miercuri, 24 iulie 2019

Costum, muzică, dans in ultima sută de ani




Comori din Arhivele Naționale 


Adina Nanu 


Arhivele Naționale ale României, București 


31 iulie 2019




    În data de 31 iulie 2019, începând cu ora 18:00, Arhivele Naționale organizează o nouă întâlnire din seria Comori din Arhivele Naționale, în cadrul căreia doamna profesor 
Adina Nanu va susține prelegerea cu titlul: Costum, muzică, dans in ultima sută de ani.
    Invitata lunii iulie, doamna profesor Adina Nanu, a predat cursuri de istoria artei, istoria picturii, a sculpturii, a artei decorative, precum și primele cursuri de istorie a costumului la catedra de Istoria Artelor din cadrul Academiei de Artă din București, călăuzind generații de studenti timp de mai bine de jumătate de veac.  De asemenea, este autoarea a peste 30 de volume despre artă. Doamnei profesor Adina Nanu îi datorăm și o prima istorie a costumului, fiind, până în prezent, singura autoare din România a unei lucrări de acest gen. 
    În cadrul intervenției sale, doamna Adina Nanu va realiza o privire retrospectivă asupra modei, costumului și muzicii începând cu primii ani ai secolului al XX-lea, anii perioadei Art-Nouveau, până la postmodernismul sfârșitului de veac. Astfel, vor fi evidențiate particularități ale costumului și modei ultimei sute de ani, trecând prin tendințele  modei manifestate în perioada interbelică, a celui de-al doilea război mondial, precum și a anilor 1950-1970.      
   Prelegerea va fi însoțită de proiecția a unui film documentar circumscris temei prezentate, realizat de doamna profesor Adina Nanu.
   Cu ocazia evenimentului, publicul participant va putea viziona și o micro-expoziție de documente originale și fotografii din fondurile și colecțiiile Arhivelor Naționale, relevante pentru ilustrarea modei secolului trecut.
    Amfitrionul seriei de prelegeri Comori din Arhivele Naționale, este dr. Georgeta Filitti, istoric.
    Evenimentul va avea loc în holul central al Arhivelor Naționale din Bd. Regina Elisabeta, nr. 49, intrarea fiind liberă în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

Cenaclul Arena Literară




Casa de Cultură Friedrich Schiller 


București 


26 iulie 2019





Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Emilia Popescu



S-a născut o stea pentru muzicalul românesc: Emilia Popescu.



Articol publicat în Almanah Cinema 1989. Decembrie 1988.
Pe copertă: Actorii Emilia Popescu și Claudiu Bleonț: deși foarte tineri,
foarte cunoscuți și iubiți de spectatori. Foto: Victor Stroe.





Anchetă (realizată de Dorin Măran) publicată în
Almanah literar '90. Decembrie 1989.

***Mai multe despre această actriță puteți afla și de aici: Wikipedia

Târg de Antichități




Colecții și Colecționari


Iulius Town, Timișoara 


26 - 28 iulie 2019





Pictorul Costin Petrescu la New York (1919-1920)




Lansare de carte 


Eduard Andrei 


Muzeul Municipiului București 


1 august 2019




Evenimentul are loc între orele 18:00 - 21:00
    Prezintă: 
Dr. Adrian-Silvan Ionescu, 
Directorul Institutului de Istoria Artei G. Oprescu al Academiei Române; 
Dr. Adri

Expo Cristal




Muzeul Național de Geologie 


București 


25 - 28 iulie 2019





Pe simezele Capitalei - Imaginarium




Arta plastică contemporană românească 


Ciprian Mihăilescu 


Cercul Militar Național, București 


23 iulie - 5 august 2019





Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Tora Vasilescu








Consemnare publicată în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1980.


Tora Vasilescu în Nelu de Dorin Mircea Doroftei, 
împreună cu Mihai Brătilă, distins cu mențiune de interpretare (Costinești, 1988 - n.a.)



Articol (semnat Magda Mihăilescu) publicat în Almanah Cinema 1989.
Decembrie 1988.





Articol publicat în Almanah Cinema 1990. Decembrie 1989.

***Mai multe despre această actriță puteți afla și de aici: Wikipedia

Cronica TV...




De pe micile ecrane de-odinioară







Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 25, 19 iunie 1971.





Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 32, 7 august 1971.





Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 35, 28 august 1971.


Constantin I. Nottara: scena este viața mea!




Muzeul Municipiului București 


30 iulie - 6 octombrie 2019




   Muzeul Municipiului București vă invită să participați la vernisajul expoziției tematice Constantin I. Nottara: scena este viața mea! O expoziție despre istoria unei arte, a pasiunii unei bresle și a devotamentului unui maestru. Evenimentul va avea loc marți, 30 iulie, ora 18:00, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu).
    Evoluţia artei la nivel național a fost influenţată de contextul istoric european, iar particularităţile teatrului românesc au decurs din necesitatea creării unei arte teatrale cu specific românesc, care să exprime problematica diversă cu care se confrunta societatea.       
    Dezvoltându-se în asociere cu alte culturi de mare diversitate, ca cea balcanică în perioada fanariotă, când au avut loc primele reprezentaţii teatrale propriu-zise, s-a aflat apoi sub influenţa culturii occidentale pe parcursul sec. al XIX-lea. A urmat o epocă a schimbărilor de idei şi mentalităţi în interiorul societăţii, prin emanciparea naţională care s-a produs, ca urmare a evenimentelor ce s-au succedat într-un timp scurt: Unirea Principatelor Române din 1859, Războiul de Independenţă din 1877, Primul Război Mondial ce a culminat cu Marea Unire din 1918. Scriitorii, dramaturgii şi actorii talentați au reușit prin cultură, educaţie şi metode pedagogice moderne să ajungă în câteva decenii la nivelul celor occidentali, ce proveneau din şcoli teatrale cu tradiţie de secole.
    Constantin I. Nottara a participat cu tot sufletul și cu toată ființa sa la dezvoltarea artei teatrale în România, astfel încât să "înalțe” jocul actoricesc de la noțiunea de "diletantantism” la cea de "profesiune”. C.I. Nottara considera că arta spectacolului este cea mai complexă dintre toate artele, pentru ca ea "naște viață”.
     Împreună cu Costache Aristia, Mihail Pascaly, Matei Millo, Costache Caragiale, Iancu Brezeanu, Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu şi alții, teatrul devine tribuna conştiinţei unui popor. Astfel, în vremuri de incandescenţă istorică, scriitorii inspiraţi de faptele eroice ale ostaşilor români, elogiindu-le vitejia, îşi arătă recunoştinţa, prin emoţia unor creații dramaturgice originale. Arta interpretativă a evoluat în timp, de la romantism la realism, transpunând în ritmuri specifice poporului român, sinceritatea trăirilor şi patosul stăpânit, având puternic efect asupra publicului.
    Structura tematică a expoziţiei este reprezentată de aniversările anului 2019, în care se oglindesc teatrul şi personalitatea lui Constantin I. Nottara.
   Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la primul spectacol în limba română din fostul principat al Țării Românești. Sărbătorim de asemenea 160 de ani de la naşterea lui Constantin I. Nottara, cel ce a fost unul dintre cei mai mari actori români, director de scenă, pedagog şi militant pentru statutul actorului. Evidenţiem felul în care oamenii de teatru au celebrat Marea Unire, plecând în primul turneu oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti în Transilvania în 1919. Propunem un parcurs expozițional ce cuprinde un secol, unde obiectele de patrimoniu prezentate se remarcă prin diversitate şi încărcătură spirituală, în care fotografiile oamenilor de teatru îi înfăţişează ca modele performante prin talent, disciplină şi devotament pentru societate.

Răscoala




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca







Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 8, 20 februarie 1965.


Filmul lui Mircea Mureșan îmbină analiza psihologică cu ampla desfășurare
a maselor reconstituind evenimentele care au avut loc în 1907.



Lui Ilarion Ciobanu i s-a încredințat rolul complex și dramatic al lui Petre Petre.



Adriana Nicolaescu (Nadina) se află la prima ei întîlnire cu cinematografia.




Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 9. Septembrie 1965.
Pe copertă Adriana Nicolaescu debutează în cinematografie 
interpretînd-o pe Nadine din noul film romînesc Răscoala.
Foto: A. Mihailopol.
















Articol publicat în Revista Luceafărul, Nr. 12, de sîmbătă, 19 martie 1966.







Articol, reprodus aici parțial, publicat în 
Revista Luceafărul, Nr. 22, de sîmbătă, 28 mai 1966.






Articol, reprodus aici parțial, publicat în 
Revista Luceafărul, Nr. 23, de sîmbătă, 4 iunie 1966.



Consemnare publicată în Ziarul Scînteia, de miercuri, 16 februarie 1977.