Anamaria Iorga
Clubul Țăranului, București
22 februarie 2018
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 22
februarie 2018, de la ora 18:00, la Clubul Țăranului, la o nouă ediție a
Conferințelor de la Șosea. Etnologul Anamaria Iuga va povesti despre cum se
sărbătorește Lăsatul Secului în unele zone ale țării. Intrarea este liberă.
Vom discuta despre semnificațiile contemporane ale
sărbătorii și vom viziona două montaje video cu obiceiuri documentate în două
localități din România: Fărșangul (2009, Dognecea, Banatul montan, cercetare
inițiată de grupul „Orma. Sodalitas Anthropologica”, Cluj Napoca), și obiceiul
și festivalul Ziua Cucilor (Brănești, județul Ilfov, documentat alături de
voluntari ai MNȚR între anii 2014-2016).
În fiecare an, trecerea de la iarnă la primăvară, ca și
trecerea de la un an vechi la unul nou, este marcată de sărbători menite să
alunge spiritele rele și iarna, și să anunțe, deopotrivă, renașterea simbolică
a lumii, asigurând prosperitatea comunității. Astfel este și Săptămâna Lăsatului Secului de brânză de dinaintea postului Paștilor, ce aduce cu sine
Carnavalul, nu numai la noi, ci și în numeroase țări din Europa ori de pe alte
continente. Carnavalul, ca ritual ce inversează ordinea socială și suspendă
comportamentul obișnuit, obligă participanții la acțiuni încărcate de sens, la
folosirea măștilor și a accesoriilor ce ocultează astfel identitatea celui
deghizat, absolvindu-l de responsabilitatea acțiunilor.
Ultimele zile din săptămâna Lăsatului de Sec fac trecerea
spre o perioadă de abstinență și de purificare, fiind, totodată, asociate venirii
primăverii, astfel că reverberează semnificații străvechi. Prevalează excesele
alimentare, iar în unele părți ale țării, se aprind focuri pe dealuri și are
loc obiceiul Strigarea peste sat (Alimori, Priveghi, Hodăițe, Urălie).
În Transilvania, în comunitățile de maghiari ori de sași, în Banat, la sași,
dar și la români ori la băieși sau chiar și pe malul stâng al Dunării, mai ales
în comunitățile de bulgari, de Lăsatul Secului, oamenii se maschează și au un
comportament carnavalesc la obiceiul ce poartă numele de: Zăpostit, Fărșang ori Cuci.