Institutul de Arheologie Vasile Pârvan
București
26 iulie 2019
joi, 25 iulie 2019
Hârtie și cerneală
Alexandru Șchiopu
Ansamblul Moara de hărtie - Satul meșteșugarilor, Comana
22 iunie - 15 septembrie 2019
Cei care veți vizita Ansamblul Moara de hârtie - Satul
mestesugurilor sâmbăta și duminica, între orele 12:00 și 19:00, veți avea
bucuria ca până pe 15 septembrie 2019 să admirați nu numai frumusețile locului,
ci și o sensibilă expoziție ce poartă semnătura designerului grafic Alexandru
Schiopu. Pentru noi este o încântare să deschidem ușa Cuhniei brâncovenești și
să descoperim lucrările caligrafiate sau abajururile din pastă de hârtie care
compun expoziția.
Vă așteptăm cu drag și pe voi!
Ani de viață pentru viață
Lansare de carte
Felix Marian
Muzeul Etnografic Sighetu Marmației
30 iulie 2019
Salonul Județean de Artă
Arta plastică contemporană românească
Galeria Cozia, Râmnicu Vâlcea
27 iulie 2019
Dintre operatori...
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Constantin Ivanovici
Cinemateca
Operatorul Constantin Ivanovici acum 35 de ani,
alături de unul din(tre) primele aparate de filmat.
Cadru dintr-o cronică cinematografică a primului război mondial,
filmată de de Constantin Ivanovici.
Constantin Ivanovici în 1964.
Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 6. Iunie 1964.
Sigiliul - garanția originalității
Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu
Râmnicu Vâlcea
26 iulie - 26 august 2019
Tezaur – Episcopia Tulcii
Prezențe românești peste hotare
Muzeul Transilvănean Gundelsheim, Germania
28 iulie - 13 octombrie 2019
Vernisaj: 28 iulie 2019, ora 11:30
Partener:
Episcopia Tulcii, Muzeul Transilvănean
Gundelsheim, Asociația culturală Octavian Smigeslchi
Curatori: dr. Alexandru Constantin Chituţă și dr. Raluca
Frîncu, dr. Markus Lorz
Expoziţia aduce în faţa publicului vizitator un remarcabil
fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole dar şi pentru
aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. În acest spaţiu milenar se
regăsesc cetăţi getice, romane şi bizantine, un amestec de civilizaţii într-o
sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale convieţuiesc cu cele
balcanice şi orientale.
Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc
fără a genera conflicte, dar şi spaţiul unde creştinismul însuşi a implinit
2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar şi pe altarele
primilor martiri creştini din România, la Halmyris şi Niculiţel.
Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni,
români, etc. au creat acel model de respect faţă de sine şi faţă de celălalt,
lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX.
Este firesc ca în Muzeul Naţional Brukenthal, să aducem
aceste comori de artă religioasă care au înmagazinat în ele spiritul cel mai
profund al credinţei româneşti. Şi este un fapt demonstrat până acum, că muzeul
nostru se implică şi ajută atât persoanele fizice cât şi instituţiile din ţară
care nu au o activitate muzeală, în susţinerea şi promovarea culturii şi artei.
Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul
de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de
expresie specifice stilurilor bizantin şi slavon.
Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având
ştanţă otomană) caracterizate de o mare măiestrie, bun gust şi simţ al
proporţiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior
prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură
gotică cât şi bizantină şi rusească. În ornamentaţia acestor potire apar, pe
lângă figurile Mântuitorului şi ale sfinţilor, reprezentări figurative, motive
vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spaţiile intermediare fiind ocupate
de entrelacs-uri în relief.
O piesă valoroasă este Crucea de procesiune ce impresionează
prin dimensiune. Tehnica de execuţie a sculpturii crucilor de procesiune îşi
are tradiţia în atelierele de la Muntele Athos. Deoarece simbolizează jertfa
lui Iisus, iconografia sculptată a crucii ilustrează cele mai semnificative
momente din viaţa Mântuitorului, în special Patimile.
Icoana Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir se
singularizează prin dimensiunile neobişnuit de mari, dar mai ales prin valoarea
deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea
întregii colecţii de icoane de pe teritoriul dobrogean.
Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă chivotul
de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune.
De remarcat decoraţiile din medalioanele cu sfinţi, busturile sfinţilor cât şi
registrele cu sfinţi şi serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul
mănăstirii, este realizat miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind
conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează
perfecţiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului.
Expoziţia Tezaur – Episcopia Tulcii urmăreşte să repună în
circuitul cultural-naţional valorile de artă religioasă care se regăsesc în
bisericile şi mănăstirile tulcene. Altfel spus, expoziţia este un moment de
reflecţie serioasă asupra moştenirii spirituale lăsate de înaintaşii noştri şi
o promovare a patrimoniului cullural românesc (text oferit de curatorii expoziției)
Să ne cunoaștem artiștii
Arta plastică contemporană românească
Valentina Boștină (1940 - 1994)
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 22. 25 mai 1968.
Coperta și ilustrațiile.
Editura: Albatros. Tiraj: 36 000 de exemplare. 1976.
Catalog expozițional, Sala Dalles, București. Noiembrie - decembrie 1987.
Articol publicat în Almanah BTT. 1989.
***Mai multe despre această artistă puteți afla și de aici: Wikipedia