului cu Argeşul. Romanul, recomandat de G. Ibrăileanu, a apărut în Viaţa Românească fiind apreciat şi de N. Iorga. La propunerea lui Ibrăileanu, lucrarea, editată în volum în acelaşi an, i-a adus tinerei scriitoare Premiul Societăţii Scriitorilor Români. Cu a doua carte, de această dată o culegere de nuvele, Mătuşa Matilda (1931), autoarea trece din lumea satului în spaţiul citadin, interesul său deplasându-se de la social la psihologic. Au urmat romanele Steaua robilor (1934), Între zi şi noapte (1941),Marea bucurie (1947), Fratele meu, omul (1965). Către sfârşitul carierei scriitoriceşti, s-a întors la nuvelistică, în 1969 apărând culegerea de nuvele Nu mă călca pe umbră. În 1970 a apărut volumul de versuri Orizont, linie severă (1940-1967). A mai semnat romanele Pontiful (1972), Lena, fata lui Mărgărit (1977), Drumul de foc (1981). Henriette Yvone Stahl a trăit 84 de ani.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

Despre cinecluburi și cineclubiști...




Din istoria cinematografiei românești


Cinemateca




Studenții cineclubiști din Timișoara au surprins un cadru frumos
într-unul din documentarele lor - fata cu pisica.







***Grupaj publicat în Revista Cinema, Nr. 6. Iunie 1963.




Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1964.


Cadru din filmul Noroc tinerețe realizat de Cineclubul timișorean.




Consemnări publicate în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1964.


Pe simezele timișorene - Retrospectiva LAPT (1957-2020)




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul de Artă Timișoara


3 - 31 martie 2020




    Muzeul de Artă Timișoara, Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Liceul de Arte Plastice Timișoara au deosebita plăcere de-a vă invita la vernisajul expoziției Retrospectiva LAPT (1957-2020) marți, 3 martie 2020, ora 18:00, la Muzeul de Artă Timișoara, P-ța Unirii, nr. 1, etaj II.
    Expoziția va fi deschisă în perioada 3 - 31 martie 2020 și vor fi expuse lucrări realizate de artiştii-profesori ai Liceului de Arte Plastice Timişoara.
    În prima sală vor fi expuse, din patrimoniul Muzeului de Artă Timișoara, lucrări ale predecesorilor mișcării artistice bănățene, ale profesorilor de la Școala de Arte Frumoase din Cluj, care în anul 1933 a fost mutată în Timișoara și a stat la baza actualului Liceu de Arte Plastice din Timișoara: Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Ioachim Miloia, Julius Podlipny, Alexandru Popp, Albert Varga.
     Următoarele săli vor cuprinde lucrările profesorilor Liceului de Arte Plastice Timișoara din perioada anilor '70 până în prezent: Veronica Adorian, Vică Tilă Adorian, Rodica Banciu Regep, Marina Bejan, Călin Beloescu, Ştefan Bertalan, Gabriel Bodnariu, Horia Bojin, Denisa Borlean, Dana Catona, Iuliana Ceapsa, Ciprian Victor Chirileanu, Lidia Ciolac, Dana Constantin, Delia Corban, Vlad Corban, Viorel Cosor, Camelia Covaci Preda, Nicolae Covaci-Preda, Carol David, Eugenia Drăgoi-Banciu, Sorin Drăgoi, Suzana Fântânariu, Constantin Flondor, Karola Fritz, Mihaela Furdea, Victor Gaga, Matei Gașpar, Luminiţa Claudia Giucă, Gloria Grati, Camelia Hîrjea, Dorothea Hîrjoi, Dragoş Lăzărescu, Dana Miclăuş-Mercea, Camil Mihăescu, Ion Mihăescu, Silvia Mihăescu, Bata Miodrag Marianov, Octavian Maxim, Sorin Nicodim, Romul Nuţiu, Adriana Oancea-Şuteu, Dorin Pantalir, Alexandru Patatici, Alexandru Paul, Horaţiu Cristian Pavelescu, Ioan Perciun, Radu Adrian Perciun, Gabriel Popa, Marioara Popescu, Constantin Răducan, Dana Simionescu, Alina Slimovschi, Nicoleta Spătar, Nada Stoici Ditter, Bela Szakacs, Darius Şeroni, Marius Tănase, Viorel Toma, Elena- Minodora Tulcan, Doru Tulcan, Luigi Ştefan Varga, Leon Vreme, Sorin Vreme, Gloria Vreme-Moser, Tudor Vreme-Moser.
Prezența dumneavoastră ne onorează!

Baricada de hârtie




Lansare de carte


Adrian Jicu


Biblioteca Județeană C. Sturdza, Bacău


13 martie 2020





"Marea sărbătoare a poporului român"




România de-altădată


23 august




Nesfîrșitele coloane de oameni ai muncii.

Aspecte bucureștene de la marea sărbătoare a zilei de 23 August.



















Pe covorul de iarbă, închinînd un pahar cu vin pentru pace și prosperitate
(familia ceferiștilor Tudor Popescu de la Gara de Nord).


Fotoreportaj publicat în Revista Flacăra, Nr. 35. 30 august 1958.
Pe copertă: Cînd ai trei și toți tei vor la demonstrație! Foto: A. Lovinescu.


Aspect de la demonstrația de 23 August 1960 a oamenilor muncii din Capitală.
Fotografie publicată în Revista Flacăra, Nr. 34. 27 august 1960.


Marea sărbătoare, sub semnul optimismului, al încrederii în viitorul de aur al țării.



Tribuna oficială în timpul paradei militare și demonstrației 
oamenilor muncii din Capitală.


Demonstranții își exprimă întreaga lor bucurie și recunoștință față de partid,
față de conducerea sa în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, hotărîrea lor
de a transpune în viață mărețul program de desăvîrșire a orînduirii socialiste. 


Defilează armata - scut de oțel cuceririlor revoluționare ale poporului.


Secvențe ale demonstrației oamenilor muncii din Brașov...


...și Ploiești. Asemenea constructorilor de tractoare din orașul de sub poalele Tîmpei
și petrochimiștilor ploieșteni, în toate orașele mai importante ale țării clasa muncitoare
a raportat cu mîndrie succesele de seamă obținute în cinstea marii sărbători.


Tinerețe și optimism - simbolurile României socialiste.


În șiruri strînse, trec prin fața tribunelor gărzile muncitorești.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 35. 29 august 1970.

Pe simezele clujene - închis/deschis Întredeschis




Arta plastică contemporană românească 


Mihaela Ilie 


Galeria Cluj Art, Cluj - Napoca


6 - 20 martie 2020