Arta plastică contemporană românească
Stela, Larissa, Augustin Vlad, Augustin Lucici
Galeria Frunzetti, Bacău
19 aprilie 2019
joi, 18 aprilie 2019
Pe simezele Capitalei - Între vremuri
Arta plastică contemporană românească
Lucia Lobonț, Dan Armand Stancu
Elite Art Gallery, București
25 aprilie - 11 mai 2019
Elite Art Gallery
găzduieşte, în perioada 25 aprilie –11 mai 2019, expoziţia cu titlul
Între
vremuri. Evenimentul reuneşte lucrările artiștilor Lucia Lobonț și Dan Armand
Stancu. Deschiderea oficială a expoziției se va ține pe data de 25 aprilie, ora
18:30. Între vremuri reprezintă o împletire armonioasă dintre ceramică și
grafică. Conceptul expozițional este întemeiat pe un vizual ce oscilează între
trecut și prezent. Firul tematic al lucrărilor adoptă căi de abordare ce descos istoria recentă prin prisma nucleului intim
al familiei și totodată prin amprenta unui prezent tumultuos. La limita dintre
alb și negru sau dintre lumină și
întuneric lucrările sintetizează două perspective diferite de interpretare a
văzutului.
Bucătăria naturii
Muzeul de Istorie Naturală
Sibiu
19 aprilie - septembrie 2019
Vernisaj: Vineri, 19 aprilie, ora 13:00
Curatori:
Dr. Ghizela Vonica, Ana-Maria Păpureanu, Nicolae
Trif, Raluca Bugneriu, Maria Sasu.
Un proverb amerindian spune că "înainte să mănânci, să îți
faci timp să mulțumești mâncării”. Poate suna comic, dar exponatele prezente în
cadrul acestei expoziții temporare vă vor convinge că această zicală este
justificată atunci când guști carne de armadilo, porc spinos, crocodil sau
liliac. Sunteți adeptul entomofagiei (consumați insecte) sau ați soarbe o supă
făcută din sânge de rață?
În lume există tradiții culinare care, pentru unii dintre
noi, sunt inimaginabile. Vă invităm să vizitați expoziția noastră și să
descoperiți aceste ”ingrediente” inedite, exponate din cadrul colecțiilor
Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu. Câți dintre noi nu și-ar dori să poată
savura fructe proaspete exotice precum fructe de palmier, semințe de
paharul-maimuței, fructe de baobab și nu numai.
Se spune că foamea este cea care face bucatele bune dar
gastronomia este o artă.
În 2019, Sibiu este Regiune Gastronomică Europeană.
Cu ocazia vernisajului, domnul Conf. Dr. Farm. Ladislau
Rosenberg va susține o prelegere având ca temă Plante culinare sănătoase ale
gastronomiei transilvănene.
Prelegerea va fi urmată de prezentarea bucatelor realizate
în ”cea mai mică și performantă bucătărie din lume”.
Desenați-mi războiul
Muzeul Național de Istorie a României
București
18 aprilie - 17 mai 2019
Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea
expoziției Dessine-moi la guerre: desene din presă despre conflictele
secolelor XX și XXI.
Dessine-moi la guerre este un proiect al organizației Cartooning for Peace și prezintă modul în care războaiele, mai mari sau mai
mici, ale ultimului secol, au fost reflectate în presă prin intermediul
creațiilor caricaturiștilor. Este un dialog peste timp, între artiștii
diferitelor perioade istorice, care, folosind creionul drept "armă”, au
condamnat războiul prin intermediul ironiei și ochiului critic.
Caricaturiști din Franța, Belgia, Cuba, Elveția, Canada,
Mexic, Iran, Portugalia, Palestina, Statele Unite, Israel, Africa de Sud și-au
exprimat viziunea asupra conflictelor militare care au însângerat lumea în
ultimii o sută și ceva de ani, fie că este vorba de Primul Război Mondial, de
Al Doilea Război Mondial, de războaiele din Vietnam, Afganistan, Irak, fosta
Iugoslavie, Siria sau de conflictul palestiniano-israelian. Temele abordate de
aceștia sunt: Combatanții, Copiii în război, Spionajul, Bombardamentele, Armele chimice, Comandanții etc.
Evenimentul face parte din secvența de deschidere a
Sezonului România – Franța 2019, organizat sub egida Guvernului României,
Ambasadei Republicii Franceze în România, Institutului Cultural Român și
Institutului Francez.
Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 18 aprilie
– 17 mai 2019.
Vă așteptăm cu drag!
Pe simezele Capitalei - Arta Secretă
Arta plastică contemporană românească
Biblioteca Națională a României, București
20 aprilie - 3 mai 2019
Manifestarea recunoscută prin caracterul său itinerant şi
solitar reuneşte pe simeze 41 de artişti plastici profesionişti membrii ai
Uniunii Artiştilor Plastici din România, artiști plastici profesioniști din
Italia, Bulgaria, Franța, dar şi tineri absolvenţi ai universităţilor de
profil: ANGHELESCU CRISTINA, APAHIDEAN MARGARETA, AVRAMUT IOAN, BACIU SORIN
DUMITRU, BAZILESCU CARMEN, BOULOGNE MAURICE, BORUNDEL ELENA, BRANZAN VASILE,
BUDUREAN OVIDIU CORNEL, CALINESCU ANDANA, CARARE NICOLETA, CATRINU MARGARETA,
CORB LIANA, DASCALESCU ELENA, DEDU CORNELIA VICTORIA, DONCHEV KONSTANTIN, ELENA
OTILIA, FIRICA ALINA, GAINARU CECILIA, GARBIS HOFMAN, GELELETU DAN, GRADINARU
FLORIN, HANGAN RADU, HRISCA OANA RUXANDRA, ILEA IOANA LIDIA, PANAIT HORATIU
DAN, PADUREAN LIVIU, PARASCAN SILVIU, PASTUCH VICTORIA CARAIMAN, PIRTEA MARIA,
RADIAN MIHAELA, RUSU CARMEN CECILIA, SCHIWAGO ECATERINA, SEMENESCU DAN,
SLIVINCHI PAULA, STANESCU ELENA, SZABO EMA, TARZIU PAUL, TIRNAVEANU REGHINA,
TOMA PETRONELA, VESA STELA, VLADILA CRISTINA și ZIMBROIANU NICU care prezintă
iubitorilor de artă peste 55 de lucrări de pictură și grafică.
Expoziţia va fi deschisă iubitorilor de artă în perioada 20
aprilie – 3 mai 2019.
Dan Tudor Truică – curator
14 aprilie 2019
***Salonul National De Arta Plastica "Atitudini Contemporane"Invitație vernisaj Salonul Naţional “Atitudini Contemporane"
Despre "cel mai mare dramaturg român" (Călinescu) - 2
Ion Luca Caragiale (1852 - 1912)
Moment din O scrisoare pierdută pe scena Institutului de teatru I. L. Caragiale -
clasa Ion Finteșteanu.
Afișele primelor spectacole
(O noapte furtunoasă - 3 Novembrie 1883, O scrisoare pierdută - 13 Novembrie 1884,
D'ale carnavalului - 1 Aprilie 1885, Năpasta - 3 Februarie 1890)
Scenă din D-ale carnavalului la Teatrul Național I. L. Caragiale,
în regia lui Sică Alexandrescu.
Scenă din O noapte furtunoasă la Teatrul Național I. L. Caragiale,
în regia lui Sică Alexandrescu.
Scenă din O scrisoare pierdută la Teatrul Național I. L. Caragiale,
în regia lui Sică Alexandrescu.
Al. Brătășanu: schiță de decor pentru D-ale carnavalului (1962)
Scenă din D-ale carnavalului prezentată de Institutul de teatru I. L. Caragiale -
clasa Radu Beligan.
Scenă din D-ale carnavalului prezentată de Institutul de teatru I. L. Caragiale -
clasa Radu Beligan.
Schițe de costume de Al. Brătășanu la D-ale carnavalului (1962).
Pampon, Didina Mazu,
o mască, Catindatul,
o mască, Iordache.
Articole publicate în Revista Teatrul, Nr. 6. Iunie 1962.
Articole publicate în Cortina, supliment la programul Teatrului C. I. Nottara.
Februarie 1985.
Pe simezele din Alba Iulia
Arta plastică contemporană românească
Dan Crecan
Galeria de Artă Alba Iulia
25 Aaprilie - 15 mai 2019
***Jan Nicolae
Literatură, cultură și societate românească în secolul XIX
Idei în Agora
Mircea Anghelescu, Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, București
23 aprilie 2019
Muzeul Municipiului București vă invită să participați
marți, 23 aprilie, ora 18:00, la
Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr.
151), la o nouă dezbatere din seria Idei în Agora, cu tema Literatură, cultură
și societate românească în secolul XIX.
Mircea Anghelescu în dialog cu Sorin Antohi.
"De peste jumătate de secol, Mircea Anghelescu face parte
din restrânsa elită românească a studiilor literare. În cadrul generației sale
strălucite, care a asigurat – prin formare (începând din mediul familial),
cercetare, publicații, pedagogie și mentorat – legătura dintre cultura
interbelică și cea a secolului XXI, el a contribuit decisiv, adesea în răspăr
cu voga efemeră a curentelor formaliste, la păstrarea interesului pentru
istoricitatea literaturii și, în sens mai larg, pentru complexitatea culturii
și a spiritului public. Acoperind o perioadă care începe la sfârșitul secolului
XVIII, trece prin secolul său predilect – XIX – și ajunge în prezent, Mircea
Anghelescu a ieșit mereu din autoreferențialitatea textului, readucând
literatura în lumile din care s-a născut și despre care dă seamă” - Sorin
Antohi
"Literatura poate fi considerată -- și de fapt chiar este --
un spațiu interactiv. A spus-o și Ion Ghica: <Numai literatura poate esprima cu
esactitate starea intelectuală şi morală a unei epoce, căci ea este forma sub
care se înregistrează ideile, credinţele şi cunoştinţele unei naţiuni, numai ea
poate da o cunoştinţă precisă a raporturilor ce esistă între oamenii şi
lucrurile unui timp cu ideile cele adevărate>. O spusese, înaintea lui, Thomas
Buckle. Fără îndoială, înaintea lui Buckle au spus-o alții. Încercarea mea de a
face istorie literară în acest spirit este un pas pe care specialiștii l-au
făcut de mult în alte spații (și istoria literaturii nu s-a prăbușit). Acest
demers, pe care într-un fel l-a făcut la noi întâi Iorga, încearcă să prezinte
literatura ca pe un document nu doar scris, ci și trăit de oamenii care au
scris-o, au tradus-o, sau pe care au citit-o doar. Sigur că epoca de care mă
ocup este favorizată de această vedere, pentru că este mai departe de noi și de
normele noastre, are nevoie de unele explicații. Dar nici literatura modernă --
literatura interbelică, de pildă -- nu funcționa altfel; doar că produsul era
mai bine prezentat” - Mircea Anghelescu
Mircea Anghelescu este nepot, strănepot și stră-strănepot de
învățător. Licențiat în filologie (1962), doctor în filologie (1970) cu teza Preromantismul românesc. Profesor la Urziceni, paleograf la Cabinetul de
Manuscrise al actualei Biblioteci Naționale, secretar științific al Societății
de Științe Filologice, cercetător principal la Institutul de Istorie Literară G. Călinescu, unde a fost și director adjunct (1990-1994); conferențiar
(1992-1994) și profesor (1994-2011) la Facultatea de Litere a Universității
București. Vicepreședinte al Fundației Culturale Române (1994-2003). Dintre
numeroasele publicații, volumele: Corespondența lui Barbu Delavrancea, 1967; Preromantismul românesc, 1971; Introducere în opera lui Grigore Alexandrescu,
1973; Literatura română și Orientul, 1975; Scriitori și curente, 1982; Lectura operei, 1986; Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987; Ion
Heliade Rădulescu – o biografie a omului și a operei, 1987; Textul și
realitatea, 1988; Clasicii noștri, 1996. Cămașa lui Nessus. Eseuridespre
exil, 2000; Echilibrul între antiteze. Heliade – o biografie, 2001; Literatura română – Dicționarde opere, coordonator, 2003; Literatură și
biografie, 2005; Mistificțiuni – Falsuri, farse, apocrife, pastișe,
pseudonime și alte mistificații în literatură, 2008; Poarta neagră.
Scriitorii și închisoarea, 2013; Lâna de aur. Călători și călătorii în
literatura română, 2015; Am fost martor. Istoria literară ca depoziție,
2017; Călătorii și călători români în sec. XIX (antologie), 2018.
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și
traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în
Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
Pe simezele sucevene
Arta plastică contemporană românească
Grupul 4 +
Muzeul Bucovinei, Galeria Pod, Suceava
18 aprilie 2019
