De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Mostră de kitsch în filmul de animație.
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 18. 27 aprilie 1974.
luni, 30 iulie 2018
"părintele sonetului românesc"
Mihai(l) Codreanu (1876 - 1957)
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 34. 7 iunie 1914.
Pe simezele constănțene - Motion Blur
Arta plastică contemporană românească
Ana Ștefania Andronic Blur
Muzeul de Artă Constanța
1 - 25 august 2018
Romeo și Julietta
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național
Teatrul Național. Reproducere dupa o carte poștală antebelică.
Ilustrată din colecția personală.
Cronică publicată în Revista Flacăra, nr. 11. 28 decembrie 1913.
Redeschiderea Grădinii de Vară
Agenția de Știri Bune
Pitești
4 august 2018
În 1997, după spectacolul de gală al Festivalului Național
de Muzică Ușoară Laleaua de Aur, s-a lăsat pentru ultima oară
cortina peste evenimentele culturale desfășurate la Grădina de Vară din
Pitești. Timp de 21 de ani Grădina de Vară a rămas multă vreme în așteptare,
pentru ca astăzi, la 60 de ani de la darea ei în folosință, ca un arc peste
timp, să-și regăsească locul între edificiile culturale argeșene.
În august 1958, după multe ore de muncă desfășurate voluntar
de către piteșteni, s-a dat în folosinţă Grădina de Vară. Cu o capacitate de
600 de locuri, Grădina avea scopul de a ilustra publicului vremii numeroase
spectacole de teatru și film din repertoriul național și internațional,
descrețind frunțile „târgoveților” piteșteni și nu numai.
O lungă perioadă de timp, după spectacolul din vara anului
1997, Grădina de Vară, s-a aflat oficial în conservare, intrând într-un stadiu
avansat de degradare. Consiliul Județean Argeș a câștigat, după ani de zile,
procesul cu presupuși moștenitori ai spațiului și s-au început lucrările pentru
reabilitarea acesteia.
Președintele Consiliului Județean Argeș, domnul Dan Manu, a
considerat proiectul de reabilitare a Grădinii de Vară ca fiind "o
prioritate de dezvoltare", depunând toate eforturile și implicându-se activ
în realizarea și finalizarea acestuia cu succes. Mai mult, una dintre primele
vizite în teren de la începutul mandatului președintelui Dan Manu a fost
efectuată la Grădina de Vară, decizându-se, cu acea ocazie, alături de
specialiști în domeniu, măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru repunerea
Grădinii în circuitul cultural al județului Argeș.
Proiectul de reabilitare a păstrat arhitectura veche și a
integrat în ea elemente noi, moderne.
Reabilitarea a constat într-o renovarea
și modernizarea fostului edificiu construit în 1958 și aflat mai mulți ani în
ruină, Au fost refăcute complet terasele, iar porțile de intrare și tâmplăria
au fost înlocuite cu unele noi. Modernizarea a presupus îmbunătățirea
condițiilor de organizare a evenimentelor culturale și artistice, prin
modernizarea gradenelor și echiparea acestora cu bănci noi, înlocuirea
pardoselilor interioare și a pavimentelor din exterior, amenajarea spațiilor
verzi. Scena a fost integral reparată și echipată corespunzător cu un ecran de
proiecție căruia îi corespunde un videoproiector și un sistem audio dedicat
proiecției de film.
Renovată și gata să își primească publicul amator de
spectacole de calitate, Grădina de Vară este astăzi un edificiu cultural
multifuncțional destinat spectacolelor, concertelor, festivalurilor și
proiecțiilor de film, în care artiștii și promotorii culturali să poată oferi
argeșenilor adevărate acte artistice.
Redeschiderea Grădinii de Vară va avea loc în data de 4
august 2018, ora 19:30, printr-un eveniment extraordinar inițiat sub egida
Respect pentru Valorile Naționale, eveniment care aduce în fața publicului
argeșean Recitalul Sunt suflet în sufletul neamului meu susținut de
actorul Dorel Vișan, acompaniat de flautistul Ionuț Ștefănescu și proiecția
filmului Ion I. C. Brătianu – primul ministru în perioada Primului Război
Mondial realizat de Lucia Hossu Longin. Totodată, va fi lansat proiectul Un secol de cinema românesc – proiect ce are ca scop promovarea
valorilor autentice românești, aducându-se la cunoștința publicului larg și, în
special, a noii generații, filmele de marcă ale cineaștilor români.
Vă invităm să luați parte, cu mic, cu mare la acest moment
fericit al vieții culturale argeșene.
Intrarea este liberă.
"...opriți timpul, vreau să cobor!"
Arta plastică contemporană românească
Horia Popp (1940 - 2016)
Visare.
Toamna.
Pregătiri de carnaval.
Portretul unui misogin.
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 18. 27 aprilie 1974.
Reproduceri color de Elena Ghera.
"...nu prea sînt multe ca el"
România de-altădată
Complexul Voinicel
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
Atunci...și în prezent...
Cronică muzicală..la 1913...
România de-altădată
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 11. 28 decembrie 1913.
"numit în onoarea sultanului Abdul-Medgid"
România de-altădată
Medgidia
Colecții și Colecționari
Cartofilie
Str. vedere spre Geamie. 1928.
Ilustrată expediată din Bazarcic la Chișinău.
Medgidia. Cod: 7665. Foto: Al. Mendrea. Anii '70. Necirculată.
Muzeul de artă. Cod: EST 10284. Foto: C.P.C.S. Anii '80. Necirculată.
Restaurantul Modern. Foto: Al. Florescu. Anii '60-'70. Necirculată.
Medgidia. Cod: 8439. Foto: Al. Florescu. 1973. Necirculată.
Formele armonioase de ceramică se încadrează firesc în peisajul Medgidiei.
Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
Idem.
Idem.
Vedere. Cod: 8528. Foto: G. Gaciu. Anii '70. Necirculată.
Ceramiștii, acești locuitori de o vară ai orașului.
Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
Construcții de locuințe pentru muncitorii de la întreprinderile industriale
ale orașului se văd azi în multe din cartierele Medgidiei.
Revista Flacăra, nr. 43. 28 octombrie 1973.
Iată cum arată acum noul centru al orașului Medgidia.
Revista Flacăra, nr. 43. 28 octombrie 1973.
Din noul peisaj al orașului. Foto: Gh. Vințilă.
Consemnare publicată în Ziarul Scînteia, de sîmbătă, 11 august 1962.
Vedere din Medgidia. Cod: 5894. 1964.
Școala aceasta și-a înălțat silueta pe locul unde altădată erau niște cocioabe.
Revista Flacăra, nr. 43. 28 octombrie 1973.
Fabrica Cimentul Păcii. 1963.
Medgidia. Imagine identică cu cea precedentă. 1964.
Titulatura schimbată în: Fabrica de ciment. Contrast superior.
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 43. 28 octombrie 1973.
Se descarcă primele ciubere din vinul viitor.
Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 43. 28 octombrie 1973.
Renașterea unui oraș
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
Fotografii de Vasile Moldovan.
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografie, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !