Din istoria mișcării teatrale de amatori

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Festivalul de Teatru al Amatorilor I. L. Caragiale

Program, Regiunea Oltenia.

Ediția a III-a, București. Decembrie 1962.

Pe partea interioară a pliantului, semnături de prestigiu.

Inclusiv a unui Artist al Poporului (va deceda în mai puțin de un an).

Venezia în operele artiştilor români. Grafică şi pictură din colecţia Muzeului Brăilei Carol I

Prezențe românești peste hotare 

Octav Angheluță, Emilia Dumitrescu, Romeo Voinescu 

Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică, Veneția 

8 - 29 mai 2017

    Încă de la începutul afirmării picturii româneşti moderne, Veneţia a fost, alături de Balcicul autohton şi de Sudul Franţei, unul dintre locurile preferate ale pictorilor români, pentru peisajul ei specific şi pentru picturalitatea ei cu totul deosebită. Destinaţie curentă până în preziua izbucnirii celui de-al doilea Război Mondial, Veneţia a rămas, şi ea, alături de celelalte capitale culturale ale Europei Apusene frecventate de artiştii români, dincolo de Cortina de Fier după anul 1948.

     Abia deceniul al şaselea a adus o destindere a restricţiilor impuse mobilităţii artiştilor, destindere marcată, printre altele, şi de prima participare a României la Bienala de la Veneţia după Război, în 1954, şi, ulterior, de vizite de documentare ori stagii de specializare îngăduite de regimul de atunci unui număr crescând de artişti.

     Octav Angheluţă, Emilia Dumitrescu şi Romeo Voinescu s-au numărat printre puţinii artişti români care au avut ocazia să viziteze Italia înainte de "dezgheţul” politic şi cultural dintre anii 1964 şi 1971. Picturile şi desenele lor, dintre care o mare parte se află astăzi în colecţia Muzeului Brăilei Carol I, sunt mărturii ale încercării de recuperare a peisajului veneţian şi a motivelor veneţiene pentru imageria artei româneşti din preajma anului 1960.

     Octav Angheluţă caută să reprezinte Veneţia din unghiuri inedite, în stare să depăşească reprezentările clişeizate şi pitorescul facil. Peisaj din Veneţia, seara şi Piaţa San Marco sunt reprezentative pentru dorinţa pictorului de a contrazice "ideile gata-făcute” despre peisajul veneţian în favoarea elementului surprinzător, expresiv. Focalizând atenţia asupra grupurilor de turişti şi nu, aşa cum ar fi fost de aşteptat, asupra monumentelor care au făcut faima Veneţiei, Piaţa San Marco surprinde, in statu nascendi, o problemă foarte actuală a cetăţii, care deja începea să se facă simţită în preajma anului 1960, anume turismul de masă.

     Un important rol formator l-a avut, pentru Romeo Voinescu, stagiul de specializare efectuat în 1963 la Academia de Arte Frumoase Pietro Vannucci din Perugia, stagiu care i-a prilejuit, printre altele, întâlnirea cu peisajul italian şi, în mod deosebit, cu cel veneţian. Una dintre picturile realizate atunci, reprezentând celebrul palat Ca’ d’Oro, se numără printre cele mai frumoase omagii aduse vreodată Serenissimei de un artist român.

    Emulând tradiţia vedutei, desenele Emiliei Dumitrescu surprind o multitudine de aspecte ale cetăţii, de la Piaţa de Peşte la I Giardini della Biennale şi de la monumentele celebre la micile cafenele care aglomerau trotuarele. Variate din punctul de vedere al subiectelor înfăţişate, dar foarte unitare ca expresie, aceste desene alcătuiesc o mică monografie a Veneţiei aşa cum arăta ea în 1960.

    Aducând împreună lucrările "veneţiene” ale acestor trei artişti, expoziţia Venezia nelle opere grafiche e pittoriche... îşi propune să înfăţişeze ecourile mereu noi pe care Veneţia le-a avut în arta românească a secolului al XX-lea (Alina-Ruxandra Mircea).

***Muzeul Brăilei Sectia de Artă

Glasul sufletului meu

Lansare de carte 

Mihail Janto 

Librăria Mihai Eminescu, București 

5 mai 2017

***Mihai Costin

Universul informaţiei - publicaţii periodice din patrimoniul muzeal

Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului 

Iași 

4 - 14 mai 2017

    Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi, în parteneriat cu Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului Iași, organizează în perioada 4 - 14 mai 2017, la sediul facultăţii, din bulevardul Prof. univ. dr. Dimitrie Mangeron nr. 73, expoziţia temporară Universul informaţiei - publicaţii periodice din patrimoniul muzeal.

   Parte integrantă a presei scrise, publicaţiile periodice au pătruns și au cucerit societatea, fiind destinate și accesibile unor categorii mari de cititori. Expoziţia aduce în atenţia publicului, pentru prima dată, o serie de publicaţii periodice, tipărite în România și străinătate, existente în patrimoniul Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În expoziţie sunt prezentate numere ale unor reviste de tehnică, ştiinţă, cultură sau de interes general, precum: Radio Român, Radio Universul, Fotograful, Ethos, Vasile Adamachi, Natura” Secolul 20, Ştiinţă și Tehnică, Radio Welt, Paris Ilustré, Modern Wireless, Television, Telefunken, apărute la sfârşitul secolului al XIX-lea, până în anii 1960.

    Expoziţia este inclusă în cadrul programului celei de-a VI-a ediţii a High School Science Projects, simpozion organizat anual de Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului, care va avea loc sâmbătă, 6 mai 2017, la sediul facultăţii.

   Curatorul expoziţiei este ing. Teodora-Camelia Cristofor, muzeograf în cadrul Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu.

***Palatul Culturii din Iasi - sediul Complexului Muzeal Național "Moldova"

Printre comorile muzeelor Capitalei

România de-altădată 

Muzeul de Artă al României

Anonim (sec. XVI). Frescă din Biserica Episcopală de la Curtea de Argeș,

prezentându-i pe Radu Paisie (Domnitorul Petru) și fiul lui Marcu.

Pârvu Mutu Zugravul (sec. XVII). Moartea Fecioarei.

Anonim (sec. XVIII). Sf. Gheorghe ucigând balaurul.

Imagini apărute în publicația 

Arts în the Rumanian Peoples Republic. Nr. 5, 1952.

Secția de Artă Veche Românească

Ușile de la Snagov (detaliu).

Album, Editura Meridiane. 1965.

Text de Corina Nicolescu.

Fotografiile executate în atelierul Muzeului de Artă al R.P.R. de

Irina Ghidali.

Urcior de la Garvăn (reg. Dobrogea), secolele X-XI.

Fragment de ceramică smălțuită de la Zimnicea, reg. București, secolul al XIV-lea.

Cercei de argint aurit, secolul al XIV-lea.

Cercei de argint de proveniență kieviană, secolele XII-XIII.

Pafta de aur găsită în biserica domnească de la Argeș, secolul al XIV-lea.

Ferecătura manuscrisului caligrafiat de Nicodim, Mănăstirea Tismana

(reg. Oltenia, fragment).

Cădelnița de argint aurit de la Tismana, sfîrșitul secolului al XIV-lea.

Ferecătură de argint, dăruită de postelnicul Mircea mănăstirii Bistrița

(reg. Argeș), 1519.

Cădelniță dăruită de frații Craiovești mănăstirii Bistrița,

sfîrșitul secolului al XV-lea.

Pocal dăruit de frații Craiovești mănăstirii Bistrița, cca 1511.

Pocal de argint aurit. Atelier din Nurnberg. Mănăstirea Tismana,

secolul al XV-lea.

Cupă în stilul Renașterii, secolul al XVI-lea.

Panaghiar de argint aurit dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Neamț

(reg. Bacău), 1502.

Ferecătură de carte din epoca lui Ștefan cel Mare.

Epitaful de la Cozia (reg. Argeș), 1396.

Detaliu din epitaful de la Cozia.

Detaliu pe un epitrahil de la mănăstirea Tismana, secolul al XV-lea.

Vapul Mariei Magdalena din epitaful dăruit de egumenul Silvan 

mănăstirii Neamț (reg. Bacău), 1437.

Detaliu din epitaful de la Neamț, 1437.

Portretele lui Ștefan cel Mare și al Mariei Voichița, detaliu din

epitrahilul dăruit de mănăstirii Dobrovăț (reg. Iași), cca 1504. 

Văl de tîmplă dăruit de Alexandru Lăpușneanu

mănăstirii Slatina (reg. Suceava), 1560.

Dvera de la Slatina (detaliu).

Portretul lui Alexandru Lăpușneanu (detaliu de pe Dvera de la Slatina).

Ușile de la Topolnița (detaliu).

Ușile de la Cotmeana (reg. Argeș), secolul al XV-lea.

Analog de la mănăstirea Probota (reg. Suceava), cca. 1330.

Detaliu de pe crucea sculptată dăruită mănăstirii Slatina

de Alexandru Lăpușneanu, 1558.

Ușile de la Snagov (reg. București), 1453.

Filă din Tetraevanghelul  caligrafiat de Gavril Uric

la mănăstirea Neamț (reg. Bacău), 1436.

Ferecătură de argint aurit a manuscrisului lui Gavril Uric,

sfîrșitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea (fragment).

Vedere generală din sala II.

Portretul lui Neagoe Basarab cu familia sa. 

Biserica episcopală de la Argeș, prima treime a secolului al XVI-lea.

Portretul domniței Ruxandra. 

Biserica episcopală de la Argeș, prima treime a secolului al XVI-lea.

Capul Mariei. Detaliu din pictura murală de la Argeș, 

prima treime a secolului al XVI-lea.

Detaliu din Altarul de la Smig (reg. Brașov).

Pictură în tempera pe lemn, de școală germană, cca 1510.

Capul Madonei. Altarul de la Smig.

Ladă de breaslă din Agnita (reg. Brașov), 1653.

detaliu dintr-o miniatură a manuscrisului înfrumusețat de Spiridon

pentru biserica curții domnești din Piatra, 1502.

Pagină de început din Tetraevanghelia tipărită la Tărgoviște de Macarie, 1512.

Exemplarul de lux tipărit pe pergament și colorat de mînă, dăruit de Neagoe Basarab.

Detaliu dintr-o miniatură din Tetraevanghelul împodobit de Evloghie, 1555.

Detaliu din icoana de la mănăstirea Govora (reg. Argeș).

Începutul secolului al XVI-lea.

Detaliu din icoana reprezentînd pe Simion și Sava.

Schitul Ostrov (reg. Argeș), începutul secolului al XVI-lea.

Icoană moldovenească reprezentînd pe Maica Domnului cu

Isus copil. Tempera pe lemn, sfîrșitul secolului al XVI-lea sau

începutul secolului al XVII-lea.

Detaliu din icoana zugrăvită de Nicolae Zugravul în anul 1702.

Icoană reprezentînd pe Sf. Paraschiva. Tempera pe lemn,

prima jumătate a secolului al XVII-lea.

Icoană reprezentînd pe Constantin și Elena.

Atelier transilvănean, sfîrșitul secolului al XVII-lea.

Detaliu de pe epitaful brodat. dăruit de Miron Barnovschi

ctitoriei sale din Iași, 1627.

Ibric de argint aurit, dăruit de Vasile Lupu bisericii Trei Ierarhi

din Iași, 1639.

Vas de aghiasmă de argint aurit, lucrat de zlătarul Grigorie Moisiu, 1617.

Văl de tîmplă brodat, dăruit de Vasile Lupu bisericii Trei Ierarhi din Iași, 1639.

Văl de tîmplă dăruit de Vasile Lupu bisericii Trei Ierarhi din Iași, 1639.

Tîmpla de la Tîrgoviște.

Detaliu din Tîmpla de la Tîrgoviște.

Ferecătura de carte lucrată de meșterul Franco Marcanicea din Chiprovăț.

Cană de argint aurit lucrată de meșterul sibian Sebastian Hann.

Pocal lucrat de meșterul brașovean G. M., dăruit de Matei Basarab

mănăstirii Negru Vodă din Cîmpulung, 1642.

Pocal de argint aurit, Atelier din Augsburg.

Mănăstirea Tismana, prima jumătate a secolului al XVII-lea.

Taler de argint aurit. Atelier din Nurnberg. Începutul secolului al XVII-lea.

Paharul breslei croitorilor din Tîrgu Mureș, 1629.

Detaliu din epitaful dăruit de Șerban Cantacuzino 

mănăstirii Cotroceni, din București, 1680.

Portretele donatorului Șerban Cantacuzino și ale familiei sale

(detaliu de pe epitaful de la Cotroceni).

Portretul lui Tudor Vladimirescu. Tempera pe lemn.

Biserica Preajba (reg. Oltenia), începutul secolului al XIX-lea.

Statuie maramureșeană. Sculptură în lemn, secolul al XVIII-lea.

Planul secției de artă veche românească.

Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 

Coroana unei icoane a Fecioarei, de la mănăstirea Dintr-un lemn (1711). 

Cod: 5212. Foto: R. Braun. Anii '70. Necirculată.

Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 

Boieroaică din Țara Românească. Gravură. Anonim francez

(sec. XIX). Anii '70 - '80. Necirculată. 

Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 

Jupîniță din Țara Românească. Gravură. Anonim francez

(sec. XVIII). Anii '70 - '80. Necirculată.