Mihai Cernat
Casa de Cultură Friedrich Schiller, București
11 octombrie 2018
luni, 8 octombrie 2018
Act venețian
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Act venețian de Camil Petrescu. Scenă cu Andrei Ionescu și Florin Piersic.
Premieră: 1 aprilie 1982.
Mini-afiș. Anii '80.
Consemnare publicată în Caiet, Nr. 61. Teatrul Național București.
Stagiunea 1982 - 1983.
Scenă cu Cezara Daifunescu și Florin Piersic.
Consemnare publicată în Caiet Nr. 67, Teatrul Național București.
Stagiunea 1983 - 1984.
Blue Banks - identităţi feminine în mediul rural.
Muzeul Județean Teleorman
Alexandria
9 - 23 octombrie 2018
Muzeul Judeţean Teleorman găzduiește, în perioada 9 – 23
octombrie 2018, expoziţia multimedia Blue Banks - identităţi feminine în
mediul rural.
Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi, 9 octombrie, de la
ora 11:00, în Holul de Onoare al Muzeului Judeţean Teleorman.
Expoziția, ce face parte dintr-un proiect TETA, proiect
cultural co-finanţat de AFCN, aduce în fața publicului, într-o manieră inedită,
istoriile personale a 18 femei din sudul rural care îşi împărtăşesc poveştile
intime şi felurile particulare prin care se raportează la libertate. Acestea au
fost documentate de către regizoarele Andreea Borţun şi Brînduşa I. Nastasă.
Expoziţia conţine un mix de fotografii si video-uri
realizate de Andreea Borţun şi Brînduşa I. Nastasă și este curatoriată de Ioana
Ciocan.
"În 2018 am pornit împreună într-o căutare personală. Voiam
să înţelegem care e traseul prin care ajungi să îşi construieşti feminitatea.
Cum devii femeie? Am decis să începem cu originile noastre, aşa că ne-am oprit
în cinci sate din sud. Am descoperit o realitate care nu mai semăna deloc cu
cea idealizată din copilărie. Era o realitate dură, a sărăciei non-poetice şi a
multiplelor forme de abuz care se defineau ca normalitate. Un univers pe care
aveam curiozitatea să-l cercetăm cu atât mai mult cu cât ajunseserăm să ne
simţim profund străine de el.
Am povestit cu multe dintre aceste femei şi ne-am dat seama
că poziţia lor presupune de fapt şi întregul lor set de construcţii interioare,
în sensul cel mai complex. Aceste lumi dinăuntru deschid angoase, speranţe,
frici, sub şi supra-evaluări, constructe stereotipice sau identităţi originale
şi revoltate. Pentru noi Blue Banks reprezintă întâlniri cu femei care îşi
povestesc de fapt viziunea lor despre lume.
Ne-am propus să ne uităm la ceea ce e în spatele politicilor
publice, dincolo de graniţele statelor progresiste spre care tindem. Să ne
uităm acolo unde fiecare femeie trăieşte cu ea însăşi, acolo unde fiecare simte
lipsa sau prezenţa libertăţii într-un fel foarte particular. Ne-am întrebat
deseori cum se câştigă acea libertate interioară care secretă în mod natural
hormonul egalităţii, în societăţi în care obişnuinţa ca femeia să fie doar
obiectul privirii şi al abuzului este încă felul cotidian de a trăi cu
ceilalţi. Cum rămâne cu ce simt femeile chiar şi atunci când înţeleg
nedreptatea. Ce le opreşte şi ce le poate mâna pe drumul către o identitate
găsită şi nu dobândită, nu mimetică. A lor.
Blue Banks vorbeşte despre două lupte: despre lupta
dinăuntru şi despre lupta dinafară.” – au precizat regizoarele Andreea Borţun
& Brînduşa I. Nastasă.
"Alina, Andeluţa, Carmen, Floarea, Flori, Florina, Geta,
Gherghina, Irina, Laura, Luminiţa, Mihaela, Nina, Oana, Romelia, Roxana, Sita,
Stela, Viorica, Zaharina. Cine sunt aceste femei? Expoziţia multimedia Blue
Banks. Identităţi feminine în mediul rural este un jurnal de explorare care
descrie universul unor femei învingătoare din cel mai sărac judeţ al României:
Teleorman. În România o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde. Datele
statistice despre violenţa sexuală ne arată că în fiecare săptămână este
înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie şi la fiecare 2
zile o minoră este violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un
adult din familie. În Teleorman trăiesc aproximativ 178.000 de femei şi în
ultimii opt ani instanţele juridice au emis sub 200 de ordine de protecţie,
pentru cazuri de violenţă în familie.
Andreea Borţun şi Brînduşa Nastasă au documentat ipostazele
vieţii post abuz, ale libertăţii câştigate prin curaj. Femeile intervievate au
început să-şi construiască o identitate prin raportare la sine, la visele şi
speranţele lor. Nu mai sunt doar soţia, mama, nora, fiica cuiva.
Expoziţia ne arată fragila independenţă câştigată şi
supravieţuirea într-o societate care încă nu are mecanismele de a lupta cu
violenţa domestică.
Aceste femei au avut curajul de a se dezvălui şi de a
împărtăşi poveştile lor şi sunt cele care le dau altora încredere. Există
speranţă.” – a precizat Ioana Ciocan, curatoarea expoziţiei
Expoziţia Blue Banks - identităţi feminine în mediul rural va putea fi văzută la Alexandria până pe date de 23 octombrie. Tot în octombrie
proiectul va lansa o platformă multimedia care va face posibilă întâlnirea
publicului cu produsele expoziţiei şi în mediul online.
Armamentul din dotarea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial
Casa de Cultură Friedrich Schiller
București
9 octombrie 2018
În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului
Marii Uniri Primăria Municipiului București și Casa de cultură Friedrich Schiller (Str. Batiștei nr.15) organizează marți,
9 octombrie 2018, ora 18:00, conferința
dezbatere Armamentul din dotarea Armatei Române în timpul Primului Război
Mondial. Evenimentul este realizat în parteneriat cu F.D.G.R. –Regiunea
Extracarpatică și F.D.G.R. București.
Prezintă:
Carol Konig, istoric
(Armele de foc portative din dotarea
armatei române în perioada primului război mondial)
dr. Cristian Scarlat, istoric
Participă:
Christiane Gertrud Cosmatu, Subsecretar de Stat,
Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României
Dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R. – Regiunea
Extracarpatică
“La începutul anului 1914 s-a decis demararea unui program
masiv de recuperare a întârzierilor și întărirea capacității de luptă a
armatei, aflată într-o situație critică pentru că, după cum arăta generalul
Dumitru Iliescu, sub-șef al Marelui Stat Major, <la 1 ianuarie 1914 armata se
găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra
în campanie>.
Ministerul de Război - al cărui titular era chiar premierul
Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a
armatei având ca obiectiv general creșterea capacității combative a acesteia,
printre care și Planul de completare, transformare și reparare a armamentului,
munițiilor și materialelor de război și Planul pentru completarea
echipamentului de toate categoriile și acela pentru hotărârea subzistențelor
oamenilor și animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării
centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipamen.
Preocuparea de a înzestra armata română cu armament portativ
de bună calitate, la nivelul noilor, galopante, descoperiri ștințifico –
tehnice ale epocii sunt semnalate încă de la sfârșitul secolului XIX și
începutul celui următor, când, treptat, la toate trupele terestre și navale
sunt înzestrate cu arme portative cu repetiție și apoi automate. După 1913
aceeași preocupare va fi si pentru viitoare forțe aeriene. Invenții importante
generalizate și adoptate de către toate armatele moderne europene. De menționat
că armele albe deși vor ocupa un loc secundar sunt încă utilizate mai ales in
cadrul luptelor corp la corp. Ele vor suferi unele mici modificări menite să
aducă îmbunătățiri în ceea ce privește mânurea lor. În schimb, rolul baionetei
ocupă un rol tot mai important la lupta corp la corp.
La noi modernizarea armamentului portativ nu s-a făcut prin
schimbarea totală a armelor din dotare, ci treptat, prin completări în funcție
de urgențe și buget, de către intreprinderile străine producătoare a modelelor
perfecționate, uneori de calibre diferite față de cele deja existente în
dotare. Din aceste motive armata română a avut modele și sisteme diferite de
arme de foc.” (Carol Konig).
“Campaniile desfăşurate în anii 1916-1917 pe frontul român
au generat și măsuri pentru îmbunătăţirea organizării şi înzestrării artileriei
române cu tunuri şi obuziere tot mai performante. Dar modificările aduse
gurilor de foc, precum şi achiziţionarea de material modern din străinătate a
dus la diversificarea calibrelor şi modelelor, fapt ce a pus mari probleme de
asigurare cu muniţie de artilerie. La începutul celor două campanii singurul
criteriu de care s-a ţinut seama în organizarea unităţilor de artilerie a fost
cel al identităţii caracteristicilor tehnico-tactice în cadrul fiecărei
categorii de guri de foc: tunuri uşoare de câmp, obuziere uşoare de câmp,
tunuri grele de câmp şi obuziere grele de câmp.
Cea mai mare parte a tehnicii de artilerie cu care a fost
dotată armata română poate fi văzută la Muzeul Militar din București, inclusiv
piese capturate în Primul Război Mondial de la inamic.” (dr. Cristian Scarlat)
Va avea loc și vernisajul expoziției de fotografie cu
imagini reprezentând frontul de lupte din primul Razboi Mondial cât și câteva
arme folosite in armata de atunci.
Ilustrația muzicala: Orchestra de suflători Karpaten Schow,
dirijor Hans Groza
Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius
Sursa foto: wikipedia.org
***Casa de cultură Friedrich SchillerArmamentul din dotarea Armatei Romane in Primul Razboi Mondial
Turism de-altădată
România de-altădată
Litoralul românesc
Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 9 (165).
Septembrie 1985.
Rezervația
Expoziție de fotografie
Feleki Karoly
Centrul de Cultură Urbană, Cluj - Napoca
8 octombrie 2018
Vlaicu Vodă
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Vlaicu Vodă de A. Davila. Scenă cu G. Motoi și Matei Gheorghiu.
Premieră: 8 octombrie 1982.
Scenă cu Carmen Stănescu și G. Motoi.
Program de sală.
Spectacol vizionat pe 17 octombrie 1982.
Carmen Stănescu și George Motoi în Vlaicu Vodă de Al. Davila.
Consemnare publicată în Caiet Nr. 67, Teatrul Național București.
Stagiunea 1983 - 1984.
Scenă cu Matei Gheorghiu, Florin Piersic, George Motoi și Carmen Stănescu.
Scenă cu Carmen Stănescu și Aimee Iacobescu.
Târgul Colecționarilor
Colecții și Colecționari
Muzeul Județean Teleorman, Alexandria
ediția a VI-a, 13 octombrie 2018
Three Paradise Notes
Prezențe românești peste hotare
Anca Szonyi Thomas, Rodica-Ioana Ghilea, Victoria Zidaru
Five Plus Art Gallery, Viena, Austria
17 - 31 octombrie 2018
Grigore Antipa 150
Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță
Galați
10 octombrie 2018 - 28 februarie 2019
Miercuri,
10 octombrie 2018, începând cu ora 13:00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele
Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi va avea loc vernisajul expoziției temporare Grigore Antipa 150, realizată de Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore
Antipa București, ca un omagiu adus celui care a fost Grigore Antipa,
personalitate complexă, ctitor de instituţii culturale şi de cercetare, dar și
un diplomat apreciat al epocii sale.
Antipa a fost un deschizător de drumuri,
în mai multe domenii ale știinţei româneşti, fiind primul oceanolog, ecolog şi
hidrobiolog român, autor al conceptelor de biosociologie şi bioeconomie. Opera
cea mai dragă a lui Grigore Antipa a fost Muzeul Naţional de Istorie Naturală
din București, una dintre cele mai vizitate și îndrăgite instituții de cultură
din România.
Expoziția Grigore Antipa 150, itinerată la Galați, va prezenta o
serie de 16 panouri cu fotografii care vor călăuzi vizitatorii prin câteva
etape ale vieții savantului. În același timp, vor putea fi admirate piese cu
valoare științifică, istorică şi documentară, care fac parte din patrimoniul
muzeului bucureștean şi care au fost personal colectate și studiate de Grigore
Antipa. Grație fotografiilor și documentelor expuse, care au supraviețuit
încercărilor istoriei, va putea fi descoperită actualitatea operei lui Antipa,
cel ce a reuşit să acţioneze ca un liant între oamenii de rând şi cei cu putere
de decizie, ajutând la dezvoltarea comunităţilor şi, în final, la atingerea
unui nivel de dezvoltare economică a României demn de marile puteri europene.
La rândul său, Complexul Muzeal de Științele Naturii din Galați - oraș al
confluenței Dunării cu două dintre marile râuri ale României, Siret și Prut -
aduce propriul omagiu savantului român, care a pus bazele valorificării durabile
a bioresurselor acvatice, ca sursă viabilă pentru economia țării, dar și pentru
bunăstarea comunităților pescărești. Grigore Antipa a fost cel care a elaborat
planul de conservare și valorificare a luncii inundabile a Dunării, distrusă
azi în mare parte.
Expoziția Grigore Antipa 150 va rămâne deschisă la
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi până la
sfârșitul lunii februarie 2019.
Cavoul de familie
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Cavoul de familie de Pierre Chesnot. Scenă cu
Ilinca Tomoroveanu, Mihai Niculescu și Aimee Iacobescu.
Premieră: 25 iunie 1980.
CScenă cu Olga Tudorache, Adrian Pintea și Tamara Crețulescu.
Program de sală.
Scenă cu Aimee Iacobescu, Mihai Niculescu, Mircea Albulescu, Carmen Stănescu,
Damian Crîșmaru, Ilinca Tomoroveanu și Gh. Cristescu
Distribuția din stagiunea 1979 - 1980.
Scenă cu Carmen Stănescu, Gh. Cristescu, Damian Crîșmaru și Mihai Niculescu.
Distribuția din stagiunea 1980 - 1981.
Scenă cu Gh. Cristescu, Mircea Albulescu și Aimee Iacobescu.
Scenă cu Mircea Albulescu și Gh. Cristescu.
Scenă cu Carmen Stănescu și Mircea Albulescu.
Spectacol vizionat pe 21 octombrie 1982.
Diplomați și supuși otomani în Vechiul Regat
Lansare de carte
Silvana Rachieru
Universitatea din București
10 octombrie 2018
Jules Pascin
Fundația Europeană Titulescu
București
10 - 19 octombrie 2018
Fundația Europeană Titulescu organizează miercuri, 10
octombrie 2018, începând cu
ora 16:00, vernisajul expoziției de grafică Jules
Pascin, deschisă în perioada 10 - 19 octombrie, la sediul Fundației, din
Șoseaua Kiseleff, nr. 47.
Jules Pascin a fost un pictor francez expresionist născut în
Bulgaria, însă cu numeroase conexiuni în țara noastră. Cunoscut sub pseudonimul Prințul de Montparnasse, Pascin a pictat într-o manieră
asemănătoare fauvismului sau cubismului și a realizat numeroase ilustrații de
carte. În prezent, o parte din lucrările sale se găsesc în colecțiile Muzeului
Metropolitan de Artă din New York, ale Muzeului Luvru din Paris sau ale Institutului
de Artă din Chicago.
În cadrul expoziției, vor fi prezentate publicului 129
desene, gravuri și litografii realizate de Jules Pascin, precum și 28 de albume
ce cuprind operele sale. Adrian Năstase, proprietarul acestor lucrări, urmează
să le doneze, după închiderea expoziției, Muzeului comunei Cornu.
Vernisaj: Miercuri, 10 octombrie 2018, ora 16:00
Durata expoziție: 11 octombrie - 19 octombrie
Program: De luni până vineri - 9:00 - 17:00;
Sâmbătă și duminică - 10:00 - 14:00
Examenul
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Examenul de Jan Pawel Gawlik. Scenă de ansamblu.
Premieră: 8 ianuarie 1980.
Idem.
Program de sală. Stagiunea 1982 - 1983.
Spectacol vizionat pe 13 martie 1983.
Examenul de J. P. Gawlik.
Scenă cu Cristina Bugeanu, Didona Popescu și Eva Pătrășcanu.
Examenul de J. P. Gawlik. Scenă cu
George Paul Avram, Olga Delia Mateescu, Cristina Bugeanu, Mihai Mălaimare.
Mini-afiș.
Examenul de J. P. Gawlik.
Scenă cu Constantin Dinulescu, Matei Alexandru și Cezara Dafinescu.
Examenul de J. P. Gawlik. Scenă cu C. Dinulescu, Ion Marinescu și Ion Henter.
Consemnare publicată în Caiet Nr. 67, Teatrul Național București.
Stagiunea 1983 - 1984.