Brâncuși. Visions

Expoziție de fotografie

Ștefan Socaciu

Galeria de Artă Hunedoara 

20 februarie 2020

***Amy Vasilescu

Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean 1650 - 1800.

Muzeul Brăilei Carol I 

24 februarie 2020

***Muzeul Brăilei Sectia de Artă

Pe simezele botoșănene - Arta la ... feminin

Arta plastică contemporană românească 

Galeriile de Artă Ștefan Luchian, Botoșani

23 februarie - 15 martie 2020

Comunicat de presă

   Muzeul Judeţean Botoşani prezintă, în perioada 23 februarie - 15 martie 2020, expoziția colectivă Arta la ... feminin  deschisă la Galeriile de Artă Ștefan Luchian Botoșani.

   Expoziția, cu participare la nivel național, este dedicată artistei Maria Pillat-Brateș (1895 – 1975) și reunește pe simeze peste 90 de lucrări semnate de artiste din diverse generații și din diverse spații culturale românești: Laura Armeanu (Constanța), Andra Balan (Iași), Dalina Bădescu (București), Daniela Bercaru (Brașov), Adriana A. Botezatu (Iași), Cristina Busuioc (Satu-Mare), Ioana Călinescu (Constanța), Nicoleta Cărare (Bacău), Aurora – Speranța Cernitu (Craiova), Teodora Chinschi (București), Mariana Constantinescu (Constanța), Adina Dogaru (Constanța), Ana Coșereanu (Botoșani), Genoveva Dolhescu (Botoșani), Daniela Frumușeanu (București), Mirela – Anca Gavriloaie (Botoșani), Margareta Gyulai Nagy (Brașov), Laura Gugoașă (Botoșani), Adalgiza Harabagiu (București), Angela Hreniuc (Botoșani), Adina Huiban (Iași), Ofelia Huțul (Iași), Anca Larionesei (Botoșani), Stela Maria Lucici (Pitești), Lila Lungulescu (Botoșani), Ioana Maier (Constanța), Gabriela Meșter (Cluj), Alina Munteanu (Botoșani), Onița Mureșan (Bistrița-Năsăud), Carmen Nicolau (Botoșani), Elena Oleniuc (Brașov), Irina Pal (Tulcea), Ioana Poleac (Bacău), Mihaela Roca (Constanța), Cristina Marinela Radu (Iași), Iuliana Rață (Iași), Elisabeta Sinea (Alba-Iulia), Georgiana Stănescu (Bacău), Adina Strugariu (Botoșani), Silvia Șoșoiu (Constanța), Aida Șușter (Botoșani), Rodica Todirișcă (Botoșani), Cristina Tudorache (Constanța), Clara-Livia Tudoran (Cluj), Victoria Țăroi (Brașov), Cezara Țîbuleac (Botoșani), Maria Unțanu (Slobozia), Diana Varga (Baia-Mare) și Carmen Voisei (Bacău).

    Iubitorii de artă vor putea viziona lucrări de pictură, grafică, tehnică mixtă, fotografie, etc. expoziția fiind un omagiu adus creatoarelor de artă și o invitație la întâlnirea cu arta românească contemporană în viziunea artistelor din România.

    Maria Pillat-Brateș (1892–1975), născută Procopie-Dumitrescu, studiază în particular desenul cu Costin Petrescu şi pictura cu Jean Steriadi, la îndemnul căruia debutează în 1914 la Salonul Tinerimii Artistice sub pseudonimul I. Brateş. De atunci expune cu succes acuarele în expoziţii colective şi personale organizate în ţară şi în străinătate, alături de artiste ca Olga Greceanu, Rodica Maniu, Lucia Demetriad-Bălăcescu, Wanda Sachelare-Vladimirescu. În timpul Primului şi celui de al Doilea Război Mondial, este soră de caritate a Societăţii de Cruce Roşie a României, la Spitalul de Ochi din Iaşi (1916–1917) şi, respectiv, la Spitalul Sf. Sava din Bucureşti (1941).

A fost căsătorită cu poetul Ion Pillat.

În 1949 este arestată ca fostă moşieriţă şi ulterior trimisă în domiciliu forţat la 

Miercurea-Ciuc (1950–1955), iar după eliberare i se refuză constant participarea 

la orice expoziţie de pictură din ţară.

Vernisajul va avea loc duminică, 23 februarie 2020, ora 11:30.

Prezintă: Ana-Elisabeta Coșereanu

Coordonatori expoziție: Ana Coșereanu, Liviu Șoptelea & Genoveva Dolhescu

Program de vizitare: zilnic 9:00 – 17:00

Intrare gratuită

***Coșereanu Ana-Elisabeta

Pași spre Lună

De pe ecranele cinematografelor de-odinioară

Cinemateca

Prometeu, imaginat de Eschil și Goethe, apare în filmul lui Gopo

în interpretarea tînărului actor Florin Piersic.

Omul (Radu Beligan) și...

...Prometeu (Florin Piersic) înaintea zborului pe...peliculă.

Consemnare publicată în Revista Cinema, Nr. 4. Aprilie 1963.

Grigore Vasiliu-Birlic, cu aripioare la sandale și la cască, joacă rolul unuia dintre

zburătorii lui Gopo - zeul comerțului, Mercur. Personajul mitologic este, după cum se vede,

în exercițiul funcțiunii, tentînd pe un cumpărător nevăzut cu...un pantof Guban.

Iată-l într-o postură mai puțin...clasică, alături de califul din Bagdad (Ovid Teodorescu).

Regizorul însuși își contemplă eroul omul (Radu Beligan), ajuns pe un colț de Lună.

În stînga lui Gopo, operatorul șef al filmului Ștefan Horvath.

Nu lipsește nici eroul de la Maraton, care ar fi preferat - desigur -

celebrei curse pedestre, un confortabil turboreactor.

Grupaj foto publicat în Revista Cinema, Nr. 5. Mai 1963.

Pe copertă: scenă de filmare (foto: I. Hananel).

Articol (Metamorfoza unui decor) publicat în Revista Cinema, Nr. 7. Iulie 1963.

Irina Petrescu și Dem. Savu în plină mitologie (Artemis și Zeus).

Radu Beligan arbitrînd un "conflict" între Gopo și...Cupidon

în timpul filmărilor. Evident, Gopo este cel care are dreptate.

Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 1. Ianuarie 1964.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 6. 8 februarie 1964.

Istoria limbii române – înșelătoare certitudini

Muzeul Național al Banatului

Timișoara

27 februarie 2020

    Muzeul Național al Banatului vă provoacă în acest an la o serie de conferințe inedite. Acestea fac parte din proiectul Conferințele mansardei theresiene, un proiect îndrăzneț inițiat de colegii de la secția de arheologie, care va avea loc lunar în mansarda Bastionului Maria Theresia.

    Primiți cu provocarea? Despre noile tendințe în cercetarea originii limbii române ne va vorbi conf. univ. dr. Dan Ungureanu. "Toate istoriile limbii române scrise în secolul XX sînt scrise neted și previzibil. În aceste cărți, latina evoluează disciplinat spre română urmînd cîteva reguli simple. Dificultățile sînt pur și simplu ignorate. Nu e vorba de chițibușuri, de amănunte, ci de structura însăși a limbii române”, spune invitatul. Sunteți de acord?

    Cei o mie de ani care trec de la prăbușirea Imperiului Roman (și a limbii latine) pînă la Scrisoarea lui Neacșu lasă o lacună imensă în cunoașterea istoriei limbii române. Însă documentele în latina vulgară, glosarele, textele dialectale italiene, toate ne aduc o imagine mai clară asupra limbii române.

    Vă așteptăm joi, 27 februarie, de la 17:00, în mansarda B2 a Bastionului Theresia.

***Muzeul Național al Banatului

Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare

Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu

Târgu Jiu 

ianuarie - iulie 2020

    În perioada ianuarie – iulie 2020, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu derulează proiectul Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare ce reprezintă o colaborare între Muzeul Județean Gorj și Oregon Folklife Network din Eugene, SUA. Proiectul este finanțat prin programul Communities Connecting Heritage al Departamentului de Stat al SUA și este administrat de World Learning.

    Scopul principal al proiectului este de a susține colaborarea internațională și înțelegerea reciprocă între popoare prin realizarea de activități cultural-educative ce urmăresc promovarea si conservarea patrimoniului cultural intangibil.

     Activitățile proiectului includ – workshop-uri de trandiții populare, expoziții, vizite de documentare, concerte de muzică populară, etc.

***Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu"