joi, 26 iulie 2018

Haiducii - în serial




Prezențe românești peste hotare 


Cinemateca





Serialul cinematografic al Haiducilor de Eugen Barbu și Dinu Cocea 
a devenit serial pentru televiziunea franceză:
"Serialul cel mai extraordinar și cel mai popular al anului", zice afișul.
Succesul considerabil a dus la apariția unui volum (în editura Presses de la Cite)
povestind evenimentele serialului și la înregistrarea unui disc care popularizează 
muzica filmului.


Consemnare publicată în Revista Cinema, nr. 6. Iunie 1973.



Pe simezele Capitalei - Cadre




Arta plastică contemporană românească 


Corneliu Drăgan-Târgoviște 


Galeria Luceafărul, București 


6 - 31 august 2018




   Primăria Sectot 2 și Centrul Cultural Mihai Eminescu au plăcerea să vă invite în cadrul Galeriei Luceafărul luni, 6 august, între orle 16:00 și 20.00, la vernisajul expoziției de acuarelă Cadre semnată de artistul vizual Corneliu Drăgan-Târgoviște.
   Expoziția poate fi vizionată în perioada 6 - 31 august, de luni până joi, între orele 09:00 - 17:00, vineri 09:00 - 14:00. Galeria Luceafărul este situată în incinta Parcului Național, cu intrare prin bulevardul Basarabia sau strada Maior Coravu.
Evenimentul este curatoriat de Răzvan Ionuț Cirică și Valeriu Drăgan.

Acuarela – Profesiune de Credință

    Artist total dedicat menirii sale, Corneliu Drăgan-Târgovişte se manifestă acum, în peisajul artistic contemporan, într-o singură tehnică: acuarela. Până a se hotărî că acesta-i este drumul de urmat, el a trecut prin diferite etape ce au presupus căutări, provocări, tatonări ale stilului şi, în final, desoperirea tehnicii care să-i corespundă întru totul temperamentului dar şi tipului de mesaj adresat privitorului.
   În treacăt fie spus, acuarela ar putea părea – însă doar la o vedere superficială – "uşor” de executat. Poate chiar plasarea ei treptată într-un con de umbră şi nedreapta-i depreciere sunt dovada că tehnica îşi are dificultatea şi "capcanele” ei, nu tocmai uşor de depăşit. Iar astăzi, când tot mai mulţi artişti aleg calea facilă, într-o epocă a dispreţului parcă tot mai pronunţat faţă de meşteşugul artistic, cu atât mai vitregită e soarta diafanei acuarele.
    Opţiunea lui Corneliu Drăgan-Târgovişte dobândeşte astfel un merit suplimentar: poziţionarea sa în afara "curentului”, urmată, firesc, de stimularea interesului publicului faţă de această tehnică situată pe graniţa fragilă între grafica de şevalet şi pictura propriu-zisă.
Însă Corneliu Drăgan-Târgovişte şi-a ales în egală măsură, cu toată convingerea, şi genurile de abordat în pictura sa, respectiv peisajul şi natura statică, precum şi zona de studiu predilectă: oraşul. De aceea peisajele pe care le semnează acest foarte prolific artist sunt, în majoritatea lor, urbane. Doar că e departe de a "reproduce” pe suport ceea ce vede, de a realiza un fel de "fotografie” a străzilor, a arhitecturilor sau a colţurilor de oraş pe care le cercetează. Dimpotrivă. Lucrările sale trec motivele prin filtrul unei transfigurări interioare, astfel încât cel mai contemporan dintre peisajele urbane ale lui Corneliu Drăgan-Târgovişte capătăt un fel de patină a vremii şi se înnobilează cu nostalgia privirii care-l surprinde în cele mai tainice dintre unghiuri. Arhitecturile de case şi biserici se subţiază, se alungesc şi îşi estompează delicat conturururile iar siluetele personajelor surprinse în mişcare se alcătuiesc din pete diafane de culoare.
    Corneliu Drăgan-Târgovişte poate fi considerat şi un pictor al anotimpurilor, pentru că reuşeşte să surprindă şi să valorifice, cu egală măiestrie, lumina reţinută şi rece a soarelui de iarnă, pe cea generoasă a verii, pe cea blândă de toamnă, care potenţează căldura culorilor, ori lumina proaspătă şi dătătoare de optimism a primăverii, în peisajele realizate prin studiul după natură. Interesul pentru reprezentarea cerului, ca fundal pe care se profilează arhitecturi sau forme de relief, ori ca sursă naturală a luminii filtrate prin nori, în oricare dintre peisaje, constituie o trăsătură distinctă a creaţiei lui Corneliu Drăgan-Târgovişte.
    Şi în naturile statice, în care artistul abordează adesea florile bogat revărsate din vase ori compoziţii cu uneltele şi culorile pictorului, şi în peisaje, Corneliu Drăgan se exprimă cu aceeaşi temperată exuberanţă. El îşi construieşte ca un arhitect lucrările, nu lasă nimic la voia întâmplării, urmează liniile directoare ale perspectivei şi alcătuieşte structuri coerente, folosindu-se de nuanţe discrete de culoare. Griurile colorate îi sunt mai familiare decât tonurile pline. Arareori o pată puternică de culoare primară răzbate din compoziţiile sale şi doar pentru a adăuga un plus de strălucire ansamblului.
   Corneliu Drăgan-Târgovişte se manifestă cu sinceritate şi dăruire în arta noastră contemporană ca un pictor al reveriei şi al nostalgiei, capabil să privească tot ceea ce-l înconjoară cu un ochi atent, mereu îndrăgostit de armonie. Echilibrul dintre natură şi cultură rămâne nealterat în acuarelele sale, iar realitatea surprinsă de artist se transfigurează, primind patina caldă şi evocatoare a timpului ce se scurge necontenit. 
(Luiza Barcan, critic și istoric de artă)

Frații Jderi




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca

















Articol publicat în Revista Cinema, nr. 6. Iunie 1973.






Articol publicat în Magazin Cinematografic 1974. Decembrie 1973.




Afiș publicat în Revista Flacăra, nr. 18. 27 aprilie 1974.

***Mai multe despre această peliculă puteți afla și de aici:

Frații Jderi (film) - Wikipedia



Ultimii dinozauri ai Transilvaniei




Muzeul Municipal Dej 


27 iulie - 30 octombrie 2018






   Cu ocazia Zilelor Municipiului Dej, Muzeul Municipal va deschide vineri, la ora 10:00, Expoziția Ultimii dinozauri ai Transilvaniei, organizată în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Expoziția este temporară și poate fi vizitată în perioada 
27 iulie -30 octombrie 2018.
    Exponatele sunt replici științifice ale unor dinozauri care au trăit în Transilvania, în Cretacicul târziu (în urmă cu aprox. 65 milioane de ani).

Pe simezele clujene - Protest futurist




Arta plastică contemporană românească 


Luminița Rusu 


Librăria Diverta-Hubertus, Cluj - Napoca 


26 iulie - 9 august 2018




***

Adevărul despre bacșis - Din domeniul "absurdului"




România de-altădată (?!)









Foto: Metropotam





Foto: Singles Camp
Restaurantul Mediaș a devenit, după '90, Intermacedonia.




Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 9. 23 februarie 1974.



Festivalului Internațional Gellu Naum




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


ediția a III-a, 3 - 4 august 2018

 



   În perioada 3-4 august 2018, Muzeul Național al Literaturii Române din București și Fundația Gellu Naum vă invită la cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional Gellu Naum care anul acesta se bucură de amploare internațională (! - n.a.)
  Festivalul din acest an se va desfășura pe parcursul a două zile, la București și Comana, și va reuni poeți români și străini contemporani, apropiați de Gellu Naum și de scrierile sale, sub o formă sau alta.

Din program:

Lectură publică de poezie vineri, 3 august 2018, ora 18:00, 
Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

Cel mai mare Gulliver, concert după Gellu Naum, cu: 
Bobo Burlăcianu, Anca Hanu și Ada Milea, 
vineri, 3 august 2018, ora 21:30, Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

Spectacol lectură, adaptare după Insula și Ceasornicăria Taus de Gellu Naum, 
regia: Mariana Cămărășan, sâmbătă, 4 august 2018, ora 19:00, 
Grădina MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

   Prin cele trei întâlniri ne propunem realizarea unui dialog între spații și timpuri de creație diferite și, totodată, suprapuse, cu scopul valorificării patrimoniului literaturii române și a culturii scrise recente.

Gazdele celor două evenimente vor fi Simona Popescu și Sebastian Reichmann.

Participanți:

Carlos Aguilera, Diana Barbu, Zéno Bianu, Ruxandra Cesereanu,
Mariana Codruț, Alex Cosmescu, Dumitru Crudu, Andrew K. Davidson,
Vasile Gribincea, Aksinia Mihaylova, Vlad Moldovan, Cosmina Moroșan,
Radu Nițescu, Corina Oproae, Simona Popescu, Sebastian Reichmann,
Dan Stanciu, Mihok Tamas, Teresa Wennberg, Ernest Wichner.

   Vă invităm să fiți alături de noi în prima zi a festivalului, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române, unde vineri seara, începând cu ora 18:00, vom organiza o primă serie de lecturi alături de poeții menționați. Cu această ocazie, vă invităm să vizitați expoziția de bază a MNLR, vernisată în data de 21 martie 2017, în care veți descoperi o vitrină dedicată scriitorului Gellu Naum, pregătită pentru toți vizitatorii noștri cu ajutorul Fundației Gellu Naum care ne-a oferit în custodie obiectele prezentate.
Intrarea la eveniment este liberă.

   Proiectul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române. Co-organizator: Fundaţia Gellu Naum.