marți, 23 iulie 2019

Un Prins... printre scenariști și regizori




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Petru Popescu






Răspunzând în cadrul unei anchete despre dialogul din filmul românesc.
Revista Cinema, Nr. 10. Octombrie 1972.









Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 12. Decembrie 1972.


***Mai multe despre Petru puteți afla și de aici: Wikipedia

Pe simezele ieșene - Revelație




Arta plastică contemporană românească 


Magdalena Rădulescu 


Muzeul de Artă, Iași 


23 iulie - 8 august 2019





    Expoziția reunește 56 de lucrări provenind atât din 
colecția privată a domnului Cătălin Casperschi, cât și din colecția Muzeului de Artă Iași

Ziua Imnului Naţional




Muzeul Județean Buzău 


29 iulie 2019




   Data de 29 iulie a fost desemnată prin Legea nr. 99/1998 ca Ziua Imnului Naţional fiind aleasă pentru a marca ziua de 29 iulie 1848, când 'Deşteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată, oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
    Muzeul nostru marchează această sărbătoare națională într-un mod inedit, invitând publicul să audieze imnurile naționale pe care România le-a avut de-a lungul timpului.
    Evenimentul se va desfășura luni, 29 iulie 2019, începând cu ora 10Ș00, la sediul Muzeului Județean Buzău.
Intrarea este liberă!
De asemenea, accesul la vizitarea colecțiilor muzeului este gratuit.
Vă așteptăm cu drag!

O semnătură cu greutate...




România de-altădată 


Ion Stănescu (1929 - 2010)




Foto: Adevarul


De adăugat la colecția de semnături.



***Mai multe despre acest personaj puteți afla și de aici: Wikipedia




Pe simezele Aradului - Popas




Arta plastică contemporană românească 


Emil Pașcalău 


Muzeul de Artă Arad 


14 august - 8 septembrie





Bucătăria Baroc




Muzeul Național Brukenthal 


Sibiu 


26 iulie - 31 decembrie 2019




Curatori: dr. Raluca Teodorescu, dr. Dana Hrib, dr. Raluca Frîncu
Fotografie: Alexandru Olănescu
Prelucrare grafică: Chris Balthes

    Eveniment în cadrul proiectului Palatul cu două bucătării: experiențe culinare baroc la reședința Guvernatorului Transilvaniei, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și implementat de Muzeul Național Brukenthal.
    În secolele XVII și XVIII, societatea europeană a fost martora unor transformări fără precedent în prepararea mâncării și protocolul mesei. Între toate acestea, s-a afirmat o schimbare dramatică a gustului culinar (determinat de creativitatea exuberantă a bucătarilor francezi) și un nou protocol numit service à la Française (așezarea mesei în manieră franceză) ce a fost cu repeziciune adoptat de curțile europene. La începutul secolului XVII, o parte dintre condimentele populare în bucătăria medievală deja dispăruseră iar, la jumătatea secolului, gustul dulce-acrișor a început să piardă treptat în preferințe, pentru a fi înlocuit cu gusturi noi, mai subtile, bazate pe combinații de ierburi și ingrediente pentru savoare. Din Anglia au venit importante îmbunătățiri ale instrumentarului de bucătărie, precum soba cu cărbuni, care a permis controlarea temperaturii în pregătirea mâncării.
     Mai multe detalii, despre ingredientele folosite, modul preparării acestora și tendințele culinare ale barocului, puteți afla din panourile expuse în curtea interioară a Palatului Brukenthal, beneficiind totodată de ilustrarea acestora cu imagini ale pieselor de sec. XVIII-XIX din colecțiile Tezaur, Bresle și vecinătăți și Sticlă ale Muzeului de Istorie Casa Altemberger (text oferit de curatori)

Tabăra internațională de pictură în aer liber Nenciulești




Arta plastică contemporană 


Muzeul Județean Teleorman, Alexandria 


25 iulie - 23 august 2019







"S-a stins Lumina Lumii”




Prezențe românești peste hotare 


Zemun (Belgrad), Serbia 


22 iulie 2019




    Prin inaugurarea statuii lui Iancu de Hunedoara, maghiarii şi sârbii aduc un omagiu celor care au apărat Cetatea Belgradului (în Evul Mediu Nándorfehérvár) şi care şi-au sacrificat vieţile în lupta eroică din 1456 împotriva armatei Imperiului Otoman, comemorând în acelaşi timp triumful din 22 iulie, moment care a atras atenția întregii Europe.
   În urmă cu 563 de ani de când Ioan (Iancu) de Hunedoara a reușitsă îl înfrângă la Belgrad pe cuceritorul Constantinopolului, Mehmed al II-lea. S-a spus de atunci că "bătălia de la Belgrad a decis soarta lumii creştine”. În cinstea victoriei și în memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, papa Calixt al III-lea a cerut ca fiecare biserică să tragă clopotele la prânz, obicei păstrat şi astăzi în lumea creştină. Practic, cel mai cunoscut hunedorean din toate timpurile, dacă îmi e permisă ierarhizarea, a oprit cu aproximativ 70 de ani înaintarea armatei otomane în Europa.
    Ioan (Iancu) de Hunedoara a murit de ciumă la 20 de zile după ce apărase "reduta creștinătății”. În epitaful alcătuit de Ioan de Capistrano, călugărul ostaș alături de care luptase și îi învinsese pe turci, scria: ,"A căzut Coroana Regatului, s-a stins Lumina Lumii” (ceea ce este scris și pe mormântul său). 
    Ioan de Hunedoara este înmormântat la Alba Iulia.

Banii nu fac nici două parale




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Savoy






Consemnare publicată în Ziarul Curentul de luni, 23 iunie 1941.



Mauritius von Kimakowicz (1849-1921), colecționarul de istorie naturală




Eveniment comemorativ 


Muzeul de Istorie Naturală Sibiu 


25 iulie 2019




    Anul acesta Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu comemorează 170 de ani de la nașterea marelui naturalist sibian Mauritius Hieronymus von Kimakowicz-Winnicki (1849-1921).
    Programul activităților comemorative desfășurate în onoarea lui Mauritius von Kimakowicz cuprinde prelegeri tematice, etalarea materialelor tip din colecția malacologică Kimakowicz și dezvelirea basoreliefului realizat de artistul mexican Carlos Marin.
    În 1886, Mauritius von Kimakowicz devenea custodele Colecţiei Zoologice a Muzeului de Istorie Naturală înfiinţat de Societatea Ardeleană de Științele Naturii din Sibiu, cu excepţia colecţiei de Lepidoptere. Devenind custodele Colecţiei Zoologice a Muzeului a inclus şi colecţia sa particulară în patrimoniul muzeului. În calitatea de custode al colecţiilor de zoologie ale Societăţii a lucrat în special la înnoirea şi mărirea colecţiilor: în anul 1899, a donat muzeului 300 piese aparţinând la 180 de specii de animale; a donat coleoptere din Transilvania; actuala colecție de Ortoptere a muzeului a fost iniţiată de Mauritius von Kimakowicz care a donat 2600 exemplare colectate din Transilvania; meritul alcătuirii colecţiei de Diptere revine aceluiaşi Kimakowicz, care a donat 600 specimene colectate din Transilvania şi Istria; a contribuit alături de A. v. Sachsenheim şi Dr. D. Czekelius la realizarea colecţiei de peşti din Marea Adriatică; este în mare măsură responsabil pentru numărul actual de amfibieni şi reptile prezente în patrimoniul muzeal; a realizat lucrări de taxidermie pentru colecţia Ornitologică a muzeului; a donat colecţiei de mamifere un craniu de elefant african şi un dinte de narval.
     Activitatea sa publicistică în domeniul ştiinţelor naturii a fost caracterizată, în primii de ani, prin lucrări dedicate cercetărilor malacologice ce au fost publicate în revista Societăţii Ardelene Verhandlungen und Mitteilungen des Siebenbürgischen Vereins für Naturwissenschaften dar şi în jurnale din străinătate mai ales din Germania. Mauritius von Kimakowicz a fost membru corespondent al Societăţii de Cercetări ale Naturii Senkenberger din Frankfurt. A colaborat şi întreţinut corespondența cu numeroşi oameni de ştiinţă din ţară şi străinătate.
   În 1907 a devenit custodele colecţiei arheologice a Baronului Brukenthal şi trezorierul Muzeului Brukenthal.
  În momentul decesului, survenit la vârsta de 72 de ani, era conform necrologului: Directorul Muzeului de Istorie Naturală; Directorul Societăţii Ardelene de Ştiinţele Naturii din Sibiu; Custodele colecţiei arheologice din cadrul Muzeului Brukenthal.
  Invitați de onoare la eveniment vor fi doamna Ioana Kirculescu von Kimakowicz, strănepoata domnului Mauritius von Kimakowicz și domnul Dr. Miklos Szekeres, renumit malacolog.
Text oferit de organizatori

Pe simezele Capitalei - Sinthesys




Arta plastică contemporană românească 


George Costea 


Palatul Parlamentului, București 


1 - 30 august 2019






Din lunga vară fierbinte...




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca

















***Culese din Ziarul Curentul de luni, 23 iunie 1941.