Lansare de carte
Corina Ozon
Librarium TNB, Bucureşti
23 octombrie 2019
vineri, 18 octombrie 2019
"Sirena tropicelor"
Lumea şi noi...
Josephine Baker
Josephine Baker (stînga), în fotografie împreună cu marele nostru artist
Constantin Tănase (în centru).
Articol publicat în Almanah Flacăra 1980. Decembrie 1979.
Paragraf publicat în monografia Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1919 - 2000).
Niciunul dintre autorii "surselor"de mai sus nu pomeneşte
de revenirea Josephinei în România.
La Festivalul Cerbul de Aur, Braşov, 1970.
Aromânii - Artă și meșteșug
Muzeul de Artă Popuară Constanţa
octombrie 2019 - martie 2020
La Muzeul de Artă Populară Constanța s-a deschis expoziția Aromânii - Artă și meșteșug, menită să pună în valoare, în mod special,
frumusețea, varietatea și splendoarea costumului popular, reprezentativ pentru
românii balcanici. Expoziția este un preambul al triplului eveniment editorial
din 1 noiembrie care va aduce în prim-plan cercetări de etnografie și
lingvistică referitoare la aromânii din Albania și Macedonia, realizate de
specialiști de la Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu și specialiști din Constanța.
Expoziția este organizată pe baza colecțiilor muzeale
alcătuite între anii 1973-1980 ca urmare a unei ample cercetări etnografice
prin toate așezările Dobrogei, acolo unde au trăit aromânii. În urma acestei
cercetări dificile prin satele dobrogene s-au achiziționat piese de costum
popular, podoabe, țesături de interior și obiecte de uz gospodăresc deosebit de
valoroase aparținând tuturor ramurilor de aromâni, piese cu o vechime de peste
100-150 de ani, incluse ulterior în categoria Tezaur.
Piesele de costum ale aromânilor erau realizate în ateliere
specializate, unde croitorul (a’raftu) croia, așeza foile și se ocupa de partea
decorativă a fiecărei piese, în funcție de sex, vârstă, statut social sau
pentru funcții ceremoniale (nuntă, botez, înmormântare).
În prima sală a expoziției sunt prezentate piese de costum
din categoria hainelor mari de vreme rea, confecționate din stofă din lână dată
la piuă, pentru a li se asigura impermeabilitatea. Tot în acest spațiu sunt
expuse veste bărbătești (giumidani) și haine scurte pentru femei, cu mâneci
(libade sau dulâmă), decorate cu măiestrie cu găitane grena, verzi, galbene,
albastre, aurii și argintii. Nu lipsesc nici faimoșii ciorapi lungi din lână și
fir auriu sau argintiu (pârpodzi), care completează portul popular, împletiți
cu cinci cârlige, în registre decorative și cromatice de un mare rafinament. Un
loc special le este acordat costumelor de nuntă (de mire și de mireasă), în
cazul portului de femeie remarcându-se căciula bogat decorată cu găitane și
mărgele, pe care se așeza discul (tasul) cu monede din argint.
În sala a doua se remarcă în mod deosebit piesele de port de
femeie din categoria scurtacî, la care găitanele roșii, verzi, albastre,
galbene, aurii și argintii acoperă întreaga suprafață a postavului dând naștere
unor adevărate opere de artă. Tot în această sală sunt prezentate costume
realizate din catifea, purtate în zilele de sărbătoare, la nunți, botezuri și
alte ceremonialuri (logodnă, pețit) de aromâncele tinere, catifeaua cumpărată
din târguri fiind considerată o țesătură scumpă și de lux.
Podoabele care însoțesc costumele, confecționate în general
din argint (asime) și mărgele, țesăturile din lână și păr de capră (vestitele
iambule, cergile „înflucate”), pernele de o varietate ornamentală și cromatică
spectaculoasă sunt de un rafinament rar întâlnit, aspect care subliniază ideea
de artă și meșteșug.
Din expoziție nu lipsesc obiectele de uz gospodăresc din
aramă. De asemenea, un bogat material foto-documentar completează expoziția Aromânii - Artă și meșteșug.
Să ne cunoaştem artiştii
Arta plastică contemporană românească
Ioan Cărdei (1906 - 1907)
Pliant expoziţional. Retrospectivă.
Galeriile de Artă ale Inspectoratului de Cultură al Municipiului Bucureşti.
1 - 15 iulie 1992.
Festivalul Cossack Art
Diaspora română
Atena, Grecia
ediţia a III-a, 20 octombrie 2019
Vă invităm să fiți alături de noi la cea de-a treia ediție a Festivalului Cossack Art și să urmăriți parada costumelor populare urmată de
dansurile noastre românești!
Duminică, 20 octombrie, ora 16:00, Alsos Kifisias.
Reviste şi ziare din colecţiile Muzeului
Muzeul Municipal Câmpulung
octombrie - noiembrie 2019
În perioada octombrie - noiembrie 2019, la Muzeul Municipal
Câmpulung, în cadrul Secţiei de Istorie şi Artă Plastică, este deschisă
publicului larg o expoziţie ce cuprinde un număr de
54 exemplare din diferite
categorii de ziare și reviste.
Vizitatorii pot face o scurtă întoarcere în timp, "răsfoind”
reviste şi ziare politice, de cultură, literare, umoristice şi școlare, toate
din propriile colecții ale Muzeului Municipal Câmpulung.
O expoziţie care nu poate fi ratată, pentru simplul fapt că
exponatele reprezintă o infimă fărâmă din ceea ce a însemnat şi reprezintă
presa scrisă românească.
Presa românească s-a născut târziu, în urmă cu 190 de ani,
la o distanţă de peste 200 de ani faţă de primul ziar din lume, apărut în
Strasbourg la începutul secolului al XVII-lea.
Curier Românesc, întâia publicaţie editată în limba
română, a văzut lumina tiparului abia la 8 aprilie 1829, în Muntenia, sub
patronajul lui Ion Heliade Rădulescu.
Curierul a apărut de două ori pe săptămână, lunea şi
vinerea, în patru pagini, era redactat cu litere slavone, iar pe frontispiciul
său scria, cu majuscule latine şi cu multe virgule: Gazeta politică;
comercială și literară.
Exemplul lui Heliade Rădulescu a fost urmat imediat de
Gheorghe Asachi şi, mai târziu, de Gheorghe Bariţiu.
La data de 1 iunie 1829, la Iaşi, a apărut primul număr din Albina românească, iar mai târziu, la 12 martie 1838, se tipărea, pentru
prima oară, Gazeta de Transilvania.
Presa românească prindea astfel contur, iar filele ziarelor
erau gospodărite cu atenţie şi dăruire de cărturari cu viziuni politice clare,
asumate făţiş.
Publicaţiile luptau pentru "deşteptare”, pentru conştiinţa
naţională, drepturile sociale, politice şi culturale, ba chiar pentru „dreptul
sfânt al slobozeniei dinlăuntru şi dinafară”, după cum scrie chiar eruditul
Mihail Kogălniceanu în Dacia literară.
Nimeni nu se sfia să unească versul cu proza, replica
dramatică şi satira, verbul percutant şi metafora, într-un tot organic, un
catalizator esenţial pentru anul revoluţionar 1848.
În perioada interbelică dezvoltarea ziarelor era la nivelul
celorlalte ţări europene, atât din punct de vedere al celor care scriau, cât şi
din cel al conceptelor aplicate (publicitatea prinde aripi, ziarele apar în
format color).
Exponatul lunii octombrie
Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I
Bucureşti
octombrie 2019
Români,
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în
deplină înțelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru
salvarea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu
puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite.
Ordon armatei (…) să lupte prin orice mijloace şi cu orice
sacrificii …
Discursul Regelui Mihai din data de 23 August 1944 a
însemnat răsturnarea guvernului condus de mareșalul Ion Antonescu și
întoarcerea armelor împotriva fostului aliat al României – Germania nazistă.
Pentru soldați, români și germani, vestea a fost bulversantă. De la camarazi
luptând cot la cot împotriva aceluiași inamic - Rusia sovietică, se vedeau
dintr-o dată puși în situația de a se ucide unii pe alții.
În Prahova, în special în zona Ploieștiului, unde își avea
baza Divizia a 5-a Antiaeriană a Luftwaffe care, înainte de 23 august, trebuia
să apere petrolul României, nu s-au dat lupte grele, foștii camarazi de arme
încercând să se protejeze reciproc. Totuși, datorită ordinelor primite de la
superiori, de ambele părți, câteva neînțelegeri s-au soldat cu schimburi de
focuri. Singurele lupte serioase s-au dat în zilele de 26-29 august 1944, la
Lipănești- Zamfira, unde unități germane, ajutate de câteva unități vlasoviste,
au făcut prăpăd în rândul unor subunități române care le-au blocat retragerea.
Printre cei ce și-au dat obolul de sânge în acele zile s-a
numărat și plutonierul major Găucan Constantin din Regimentul 32 Infanterie
Mircea.
Cum pe 25 octombrie sărbătorim Ziua Armatei României și cum
acest model de uiformă este extrem de rar, Muzeul Militar Național Regele
Ferdinand I, ca păstrător și continuator al tradițiilor istorico - militare,
prezintă ca Exponatul lunii, ca un umil și pios omagiu adus jertfelnicilor
anilor 1940-1945, uniforma acestui erou, donate instituției în anul 1966 de
către fosta soție.
Uniforma este compusă din bluză de doc kaki (veston), cămașă
și cravată, toate pătate de sângele vărsat pentru libertatea patriei sale.
Cu această ocazie facem un apel către foștii combatanți, mai
ales cei de grade inferioare și urmașii acestora, de a permite, prin donații de
obiecte și fotografii, ca generațiile viitoare să le cunoască poveștile.