vineri, 7 septembrie 2018

România în Primul Război Mondial




Prezențe românești peste hotare 


Muzeul de Istorie Militară, Valencia, Spania 


12 septembrie - 14 octombrie 2018







Pe simezele orădene - Jurnal vizual




Arta plastică contemporană românească 


Michal Liszka, Horea Traian Sălăgean 


Galerii de Artă - Reperaj, Oradea 


11 septembrie 2018 





Coriolan Secundus




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Victor Ion Popa, Bârlad



Program de sală.
Premieră: 16 februarie 1974.


  

Rețetă valabilă de...mii de ani




Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile







***Documentul provine din arhiva lui "Dumitriu Nicolaie".
Personaj despre care veți mai auzi. Tot aici...

Coincidentia Oppositorum - Intimitate




Arta plastică contemporană românească 


Alexandru Mărginean 


Galeria Contemp, București 


12 septembrie - 3 octombrie 2018






   La finalul anului 2017, deschideam expoziţia lui Alexandru Mărginean de la Academia Română, intitulată Coincidentia Oppositorum, proiect configurat pe baza unor lucrări realizate timp de un deceniu şi neexpuse public până la respectivul moment. Am punctat cu acea ocazie faptul că principalele lucrări expuse se vor impune drept capete de serie pentru proiecte viitoare. Expoziţia Intimitate, organizată la Galeria Contemp în 2018, este un prim pas distinct şi deopotrivă nuanţat al drumului început de artist anul trecut.
   La nivel pur descriptiv, Coincidenţia Oppositorum cuprindea lucrări de pictură, grafică, schiţe şi studii, toate abordând corpul, drapajul şi ornamentele arhitecturale. O parte dintre acestea fuseseră realizate la modul clasic, cu mijloace academice. Cele mai multe reprezentau însă interpretări cu grade variabile de libertate, în relaţie cu modelele clasice. Nudul ocupa rolul central în economia expunerii. Nuditatea a fost privită, în contextul acelui proiect, drept înveşmântare în propriile virtuţi sau trăsături de caracter a personajelor reprezentate.
    În Intimitate, nudul joacă un alt rol, acela al sinelui, privit ca templu al sufletului. Relaţiile dintre formă şi conţinut, dintre senzualitate, frumuseţe şi profunzime, sau dintre a privi şi a vedea, fac obiectul provocării artistice a noii expoziţii, concepută deopotrivă ca poveste şi întreg.
    În faţa nudurilor, privitorul este tentat să compare şi să evalueze, în relaţie cu propria sexualitate. Alexandru Mărginean se detaşează magistral de latura sexuală, biologică, sau socială în munca sa artistică. Este interesat, în schimb, de fragilitatea relaţiilor dintre material şi spiritual, de limbajul corpului, de gesturi identitare şi trăsături lăuntrice.
    Artistul lucrează exclusiv după model, ceea ce înseamnă că în spatele fiecărui nud al său se ascunde o persoană reală. Definirea acesteia prin reprezentare vizuală se constituie în adevăr al meşteşugului, în sensul platonician de techne, aşa cum îl înţelege şi îl practică.
    Dacă în grafică este interesat să înfăţişeze din cât mai puţine linii şi puncte, desigur, ca mijloc de exprimare, nu ca scop, în pictură marşează pe cartea cromaticii. Precum Tintoretto, nu îşi colorează picturile, ci mai degrabă şterge impurităţile de pe ele. Aceasta este direcţia în care îşi concentrează energia Alexandru Mărginean. Căutarea unei valori cromatice sau intensităţi poate face obiectul a numeroase experimente, unele dintre ele de sorginte alchimică.
    În fine, dacă artistul îşi pune ştiinţa în linie şi talentul în culoare, cu siguranţă îşi ascunde sufletul în subiectele alese. Acestea nu ţin de naraţiune, ci de surprinderea momentului ideal pentru reprezentarea unei scene. Acel “atunci şi acolo” împrumutat din sesiunile de lucru cu modelele tinde să transceandă sursa iconografică sau chiar erminia.
   Ritmurile create prin alternanţa dintre linie şi culoare, cald şi rece, clasic şi modern, citat vizual şi interpretare, sau academism şi romantism, nu fac altceva decât să valideze ideea că tot ceea ce este relevant se află dincolo de aparenţe. (Mihai Plămădeală, curator)
Adresă: strada George Vraca, nr. 7.

Din nordul Americii de Sud



De prin lume adunate...


Venezuela 


Colecții și Colecționari 


Cartofilie




Carnet imagini, tip armonică: 12 aspecte din Venezuela. 
A doua parte a anilor '60.


Idem. Caracas - Telefericul.


Idem. Caracas - Centrul Simon Bolivar.


Idem. Portul Guaira.


Idem. Clubul Puerta Azul.


Idem. Hotelul Macuto - Sheraton.


Idem. Caracas - El Pulpo.


Idem. Puerto Diaz - Încărcarea minereurilor.


Idem. Alto Orinoco - Indian Waika.


Idem. Cascada Ingerului.


Idem. Anzii venezueleni.


Idem. Telefericul de pe Vărful Espejo.


Idem. Vărful del Aguila.


Carnet care poate fi expediat sub formă de scrisoare.


Carnet imagini, tip armonică: 12 noi aspecte din Caracas. 1967. 


Idem. Biblioteca Națională.


Idem. Telefericul - Stadionul Mariperez. 


Idem. Piața Venezuela.


Idem. Piscina Hotelului Tamanaco.


Idem. Bulevardul Urbaneta și Piața Forțelor Armate.


Idem. Bulevardul Francisco Miranda - Chacaito.


Idem. Grădina Boranică.


Idem. Piața Venezuela.


Idem. Bulevardul Los Proceres.


Idem. Sabana Grande - Noaptea.


Idem. Hotel Tamanaco - Vedere aeriană.


Idem. Piața Urbaneta - Silencio.


Carnet care poate fi expediat sub formă de scrisoare.


Caracas. Avenida de Los Proceres. Anii '60 - '70. Necirculată.


Caracas. Capitoliul Național. Anii '60 - '70. Necirculată.


Caracas. Biserica Santa Capilla. Anii '70. Necirculată.


Caracas. Anii '70. Necirculată.


La Guaira, principalul port al țării. Anii '60 - '70.


Urb. Baruta. 1984.


Valencia. Piața Bolivar. Anii '70. Necirculată.


...la Preoteasa...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul studențesc Podul




Foto: Metropotam



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 4, 20 ianuarie 1968.









Articol publicat în Revista Gazeta Literară, Nr. 5, de joi, 1 februarie 1968.









Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 9, 24 februarie 1968.






Moment din Leagănul.




Consemnare publicată în Revista România Literară, Nr. 2, de joi, 17 octombrie 1968.




Fragment dintr-un articol, semnat Florentin Popescu,
publicat în Revista România literară, Nr. 17, de joi, 24 aprilie 1969.