joi, 5 octombrie 2017

Spațiu spiritual




Arta plastică contemporană românească 


Paula Ribariu 


Muzeul Brăilei Carol I 


7 octombrie 2017




   Vă invităm la vernisaj! Sâmbătă, 7 octombrie 2017, ora 17:00, la sediul 
Muzeului Brăilei Carol I, din Piaţa Traian nr. 3.
O expoziţie eveniment, semnată Paula Ribariu (născută, în 1938, la Brăila)
 prezentată de Sanda Vişan, 
realizator la Televiziunea Română.


Case și prăvălii




Arhiva de arhitectură 


Muzeul Municipiului București 


10 octombrie 2017





    Asociația Istoria Artei are plăcerea să vă invite marți, 10 octombrie, începând cu ora 18:30, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, la o nouă conferință din cadrul proiectului Arhiva de arhitectură: case și prăvălii.
   Între personalitățile culturale ale trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat de noi și care au avut inspirația de a lăsa ceva "în urmă”, arhitecții ("arhitectonii”, cum li se mai spunea până în secolul XIX) ocupă un loc aparte. Beneficiari ai unor studii de specialitate, dublate de imaginație și bun gust, ei au lăsat posterității clădiri mai mari sau mai mici (instituții administrative, spaţii comerciale sau case) de care, de unele, ne bucurăm și astăzi. De epocă, stil artistic, estetică, realizare inginerească, tipul materialelor etc. s-au ocupat și se ocupă istorici de arhitectură și critici de artă, ingineri constructori. În cazul de față vom încerca să arătăm originea socială și unele date biografice ale unora dintre acești arhitecți, trăitori în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Prezintă:
istoric genealogist Mihai Alin Pavel
Date biografice mai puțin cunoscute despre arhitecții din a doua jumătate a sec. XIX
istoric de artă dr. Oana Marinache
Arhitecți necunoscuți din Bucureștiul anilor 1860-1900
dr. arh. Ruxandra Nemțeanu
Lucrări ale inginerului-arhitect E. Ciocaneli
Participanții vor primi gratuit caietul de activități realizat în cadrul proiectului 
cu sprijinul financiar al ARCUB.

Dracul uitat




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Regional București






Regizorul Dinu Cernescu (foto Wikipedia).



Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1964.

Salonul Naţional de Modelism Militar




Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I 


București 


ediția a VIII-a, 30 septembrie - 29 octombrie 2017




   Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I organizează si găzduieşte Salonul Naţional de Modelism Militar – ediţia a VIII-a, în perioada 30 septembrie – 29 octombrie 2017.
Devenit deja tradiţie, Salonul Naţional de Modelism Militar şi-a propus să reunească în fiecare an, la începutul toamnei, o parte dintre cei mai valoroşi şi împătimiţi machetişti într-o expoziţie care să pună în valoare atât crâmpeie de istorie şi ştiinţă reduse la diferite scări cât şi pasiunea modeliştilor pentru ştiinţă, istorie, artă şi construcţia de machete.
Ediţia din acest an este dedicată celor 100 de ani de la Primul Război Mondial.
Şi anul acesta, Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I" i s-a alăturat în organizare Liga Aeronautică Română şi Liga Navală Română, reuşind să se adune laolaltă lucrări ale căror autori au între 6 şi peste 60 de ani, autori veniţi din mai multe oraşe ale ţării (Alba Iulia, Cluj, Piteşti, Ploieşti, Hunedoara, Deva, Bucureşti, Sighişoara, Mangalia, Galaţi, Constanţa, etc.) cât şi modelişti din Turcia, Ungaria, Serbia şi Italia.
Nu lipsesc machete de avioane, blindate, vehicule, nave, figurine, machete feroviare, diorame de război sau medievale, machete de nave spaţiale, machete ale unor nave din filme SF şi chiar scene de fantezie. Cei peste 70 de participanţi vor expune peste 300 de lucrări din întreaga gamă de teme modelistice.
În cadrul “Atelierului micului machetist”, participanţii din Bucureşti şi-au propus ca în fiecare sâmbătă si duminică între orele 11:00-13:00, pe întreaga perioadă de desfăşurare a salonului să facă diverse demonstraţii de lucru şi de tehnici specifice legate de confecţionarea de machete. Vizitatorii vor putea pune întrebări legate despre construcţia de machete şi legatura acestora cu istoria, dar şi despre ce înseamnă modelismul pentru fiecare dintre ei.
Salonul nu se adresează în mod special specialiştilor în ştiinţă sau istoricilor ci tuturor celor ce îndrăgesc modelismul indiferent de pregătire profesională, studii sau vârstă.

E-un rege nebun în Danemarca




Lansare de carte 


Dario Fo 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


10 octombrie 2017 




    Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă marți, 10 octombrie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea romanului E-un rege nebun în Danemarca de Dario Fo, scriitor italian distins cu Premiul Nobel pentru Literatură. 
    În romanul publicat cu un an înainte de a se stinge din viață, E-un rege nebun în Danemarca (parafrază a unei celebre replici din Hamlet), Dario Fo reînvie zbuciumata epocă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, explorând povestea controversatului rege Christian VII și a soției sale Caroline Mathilde, o istorie dramatică de iubire, infidelitate și nebunie. La eveniment vor participa Smaranda Bratu Elian și Oana Boșca Mălin, traducătoare și reputate italieniste, și Cosmin Ciotloș, critic literar. Vlad Russo, senior-editor Humanitas și traducătorul romanului, va fi moderatorul serii.
   Din cronici de epocă și jurnale secrete, Dario Fo recompune atmosfera strălucitoare de la Curtea regală a Danemarcei în secolul galant, reținând deopotrivă intrigile amoroase și de palat ce roiesc în jurul lui Christian VII. Facem astfel cunoștință, rând pe rând, inclusiv prin portretele desenate de autor, cu regina Caroline Mathilde, sora regelui George III al Angliei, cu "Băbătia“ – regina-mamă și mama vitregă a regelui–, cu medicul iluminist german Johann Struensee, cu întreaga protipendadă a Curții, plină de nobili retrograzi, dar și de figuri de reformatori, și, în sfârșit, cu fiul regelui Christian, Frederik V. În spatele acestui somptuos alai, se fac simțite însă adâncile frământări ale unei lumi pornite să redefinească "contractul social“, sub înrâurirea ideilor iluministe. Iar, deasupra tuturor, Christian VII se dovedește un rege clarvăzător, înfăptuind, în preajma sângeroasei Revoluții Franceze, propria sa "revoluție“, fără vărsarea unui strop de sânge: interzice tortura, abolește legarea de glie și privilegiile castei nobiliare, ba chiar instituie libertatea presei. Fiindcă, așa cum spune Dario Fo, "a fi nebun nu este neapărat un rău, ba uneori nebunii se dovedesc mai buni“.
    "Dario Fo a scris un roman despre Christian VII al Danemarcei care cuprinde iubiri, intrigi de palat și jurnalele secrete a trei tineri îndrăgostiți și disperați, dar capabili să schimbe istoria.“  (Il Messaggero)
   Dario Fo s-a născut la 24 martie 1926, în Lombardia. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a studiat artele frumoase la Accademia di Belle Arti di Brera de la Milano. În 1950 a început colaborarea cu RAI, scriind texte satirice pe care le și interpreta ca actor. Această colaborare a durat peste un deceniu și a prilejuit numeroase conflicte cu cenzura exercitată de Biserica Catolică, de aceea Fo a renunțat la ea, dedicându-se în exclusivitate teatrului, în cadrul companiei întemeiate în 1962 împreună cu soția sa, actrița Franca Rame. Dario Fo a fost și a rămas un om de teatru total: scrie textele, semnează regia spectacolelor, joacă pe scenă de multe ori ca unic actor. Piesele sale aveau la început o structură de farsă și erau scrise în răspăr cu "teatrul burghez“ al epocii, reînviind tradiția italiană a improvizației din commedia dell’arte.        În 1969, Fo montează spectacolul Mistero buffo, cel mai mare succes al său, care reunea texte în diferite dialecte recitate de un singur interpret: autorul însuși. Au urmat: Morte accidentale di un anarchico, Non si paga! Non si paga!, Parliamo di donne, L’uomo incinto. În plan politic, omul de teatru a militat toată viața în rândul stângii italiene, fiind totodată, prin textele și spectacolele sale satirice, un critic necruțător al derapajelor politice din peninsulă. 
   În 1997, Dario Fo a primit Premiul Nobel pentru literatură, acordat în virtutea faptului că "urmând tradiția saltimbancilor medievali, batjocorește puterea, redându-le celor asupriți demnitatea“. În 2014 a publicat cel dintâi roman al său, bestsellerul internațional Fiica papei (La figlia del papa; Humanitas Fiction, 2016), urmat, de asemenea, de un bestseller, E-un rege nebun în Danemarca (C’è un re pazzo in Danimarca, 2015; Humanitas Fiction, 2017). În 2017, la jumătate de an după moartea sa, survenită la 13 octombrie 2016, a apărut romanul Ca din întâmplare, femeie. Regina Cristina a Suediei (Quasi per caso una donna. Cristina di Svezia), în curs de traducere la Editura Humanitas Fiction.
Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prelabile prin eventbook.

Umbrele vântului




Arta plastică contemporană românească 


Gabriela Culic 


Galeria de Artă Dana, Iași 


6 octombrie - 3 noiembrie 2017




   Textul curatorial semnat de Maria Bilasevschi, pentru expozitia Umbrele vantului, la 
Noaptea Alba a Galeriilor din Iasi / Galeria De Arta Dana, Smaranda Bostan
   Expoziţia Gabrielei Culic este o platformă de gândire eliberată din şablon în a cărei plăsmuire artista analizează contrapunctele dinamice dintre tentaţia antropocentrică de a vedea păsările drept metafore şi tendința contemporană de a crea un dialog ţintit spre extragerea esenţei, ce elimină surplusul şi minimizează conţinutul. Lucrările artistei subliniază discrepanțele dintre percepţiile simbolice ale păsărilor și amprentele pe care acestea le trasează în psihicul colectiv, mitic și individual. Zborul, mobilitatea, migraţia sunt tematica centrală, fie ea socială, conceptuală, fizică sau emoţională, toate ancorate în aripi grele, păstoase, ȋntunecate şi pe alocuri tenebroase. Impulsurile latente iau forma păsărilor de pradă, a păsărilor rătăcite sau nemângăiate, a păsărilor melancolice sau radioase, embleme ale identităţii noastre evolutive, colonizând noi ȋnţelesuri atunci când artista le ataşează fragmente de poezie muzicală. "Suflându-le ȋn vânt” pe versurile lui Bob Dylan, Gabriela Culic ȋşi eliberează păsările pentru a atrage atenţia privitorului la propria-i efemeritate ȋn dezordinea convenţiilor sociale, dar şi pentru a-i da aripi să acţioneze, să critice sau să ȋmbrăţişeze arbitrarul.
Curator / MARIA BILAȘEVSCHI
Deschidere / vineri, 6 octombrie, ora 19:00.
/ Galeria de arta DANA, str. prof. Cujbă nt. 17.

Ziua Porţilor Deschise



Mânăstirea Coșoteni 


6 octombrie 2017


    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, în colaborare cu Mănăstirea Coșoteni, vă invită vineri, 6 octombrie a.c., între orele 11:00-15:00, la Ziua Porţilor Deschise pe şantierul de cercetare arheologică preventivă din incinta mănăstirii din satul Coșoteni, com. Vedea, jud. Teleorman.
    Cei interesaţi vor putea cunoaşte de la arheologi, la faţa locului, rezultatele preliminare ale campaniei de cercetări arheologice din anul 2017.
    Biserica cu hramul Sf. Dumitru a fostei mănăstiri Drăgăneşti este înscrisă ca monument istoric de importanţă naţională în Lista Monumentelor Istorice 2015.
   Biserica este tot ce a rămas din Mănăstirea Drăgăneşti, ctitorie domnească ridicată de Matei Basarab cu rudele din partea mamei sale Stanca, marele spătar Diicu şi marele paharnic Drăguşen, în anul 1647.
   Proiectul actual are ca scop identificarea şi cercetarea patrimoniului arheologic pentru suprafaţa de teren ce urmează a fi afectată de viitoarele construcţii ale Ansamblului stăreţie, chilii şi paraclis din perimetrul proiectatei mănăstiri Coşoteni. Cercetările arheologice sunt prevăzute a se desfăşura pe durata a două campanii anuale (2017-2018).