Tapiserie românească contemporană

Muzeul Țării Crișurilor 

Oradea 

noiembrie 2017 - ianuarie 2018

   În cadrul artelor decorative, tapiseria este un domeniu distinct al artelor textile, cu sorginte în arta scoarțelor țărănești și a broderiilor medievale sau chiar mai vechi .

   Tapiseriile sunt expresii vizuale, decorative, din lână sau mătase, realizate manual sau la război, al căror scop e de a decora un spațiu dat.

   Caracteristicile acestui tip de artefacte sunt: existența prealabilă a unui proiect, realizat de un artist, folosirea materialelor textile - fire de lână, sisal, compatibile plastic, a unui instrumentar specific - gherghefuri, războaie de țesut, foarfeci etc., raportarea organică – conform legii spațiului, la un spațiu concret care trebuie îmbogățit fără a-i afecta caracteristicile specifice

Arta tapiseriei este foarte veche, reperabilă încă din antichitate.

   Tapiseria creată în România, poate fi grupată în tapiserii care reinterpretează simboluri și registre formale și ideatice de sorginte folclorică, cum ar fi scoarțele țărănești, tapiserii care revalorifică structuri geometrice, abstracte şi tapiserii tridimensionale de factură foarte diversă.

    Sub aspectul destinației şi al expunerii tapiseria poate fi monumentală sau decorativă.

   Din punct de vedere al tehnicii de realizare, marea majoritate sunt tapiserii țesute în gherghef vertical –haut-lisse, nelipsind însă nici cele lucrate în război orizontal - bas-lisse.

Acestor tehnici li se mai adaugă tehnicile de colaj textil, cele de împâslire și cele realizate în tehnici mixte diverse.

   Tapiseria se adaptează structurii arhitecturale atât din spațiile publice cât și din spațiile de locuit cărora le e destinată, aducându-le un plus de culoare, de semnificație și de căldură.

  Artiști precum Ion Nicodim, Ariana Nicodim, Virgil Almășeanu, Geta Brătescu, Șerban Gabrea, Ana Lupaș, Ion Stendl, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Ciupe, Ileana Balotă, Constanța Crișan, Simona Vasiliu Chintilă, Lucrezia Pacea, Corneliu Ionescu, Olga Porumbaru şi mulți alții, au creat prin munca lor un patrimoniu de lucrări textile semnificativ, cu sensibilitate și poezie specifică.

***Muzeul Ţării Crişurilor 

Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic

Prezențe românești peste hotare 

Muzeul Național de Arheologie, Lisabona, Portugalia 

27 noiembrie 2017

    Din 28 noiembrie 2017, sala Tezaurului Muzeului Național de Arheologie din Lisabona va găzdui expoziția Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic. Pusă sub înaltul patronaj al președinților României, Dl. Klaus Werner Iohannis, și Portugaliei, Dl. Marcelo Rebelo de Sousa, manifestarea este organizată de Muzeul Național de Istorie a României din București în parteneriat cu Muzeul Național de Arheologie din Lisabona, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român din Lisabona.

***MNIR

Semn, Magie, Culoare

Arta plastică contemporană românească 

Maria Goia 

OSOM, București 

28 noiembrie 2017

***Liviu Acasandrei 

De Ziua Națională a României

Muzeul Memorial Octavian Goga 

Ciucea 

29 noiembrie - 31 decembrie 2017

   Pentru sărbătorirea Zilei Naționale a României, Muzeul Memorial Octavian Goga, sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează o Expoziție documentară dedicată Marii Uniri la 1 Decembrie 1918. 

   Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 29 noiembrie - 31 decembrie 2017, în Sala de expoziții temporare a Muzeului Memorial Octavian Goga, de la parterul Castelului. Vernisajul va avea loc în data de 29 noiembrie, ora 12:00.

***Ioana Lidia Ilea‎EXPOZIȚIE DEDICATĂ ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI

Din jale se întrupează Electra

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași

Schiță de decor de Paul și Maria Bortnovschipentru spectacolul

Din jale se întrupează Electra de Eugene O'Neill.

Premieră: 11 iunie 1966.

Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 10. Noiembrie 1966.

Elena Bartok (Lavinia) și Ion Omescu (Orin).

Revista Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1966.

Propaganda politică în România socialistă

Lansare de carte 

Cristina Preutu 

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

28 noiembrie 2017

***Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Artiști orădeni din perioada interbelică

Muzeul Țării Crișurilor 

Oradea 

noiembrie 2017 - ianuarie 2018

    În Oradea, perioada interbelică este asimilată în zona culturală de artiști care aplică și răspândesc transformările civilizației de început de secol. Urbanitatea și evoluțiile perioadei interbelice sunt preluate cu discernământ sau implicate de intelectualitatea și artiștii orădeni. Artiști precum Tibor Ernő, Nicolae Irimie, Ioan Bușiția studiază în cadrul academiilor de artă cu renume în perioadă, întâlnesc artiști majori ai artei interbelice românești, călătoresc în țară și în afara acesteia și se întorc în Oradea unde lucrează și expun. Aceștia sunt remarcați de timpuriu.

    Grafica românească are o ascensiune, remarcată fiind si la Oradea. Artiștii preiau teme din perioadă, opera lor transpunând scene de epocă în manieră modernă (ex. Influențele expresioniste în cazul lui Grünbaum Ernest). Tratate cu precizie, insistând asupra temei, graficienii interbelici orădeni aleg un discurs echilibrat al noilor influențe în artă.

   Ioan Bușiția este un pictor care activează și la Oradea, recomandat fiind de istorici ai artei ca un artist stăpânind mijloacele de expresie. Cele două opere, Portretul Profesorului Victor Borlan și Portretul Doamnei Șorban de Cernești, sunt realizate prin experiența realismului.

   Variete Europa de Fleischer Nicolae este o lucrare de grafică impusă de influențe expresioniste, ce remarcă prin culoare și compoziție tema, evidențiată prin titlu, autentică pentru perioadă. Cerșetorul, operă realizată de Grünbaum Ernest, admite desenul parcurs de percepțiile care aduc inovație în viața primei jumătăți de secol, și de această dată cu influențe ale expresionismului.

    În cazul lui Nicolae Irimie, evidențiem apropierea lui de impresionism, remarcat fiind în acest sens tabloul cu titlul Peisaj pe malul Crișului. Crișul Repede, devenind un subiect predilect pentru artist, reprezintă în compoziții ample, sugerate de case și malul apei liniștit sau tumultuos, efectul unui cromatism exersat de tip impresionist. Alte teme precum Malul Mării sau Toamna sunt determinate de sugestie.

   Leon Alex propune opera cu titlul Strigătul este realizată sub influențele expresioniste. Orașul, operă realizată de același artist, conține aprecieri care acoperă evoluția în grafica românească din a doua jumătate de secol.

   Tibor Ernő expune mult la Oradea, oraș în care deține studioul. El a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase de la Budapesta, câștigând și oportunitatea de a fi participant la Salonul Oficial de la Paris în 1907. Opera sa este remarcată pentru calmul emanat, de asemenea pentru folosirea tehnicii impresioniste, propusă lectorului imaginii de către Tibor Ernő în pictura lui. Peisaj orădean este realizat de artist în tușe vibrate, profunzimea imaginii fiind realizată de tratarea podului peste Crișul Repede în tehnica amintită.

***Muzeul Ţării Crişurilor

Tehnică și echipament militar pe frontul răsăritean în Marele Război

Complexul Muzeal Bistrița - Năsăud 

Bistrița 

29 noiembrie 2017 - 31 ianuarie 2018

     Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Asociația Prospectorii Istoriei și Asociația Exploratorii Transilvaniei, anunță deschiderea expoziției temporare, comemorative Tehnică și echipament militar pe frontul răsăritean în Marele Război. Centenar Mărăști-Mărășești-Oituz 1917-2017.

    Vernisajul expoziției va avea loc în data de 29 noiembrie 2017, miercuri, ora 17:00, la sediul Muzeului Bistrița, Strada Gen. Grigore Bălan, Nr. 19 - în vechea garnizoană a Regimentului de Infanterie Nr. 63 austro-ungar, participant integral la Primul Război Mondial

    În vara și toamna anului 1917 se consemnează cele mai glorioase fapte de arme ale armatei române din Primul Război Mondial. În urma bătăliilor victorioase de la Mărăști (11/24 iulie – 19/1 august 1917), Mărășești (24/6 august – 21/3 septembrie 1917) și Oituz (26/8 august – 9/22 august 1917), cu prețul unor mari sacrificii umane și prin mult eroism, soldații români au împiedicat scoaterea României din război și au oprit temporar, înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre frontul din Ucraina.

    În paralel cu evocarea dramaticelor evenimente petrecute pe frontul românesc situat în bazinul inferior al Siretului, expoziția dorește o rememorare a evenimentelor şi modul cum desfășurarea Marelui Război a influențat spațiul din nord-estul Transilvaniei, actualul județ Bistrița-Năsăud.

    Expoziția prezintă publicului interesat o gamă variată de obiecte provenite din sfera tehnicii şi echipamentului militar, artefacte autentice recuperate din țărâna marilor câmpuri de bătălie, la care se adaugă numeroase obiecte provenite din colecții particulare şi din colecția muzeului bistrițean. Bogatul material expozițional (arme ofensive şi defensive, muniție, echipament militar, medalii și decorații, truse medicale, fotografii de front ş.a.) ilustrează, prin bunuri autentice, ambele tabere beligerante care s-au confruntat în această primă încleștare mondială, fără precedent în istoria omenirii.

    Expoziția va fi deschisă la Muzeul Bistrița în intervalul 29 noiembrie 2017 – 31 ianuarie 2018, fiind un prim eveniment prin care instituția noastră aniversează debutul sărbătorii naționale Centenarul Marii Uniri.

Vă așteptăm cu drag!

***Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud

O noapte furtunoasă

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Național Cluj

Silvia Ghelan (Veta) și Valentino Dain (Chiriac).

Premieră: 1 octombrie 1966.

Aurel Giurumia (Nae Ipingescu).

Cronică publicată în Revista Teatrul, Nr. 11. Noiembrie 1966.

***

O nouă nontare. Premieră: 13 octombrie 1975.

Dorel Vișan și Octavian Teucă. Regia: Aureliu Manea.

Catedrala Încoronării - Istorie și har

Teatrul Clasic Ion Slavici 

Arad 

27 noiembrie 2017

    Anul acesta s-au împlinit 95 de ani de la sfinţirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia 

(8 octombrie 1922) şi 95 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari (15 octombrie 1922), un bun prilej de a ne (re)aminti o perioadă extraordinară din istoria românilor, când interesele ţării au prevalat, când naţia română a vibrat şi a luptat la unison pentru cauza României, când cuvintele neam, ţară, unitate aveau încărcătura necesară şi puterea de a ţine treze spiritele românilor, şi nu numai. Marea Unire din 1918 deschisese românilor posibilităţi nebănuite care trebuiau valorificate la maxim. Un pas în direcţia consolidării poziţiei României Mari în spaţiul european a fost, fără îndoială, încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba Iulia.

    O parte din expoziția Catedrala Încoronării- Istorie și Har, itinerată la Arad, oferă publicului arădean posibilitatea de a vedea, cu ajutorul unor imagini de colecție, din patrimoniul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și al Muzeului Național de Istorie a României din București, pregătirile făcute sub coordonarea oficialilor de atunci, de la București și de la Alba Iulia, pentru Marele Eveniment al Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari.

     Pe de o parte, sunt imagini după fotografii originale semnate de Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri, care arată fazele de lucru de pe șantierul Catedralei Încoronării din Alba Iulia (numită mai târziu, a Reîntregirii) până la finalizarea acesteia, loc unde urmau să fie sfințite coroanele și mantiile monarhilor români, loc unde urma să fie uns cu Marele Mir Regele Ferdinand I cel Loial, loc care urma să rămână în timp un simbol al unității naționale românești. Aceste imagini provin din colecția de fotografii a muzeului albaiulian.

    Pe de alta, sunt imagini de la încoronare, după fotografii originale din colecția Muzeului Național de Istorie a României din București și a Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Una dintre imagini oferă textul Actului Încoronării, cu semnătura monarhului, documentul original aparținând colecției Muzeului Național de Istorie a României din București.

    "Sperăm ca și la Arad imaginile de colecție, din perioada 27 martie 1921 - 15 octombrie 1922, oferite publicului, să trezească interes, să facă să vibreze inimi, să ne pregătească pentru Centenar, să ne întărească speranța într-un viitor mai bun și, mai ales, să ne unească”. (curator: Ionela Simona Mircea)

***Complexul Muzeal Arad‎Expozitia Catedrala incoronarii. Istorie si har

ROȘU măiestrit

Design românesc de Crăciun 

Elite Art Gallery, București 

22 noiembrie 2017 - 5 ianuarie 2018

***EliteArt Galerie‎Rosu Maiestrit

Dinu Păturică

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Național I. L. Caragiale

Coca Andronescu (Kera Duduca) și Niki Atanasiu (Andronache Tuzluc).

Premieră: 17 septembrie 1966.

Scenă din spectacol. În centru: Dem. Rădulescu (Dinu Păturică).

Cronică publicată în Revista Teatrul, Nr. 10. Noiembrie 1966.

Coca Andronescu (Kera Duduca) și Dem. Rădulescu (Dinu Păturică).

Niki Atanasiu (Andronache Tuzluc) și Gr. Vasiliu-Birlic (Rîndașul).

Ion Manu (Treti-logofăt Ghinea).

Fotografii publicate în Revista Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1966.

Medalion comemorativ

Nicolae Iorga - reper al istoriei și culturii românești 

Muzeul de Artă Religioasă, Vălenii de Munte 

27 noiembrie 2017

***Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Splendori din natură

Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării 

Tulcea 

noiembrie 2017 - martie 2018

    "Unele dintre cele mai frumoase vietăţi de pe Pământ cu care natura ne surprinde de fiecare dată sunt fragilele insecte cu aripile lungi și colorate, numite fluturi (lepidoptere). Până în luna aprilie 2018, publicul tulcean este invitat la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării pentru a admira două dintre cele mai spectaculoase colecții muzeale, colecția de lepidoptere exotice și indigene Levente Szekely, achiziționată de către ICEM în 2016, și colecția de fluturi exotici deținută anterior. Sunt expuse, printre altele, specii rare și foarte rare, specii întâlnite numai în România sau numai în Dobrogea (colectate din Pădurea Babadag, Enisala, Sarinasuf, sărăturile Histria), precum și din alte zone calde ale globului: America de Sud, Indonezia, Malaezia sau Africa. În cadrul expoziției, este amenajat și un atelier destinat copiilor ce vizitează expoziția împreună cu părinții lor, unde aceștia au posibilitatea de colora împreună și de a pleca acasă cu un fluture amintire. Programul de vizitare: 9:00 – 17:00, de marți până duminică.”

***ICEM TULCEA

Tradiții românești

Complexul Muzeal Arad 

26 noiembrie 2017 - 28 ianuarie 2018

   In cadrul evenimentului Ziua Mondiala a Filosofiei (26 noiembrie, ora 15:00), de la Palatul Cultural/expozitia Istorie (etaj 2), va fi prezentata expozitia Tradiții românești realizata de voluntarii Asociatiei Noua Acropola Arad.

    Expozitia este deschisa pana in 28 ianuarie 2018, interval in care vor avea loc evenimente pentru copii: turg ghidat, proiectie de filme etnografice, ateliere interactive.

    Proiect educational organizat in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetena Arad si cu sprijinul financiar al Consiliul Judetean Arad

***Complexul Muzeal Arad