Muzeul Județean Olt
Slatina
5 iunie - 15 septembrie 2019
Exemplarele expuse aparțin Asociației Muzeului Jucăriilor.
sâmbătă, 29 iunie 2019
Pe când ne construiam o flotă...
Constanța (9)
Din istoria industriei românești
Șantierul Naval Constanța
În docul uscat al Ș. N. Constanța - o nouă navă de mare tonaj, a doisprezecea,
în fază avansată de construcție.
Întreprinderea de construcții navale Constanța. Lucrări de montaj la noi
bloc-secții (navă de mare tonaj). Foto: M. Șerbănescu.
Fabrica de construcții și reparații de nave 2 Mai Mangalia.
Secvență de muncă a constructorilor navali.
Articol publicat în Almanah estival Vacanța '87.
Articol publicat în Almanahul Mării (editat de Revista Tomis, Constanța), 1989.
Quadrate
Expoziție de fotografie
Teodor Radu Pantea
Complexul Muzeal Arad
9 iulie 2019
FotoClubPro Arad și Complexul Muzeal Arad vă invită marți, 9 iulie 2019, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei de fotografie Quadrate semnată de artistul fotograf Dr. Teodor Radu Pantea
EFIAP/s, MAAFR, Hon AAFR.
Evenimentul va avea loc la sala Clio, str. Horia, nr. 10 ,
intrarea este liberă.
Vă aşteptăm cu drag !
Nelu Scripciuc, Președintele Asociației FotoClubPro Arad
Pe scenele capitalei...în Luna Culturii
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Opera de Stat Cluj
Stella Simonetti (Agatha), Livia Liseanu (Anchen),
Teodor Carabiberi (Max) și George Busuioc (Kuno) în tabloul final.
Elena Vătafu (Venus) și Teodor Carabiberi (Tannhauser) într-o scenă din actul I.
Grup de pelerini (actul I).
Articole publicate în Revista Scena și Ecranul, Nr. 23. Decembrie 1957.
Josef & Josef. Doi artiști în vizită acasă
Arta plastică contemporană
Dieter Josef, Horst F. Josef
Muzeul de Artă Contemporană, Sibiu
3 - 31 iulie 2019
Curatori: dr. Dana Roxana Hrib și Robert Strebeli
Contribuții în organizare: Beatrice Ungar
Parteneri: Ambasada Republicii Federale Germania la
București, Forumul Cultural Austriac, Forumul Democrat al Germanilor din
România, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien
Expoziția de litografie și pictură pe care Muzeul de Artă
Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal o deschide pe durata lunii
iulie, nu oferă doar întâlnirea cu doi artiști originari din Transilvania, ci
spune două povești de viață, despre spațiu și, respectiv, timp.
Dieter Josef (artist grafic cu studii în Austria, Polonia și
Japonia, semnatarul multor expoziții individuale sau participant în numeroase
trienale de grafică organizate în Europa, America, Asia și Australia) își
definește arta ca o ambasadă, rezultatul călătoriilor sale pe glob și al
documentării fotografice a diferitelor stiluri de viață și civilizații.
El însuși se descrie a fi un spirit cosmopolit, influențat
de teme și abordări multiculturale.
Din punct de vedere tematic, creația sa dezvoltă simultan
diferite niveluri etnologice prin stratificarea imaginilor multiple, ce
depășesc granițele culturilor specifice, evoluând spre sfera comună a
schimbului artistic. Această filozofie se reflectă în litografiile produse în
ediții limitate, create prin pictarea în și peste materialul filmat, copiate pe
placă de metal și combinată cu tehnica litografiei clasice, în cadrul
procesului de imprimare. Stilul specific al lui Dieter Josef reiese din
suprapunerea multiplelor straturi culturale, o percepție globală, concretizată
în tehnici mixte de imprimare.
Horst F. Josef este arhitect de profesie, cu studii de
specialitate începute la Cluj și finalizate la Universitatea din Munchen.
Existența sa este marcată de două momente în care a ales să
pășească în necunoscut: emigrarea în anii ’80 (descrisă de artist ca o
experiență suprarealistă a unei realități noi, în care constante au rămas doar
amintirile și respirația) și debutul în creația artistică după vârsta de 50 de
ani (o manifestare personală, de tip terapeutic, a propriilor imagini despre
lume).
Inițial un demers intim, dublat de vizitarea muzeelor,
galeriilor și participarea la seminariile lui Alfred Darda în cadrul Academiei
de Artă, creația lui Horst F. Josef a evoluat o vreme fără public și evaluarea
criticilor.
Mai recent, artistul a ales să pășească pentru a treia oară
în necunoscut, odată cu organizarea fiecărei expoziții prin care întâlnirea cu
publicul îi poate oferi confirmarea eforturilor creative.
Ștefan cel Mare și eternitatea faptelor sale
Manifestare cultural - științifică
Băcăoani
7 iulie 2019
Cu ocazia împlinirii a 515 ani de la trecerea din istorie în
veșnicie a măritului voievod Ștefan cel Mare al Țării Moldovei (1457-1504),
Muzeul Județean Ştefan cel Mare Vaslui – alături de Consiliul Județean Vaslui,
Centrul Militar Județean Vaslui, Brigada 15 Mecanizată Podul Înalt Iași și
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui
– organizează, ca de fiecare dată, o amplă manifestare cultural-științifică,
intitulată Ștefan cel Mare și eternitatea faptelor sale. 515 ani de la
trecerea sa în veșnicie.
Aceasta se va desfășura în data de duminică, 7 iulie
2019, începând cu ora 17:00, la Ansamblul monumental Podul Înalt din satul
Băcăoani (comuna Munteni de Jos, județul Vaslui).
Manifestarea se va desfășura după următorul program:
– Slujbă de Tedeum și Ceremonial militar – cu participarea
preoților din Protopopiatul Vaslui, a militarilor din Brigada 15 Mecanizată Podul Înalt Iași, precum și a militarilor din garnizoanele Bârlad și Huși
– Alocuțiuni ale oficiliatăților și invitaților
– Vernisajul Expoziției Epoca lui Ștefan cel Mare –
organizată de Muzeul Județean Ştefan cel Mare Vaslui
– Înmânarea plachetelor comemorative
– Depunere de coroane, jerbe și flori la Statuia ecvestră a
lui Ștefan cel Mare
– Spectacol folcloric.
În acest sens, vă invităm să ne fiți alături la această
amplă manifestare care va evoca faptele de eroism ale voievodului Ștefan cel Mare al Țării Moldovei, pentru a le eterniza în memoria noastră colectivă.
Organizatorii acestui eveniment sunt: prof. dr. Ramona Maria
Mocanu – manager al Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui și dr. Laurențiu
Chiriac, muzeograf la aceeași instituție.
Vă așteptăm cu drag!
Careu de dame
Arta plastică contemporană românească
Casa Corpului Didactic, Iași
ediția a IV-a, 1 iulie - 3 septembrie 2019
Expun artistele: Anemona, Irina Andriesei, Elena Daniela
Anton, Lidia Băitanu, Silvia Mirela Bețeanu, Carmen Costin Bighiu, Dorina
Blănaru, Marinela Boicu, Adriana Botezatu, Ioana Brenescu, Mina Carp, Lilia
Cazacu, Nicoleta Cristina Cărare, Ramona Daniela Cărăbuș, Loredana Mihaela
Ceică, Daniela Cernețchi, Otilia Chiriac, Viorica Ciucanu, Marinela Ciuchi,
Elena Cîmpian, Irina Cobzaru, Cristina Cogut, Luminița Cojocaru, Bianca Andreea
Constantin, Alina Cornaci, Agneta Covrig, Mihaela Craiu, Sandra Roberta David,
Elena Dinga, Merișor G. Dominte, Laura Elena Dumitru, Lucica Filimon, Laura
Flore, Gabriela Florea, Viorica Florian, Iulia Frențescu, Daniela Frumuşeanu,
Elena Nourescu Gavril, Loredana Gașpar, Georgeta Gheorghiu, Maria Corina
Gheorghiu, Cristina Ghiciuc, Diana Godea, Talida Grunzac, Gabriela Gurău, Reka
Adorǝani Gyorgypal, Tatiana Diana Harja, Ofelia Huțul, Florența Ionescu, Diana
Ivanov, Rodica Rozalia Jianu, Ionela Lazăr, Ionela Penelea Luca, Rodica Luca,
Camelia Maftei, Eugenia Mangra, Lidia Margelu, Elena Martinov, Dumitrița
Andrici Matei, Maria Mădălina Mânzu, Adriana Micu, Emilia Mititelu, Carmen
Mogoș, Andreea Moraru, Oana Moraru, Elena Morozan, Cătălina Munteanu, Corina
Nani, Alina Nealcoș, Mariana Oancea, Alina Gina Oprea, Cristina Gloria Oprișa,
Florentina Oțetea, Angelica Mirela Pagu, Zoița Nicoleta Panciu, Valentina
Paraschiv (Suflețel Val), Adriana Parfenie, Mariana Pădurean, Carmen Maria
Pâțu, Maria Pirtea, Eveline Popa, Adriana Emilia Cănijă Popa, Camelia
Profirescu, Emanuela Profirescu, Eugenia Elena Riemschneider, Cristina Marinela
Radu, Geta Romanescu, Ana Maria Rugescu, Marinela Rusu, Mihaela Secobeanu,
Edina Simon, Mădălina Stan, Georgiana Stănescu, Ioana Sabina Stoian, Elena
Șoltuz, Valentina Ștefănescu, Mihaela Știrbu, Nicoleta Bida Șurubaru, Gabriela
Tamaș, Margareta Toderică, Viorica Toporaș, Dana Turcu, Violeta Țuțui, Florența
Uricaru, Ramona Mihaela Vartolomei, Anca Velicu și Carmen Voisei.
***Carmen Sirbu
Cinematografia românească (1944 - 1975)
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Ecranizarea a fost începută în 1944 și prezentată publicului în '46
(Visul unei nopți de iarnă).
Romantismul celor dintîi (Răsună valea).
...convingeri în mers (Desfășurarea).
Noile surse ale satirei (Directorul nostru).
Primii lauri de aur (Scurtă istorie)
Lumea baladei românești (Moara cu noroc).
Drumul spinos al înțelegerii (Poveste sentimentală).
Patimi pe șantier (Partea ta de vină).
Comicul tandru și burlesc (Un surîs în plină vară).
Filmul, act de cultură (Pădurea spînzuraților).
Dialogul generațiilor (Meandre).
O notă personală pe o temă majoră (Duminică...)
Permanența clasicilor (Răscoala).
Primul serial românesc (Haiducii).
Politic înseamnă adeseori polemic (Subteranul).
Vocația filmului istoric (Mihai Viteazul).
Puterea de a reconstitui adevărul (Puterea și...)
Răspunderea față de sine însuși (Drum...)
Revirimentul comediei (Astă seară...)
Trecutul din unghiul prezentului (Felix și Otilia).
Înnobilarea unui gen (Cu mîinile curate).
Decizie stilistică (Nunta de piatră).
Biografii contemporane (Trecătoarele iubiri).
Răspunderea stăpînilor (Proprietarii).
Un ritual vechi, un cod nou (De bună voie...)
Adevărul mai presus de sine (Trei scrisori secrete).
Elogiul eticii muncitorești (Un zîmbet...)
Rîsul ca formă de protest (Actorul și sălbaticii).
Oameni fără fard (Filip cel bun).
A condamna, a afirma (Ilustrate cu flori de cîmp).
Articol publicat în Almanah Cinema 1976. Decembrie 1975.