joi, 20 februarie 2020
Pe simezele Capitalei - Lucrurile se întâmplă în altă parte
Arta plastică contemporană românească
Gabriela Culic
ARCUB, București
28 februarie - 13 martie 2020
Conversații la muzeu - București, oraș european
Muzeul Național Cotroceni,
București
25 februarie 2020
Muzeul Național Cotroceni organizează marți, 25 februarie
2020, ora 19:00, conferința București, oraș european, în cadrul programului Conversații la muzeu. Conferința va
explora modul în care particularitățile Bucureștiului pot sta la baza
dezvoltării unui oraș smart.
Influențat de diferite aspecte culturale, istorice
și politice, Bucureștiul este un oraș aflat într-un continuu proces de
schimbare, în care clădiri din epoca "La Belle Époque” stau alături de blocuri
din era comunistă și de noi ansambluri rezidențiale. Contrastele, pe care este
construită identitatea orașului, sunt sursa punctelor tari, dar și a
slăbiciunilor Bucureștiului.
Conferința, moderată de Matei Martin, îi va reuni pe Bogdan
Suditu, Teodor Frolu și Edmond Niculușcă.
Înscrierea la eveniment se face până joi, 20 februarie 2020,
ora 10:00, la adresa evenimente@muzeulcotroceni.ro. Participarea este gratuită,
în limita locurilor disponibile.
De la editurile Măiastra și Letras...
Lansare de carte
Avram Iancu, George Simion
Biblioteca Județeană George Coșbuc, Bistrița
21 februarie 2020
Jurnal de București. Memoriile unui ambasador american
Muzeul Municipiului București
20 februarie 2020
Muzeul Municipiului București și Editura ART vă invită la
conferința Jurnal de București. Memoriile unui ambasador american.
Un dialog între Alfred H. Moses, ambasador al Statelor Unite la București în
perioada 1994-1997, și profesorul Liviu Rotman. Moderator: Cătălin D.
Constanti.
Cartea Jurnal de Bucureşti. Drumul României de la
întuneric la lumină de Alfred H. Moses a fost publicată inițial în
Statele Unite și a apărut anul trecut la Editura ART, în traducerea lui Andrei
Dósa.
Alfred H. Moses, un avocat din Washington și director al UN
Watch (Geneva), a fost consilier special al lui Jimmy Carter (1980 1981),
ambasador al SUA în România (1994–1997) și trimis special al președintelui în
conflictul din Cipru (1999 2001). A fost președintele național al Comitetului
Evreiesc American, chiar înainte de a deveni ambasador. În 2002 i-a fost
acordată medalia Marea Cruce a României de către președintele României Ion
Iliescu, fiind singurul american care a primit această distincție.
Liviu Rotman este Doctor în istorie și Profesor Universitar
la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA unde predă cursul de Istorie
Modernă și Contemporană a României. Printre domeniile sale de interes se
numără: Minoritățile etnice, Istoria evreilor, Comunismul românesc, Holocaustul,
Modernizarea societății românești (secolul 19).
Căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 a anunțat
sfârșitul regimurilor comuniste din Blocul Estic, dominat de Uniunea Sovietică.
Mișcări de stradă în mare parte pașnice au dus la înlocuirea guvernelor
pretutindeni în Europa de Est – cu excepția României, unde dictatorul Nicolae
Ceaușescu s-a agățat de putere săptămâni la rând, în cele din urmă fugind
împreună cu soția lui din fața protestelor din capitală. Aceștia au fost curând
capturați, puși sub acuzare și executați. România a fost singura țară din
Pactul de la Varșovia care a trecut printr-o răsturnare violentă a guvernului
după căderea Zidului.
În ciuda tranziției violente pe care a făcut-o România de la
regimul comunist, țara se mândrește astăzi cu cea mai mare creștere economică
din Europa, cu o tradiție de politici de centru puternice și ca făcând parte
atât din NATO, cât și din Uniunea Europeană.
În această autobiografie, avocatul american Alfred H. Moses,
care a fost ambasador al Statelor Unite în România din 1994 până în 1997,
povestește saga trecerii acestei națiuni cu ieșire la Marea Neagră, a doua cea
mai mare țară din estul Europei, de la "întuneric la lumină“. Moses descrie cum
a ajuns să fie implicat inițial în România prin conducerea muncii Comitetului
Evreiesc American în ceea ce privește sprijinirea membrilor comunității
evreiești din România – care fusese devastată de naziștii germani – să emigreze
în Israel. Din 1976 până la moartea lui Ceaușescu, Moses a fost principalul actor
american într o misiune complexă și de succes de a convinge România să-i lase
pe cetățenii evrei să plece, ajutând în același timp la păstrarea moștenirii
evreiești.
Moses spune povestea muncii sale privind comunitatea
evreiască din România, a interacțiunilor sale cu liderii României post
comuniste, aleși democratic, și a funcției sale de ambasador al Statelor Unite
la București, într-o perioadă în care țara abia începea să iasă de sub
dărâmăturile comunismului. În timpul în care a fost ambasador, Moses a ajutat
la construirea instituțiilor democratice care abia se înființau, a promovat
privatizarea economiei și a ghidat națiunea pe drumul spre realizarea unei
integrări complete în Occident.
Zilele Artei Bizantine
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Cluj - Napoca
ediția a XVI-a, 19 - 20 februarie 2020
Târgul de cultură - Ediție de Dragobete
Centrul Cultural Adrian Păunescu
București
22 - 23 februarie 2020
Târgul de cultură.
Ediție de Dragobete.
Am adus:
✔️ ciocolată artizanală din
Portugalia , în exclusivitate în România
✔️ dulcețuri și siropuri artizanale
✔️ cărți vechi care redevin noi
Am păstrat:
✔️ Obiecte personale aparținând
oamenilor mari de ieri și de azi
✔️ Cărți cu autograf
✔️ Obiecte personalizate
✔️ Piese de colecție de la
cluburile Universitatea Craiova, FCSB.
✔️ Alb, rosé și roșu, vin artizanal
Reluăm:
✔️ Degustarea de vin de Săhăteni
Intrare liberă. 22 - 23 febr. 2020, între 12:00 și 18:00.
Pe simezele vâlcene - Formă/Culoare/Semnificație
Arta plastică contemporană românească
Galeria Artex, Râmnicu Vâlcea
14 februarie 2020
Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar
Muzeul Municipiului București
28 februarie - 10 mai 2020
Muzeul Municipiului București îi invită pe toți cei
interesați vineri, 28 februarie 2020,
ora 18:00, la vernisajul expoziției
tematice Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar care va avea
loc la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr. 2). Intrarea este liberă, în
limita locurilor disponibile.
Activitatea Laboratorului de Restaurare de carte, document,
hartă, pergament, imprimat, fotografie, gravură din cadrul Secției
Restaurare-Conservare a Muzeului Municipiului București este dedicată salvării
și păstrării, pentru generațiile viitoare, a bunurilor de patrimoniu.
Experții-restauratori știu că fiecare astfel de bun cultural
mobil este unic. Chiar dacă vorbim de o tipăritură realizată în 1000-1500 de
exemplare, cum este cartea veche românească, istoria fiecărui obiect este
diferită. Vorbim astfel de o istorie a ediției și de o istorie individuală a
obiectului. Notițele marginale de pe paginile cărții, însemnările de pe
forzațe, de pe hârtia de montare a surplusului de nervuri, alte elemente de arheologia
cărții ne vorbesc despre proprietarii/ utilizatorii anteriori ai obiectului și
despre tehnici și metode de lucru. Cercetarea filigranologică ne lămurește
asupra originii hârtiei. Informații prețioase oferă obiectul și în zona
cercetării legăturii: pot fi identificate, eventual datate, diferite momente de
relegare. De asemenea, analizele chimico-fizico-biologice pot oferi informații
importante pentru stabilirea tratamentului, confirmând sau infirmând analiza
vizuală.
Muzeul Municipiului București prezintă în această expoziție
trei categorii de obiecte: carte veche românească și străină, document
pergament și hartă.
Cărțile expuse au o particularitate comună în privința
conservării: toate au fost afectate de multiple degradări din momentul în care
nu au mai făcut parte din colecțiile proprietarilor inițiali, fiind lipsite
astfel de protecție. Atacul fungic a fost poate cel mai periculos pentru
acestea, alături de creșterea gradului de aciditate a hârtiei, ambele conducând
la pierderi de material. Pentru cartea veche românească, deteriorările din
timpul utilizării cărților în scopul pentru care au fost tipărite se reduc la
depozite de ceară, patină vulgară, halouri și fisuri ori lacune marginale ale
hârtiei, ultimele fiind de regulă fixate și completate cu hârtie de epocă la
fiecare relegare. Proprietarii anteriori ai unora dintre cărțile care vor fi
expuse sunt cunoscuți. Dr George Severeanu a achiziționat, la 25 iulie 1906,
volumul lui Dominici Santorini – Observationes Anatomicae, tipărit la Veneția,
1724. Dr. Nicolae Minovici a avut, în colecțiile sale un Ceaslov, tipărit la
București, în 1785. De asemenea, Mineiul pe octombrie, Râmnic, 1776, (ediția
I) a aparținut inițial Bisericii Scaunelor din București, fiind achiziționat de
prof. R. Caracaș de la călugării Schitului Balamuci în 1957 și ulterior donat
Muzeului Municipiului București, iar Psaltirea, București, 1806, a aparținut
bisericii din comuna Frăsinetu (azi județul Călărași).
Documentul de la Mihai Viteazul, pe pergament, a suferit o
îmbătrânire naturală, iar hărțile au făcut parte, fără întrerupere, din anumite
colecții. Documentul, datat 1593-1594, face parte din colectia de documente a
MMB, fiind păstrat într-o stare avansată de degradare. La momentul
achiziționării, documentul suferise multiple rupturi, pierzând o parte din
materialul-suport, iar fragmentele păstrate au fost fixate empiric pe verso cu
hârtie.
Hărțile fac parte din colecția de hărți vechi, având o
valoare deosebită pentru muzeul nostru: sunt cele mai vechi hărți din colecție
(secolul XVI), toate trei aparținând cartografului și cosmografului Sebastian
Münster. De asemenea, acestea reprezintă rarități în cadrul colecției, fiind
realizate prin xilogravură. În cazul uneia dintre hărți, factorul de degradare
principal s-a dovedit a fi factorul uman, harta fiind cașerată pe un carton
acid, cu un clei absolut inadecvat.
Expoziția Restaurare bunuri culturale mobile pe suport
papetar poate fi vizitată până pe data de 10 mai 2020.
***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul SuțuVernisaj - Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar