vineri, 25 mai 2018
Pe simezele Capitalei
Arta plastică contemporană românească
Pavilionul A, Parcul Herăstrău, București
1 - 15 iunie 1991
O invitație realizată în condiții modeste. Ca să fiu elegant în exprimare.
De fapt, o foaie A4 pliată în două....
De remarcat însă locul desfășurării.
Dispărut, în urmă cu câțiva ani, ca spațiu expozițional.
Fără vreo explicație credibilă..
Clipa cea rea
Călătorind prin țara mea...
Munții Făgăraș văzuți de pe Vîrful Suru.
Ilustrată din colecția personală.
Articol publicat în Revista România pitorească, nr. 1 (205), ianuarie 1989.
Orizont explorabil
Ilustrație și costum de modă
Roxana Andreea Popa
Muzeul Orașului Oradea
26 mai 2018
Să ne cunoaștem artiștii - o mezzosoprană
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Mihaela Agachi
Articol publicat în Scena lirică, nr. 5, 1986.
Editor Opera Română, București.
***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:
Mezzo-soprana MIHAELA AGACHI – un spirit cercetător şi fremătător ...
Centru și periferie la început de sec. XX
Povești din București
Irina Calotă
Fotocabinet, București
29 mai 2018
Pe 29 mai, ora 19:00, vă așteptăm la Fotocabinet, în strada
Lipscani, nr. 41, la o nouă conferință din seria Povești din București.
Conferențiara lunii mai va fi arhitect Irina Calotă, iar conferința poartă
titlul: Centru și periferie la început de secol XX.
Irina Calotă (n. 1984, București) este arhitect licențiat,
master în urbanism și, din anul 2013, doctor în arhitectură. Este asistent
universitar în cadrul Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și
Conservarea Patrimoniului Sanda Voiculescu de la Universitatea de Arhitectură
și Urbanism Ion Mincu din București și cercetător în domeniul istoriei
arhitecturii și orașului.
Cea mai recentă carte pe care a publicat-o, Dincolo de
centru. Politici de locuire în București, 1910-1944, București, editura
Ozalid, 2017, va constitui și punctul de pornire al conferinței pe care v-o
propunem. Autoarea și conferențiara Irina Calotă va încerca să răspundă, pentru
spectatorii Poveștilor din București, la câteva întrebări esențiale pentru
înțelegerea istoriei orașului București:
"Cum s-a format și cum a evoluat periferia Capitalei la
finalul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a veacului următor? Care a
fost atitudinea administrației față de locuirea de masă și față de problemele
specifice pe care zonele mărginașe ale orașului le generau? Cum s-au definit
aceste teme în cadrul teoriei autohtone de urbanism, când au apărut primele
măsuri de politică socială în domeniul rezidențial și cum au modelat ele
orașul?”
Accesul la eveniment este gratuit.
Iordache Florin, "de înclinație alcoolică-alpinistă"
România de-altădată (?!)
Călătorind prin țara mea...
Cabana Bîlea-Lac.
Ilustrată din colecția personală.
Articol publicat în Revista România pitorească, nr. 2 (206), februarie 1989.
Pe simezele Oradei - Biota
Arta plastică contemporană românească
Ottilia Pfeil Muzeul
Memorial Aurel Lazăr, Oradea
24 mai 2018
"Studentă în anul III la Facultatea de Arte din Oradea,
Departametul de Arte Vizuale, specializarea Grafică, Ottilia Pfeil este
pasionată de biota (din grecescul biotē–viață; superdomeniu în taxonomie, care
include toată viața de pe Pământ), sub toate formele de manifestare a acesteia.
Fascinată de natură, aflată într-o permanentă căutare de pattern-uri (cochilii,
cranii, crengi, licheni, roci, conuri, mușchi, crengi etc.) cu potențial
plastic-expresiv pe care le colecționează cu aviditate. Spirit eminamente
curios, face pasul inevitabil înspre acea documentare științifică necesară
pentru o mai bună înțelegere a acestei fascinante diversități care ne
înconjoară, dar pe care cei mai mulți dintre noi nu o vedem, sau o ignorăm.
Motivată de convingerea că arta are datoria să se aplece
asupra problemelor cu care se confruntă lumea contemporană, și conștientă de
faptul că una dintre aceste probleme o constituie conservarea mediului
înconjurător, Ottilia Pfeil își construiește cu migală seria intitulată Biota.
Sub ochiul ei curios, viața, în cele mai neobișnuite forme de manifestare,
începe să își dezvăluie secretele. În lucrările expuse sunt tratate teme precum
unitatea și diversitatea ecosistemelor, importanța unor specii sau importanța
relaței dintre om și natură, omul fiind văzut ca parte integrată în natură, și
explorate variațiunile și totodată similitudinea modelelor și structurilor
naturale ca rezultat al interacțunii unor factori precum evoluția, forțele
fizice, ambientul, etc.”- Ștefan Gaie
Să ne cunoaștem artiștii...Operei Române
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Constantin Ene
Orfeu. Constantin Ene (Orfeu), Elvira Cîrje (Euridice).
Articol publicat în Scena lirică, nr. 5. 1986.
Editor Opera Română, București.