Muzeul Național al Literaturii Române
București
12 martie 2020
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12
martie 2020, de la ora 15:00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae
Crețulescu nr. 8, la o Evocare Henriette Yvonne Stahl.
Participă: Elena
Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și
Irina Stahl.
Prozatoarea şi traducătoarea Henriette Yvonne Stahl s-a
născut la 9 ianuarie 1900, la Saint-Avold, în Lorena, Franţa. Fiica
Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, şi a lui Henric (Henri) Stahl,
profesor şi literat, este sora sociologilor Henri H. Stahl şi Şerban Voinea, cu
cel din urmă doar prin mamă, conform Dicţionarului general al literaturii
române.
A sosit în ţară în 1901, urmând cursul primar şi liceul în
particular. În 1925 a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti.
În 1921, a debutat cu poeme în proză la Flacăra. În 1924 a participat la un
concurs de proză al ziarului Dimineaţa unde a prezentat romanul Voica -
cronica unei familii ţărăneşti dintr-un sat situat la confluenţa Neajlovului cu
Argeşul. Romanul, recomandat de G. Ibrăileanu, a apărut în Viaţa Românească fiind apreciat şi de N. Iorga. La propunerea lui Ibrăileanu, lucrarea, editată
în volum în acelaşi an, i-a adus tinerei scriitoare Premiul Societăţii
Scriitorilor Români. Cu a doua carte, de această dată o culegere de nuvele, Mătuşa Matilda (1931), autoarea trece din lumea satului în spaţiul citadin,
interesul său deplasându-se de la social la psihologic. Au urmat romanele Steaua robilor (1934), Între zi şi noapte (1941),Marea bucurie (1947), Fratele meu, omul (1965). Către sfârşitul carierei scriitoriceşti, s-a întors
la nuvelistică, în 1969 apărând culegerea de nuvele Nu mă călca pe umbră. În
1970 a apărut volumul de versuri Orizont, linie severă (1940-1967). A mai
semnat romanele Pontiful (1972), Lena, fata lui Mărgărit (1977), Drumul de
foc (1981). Henriette Yvone Stahl a trăit 84 de ani.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!