marți, 31 ianuarie 2017

Exponatului lunii februarie




Muzeul Județean Teleorman


Alexandria


1 - 28 februarie 2017





   Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 1 februarie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului lunii februarie.
   Pentru perioada 1 – 28 februarie 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o Ladă de zestre.
   Lada de zeste ce face obiectul Exponatului lunii februarie a fost lucrată la atelierul meşterului A. Fulger din Roşiorii de Vede, în anul 1932, după cum se poate observa din inscripţia de pe suprafaţa piesei. Provine din comuna Nicolae Bălcescu (fostă Vodă Carol) a judeţului nostru, de la un anume Leon Ion şi a intrat în patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Teleorman în anul 2016.
   Lada de zestre parte din categoria mobilierului ţărănesc. Se mai numeşte "lacră” sau "lada ţoalelor”. Lada de zestre s-a întâlnit şi în casele boiereşti din secolul al XVIII –lea fiind folosită în locul dulapului de haine şi lenjerie. Ocupa un loc de cinste în cadrul interiorului ţărănesc, fiind aşezată la capătul patului, ca simbol al femeii măritate, al priceperii ei de a lucra.
Lada de zestre se dădea fetei de către părinţii acesteia cu prilejul nunţii şi conţinea velinţe, scoarțe, aşternuturi, căpătâie, ştergare, toate necesare în noua gospodărie care se întemeia.
   În general lăzile de zestre sunt executate din esenţe lemnoase diferite (fag, frasin, stejar) şi se compun din mai multe părţi, îmbinate unele în altele, într-o tehnică cunoscută din antichitate.
   Lada de zeste ce face obiectul Exponatului lunii februarie are capac plan şi decor pictat cu motive florale şi geometrice. Este pictată cu verde pe toată suprafaţa, excepţie face spatele piesei. iar capacul şi părţile laterale sunt decorate cu linii executate cu negru. Partea din faţă prezintă decor floral executat cu roşu, galben, negru precum şi două imagini din hârtie, probabil provenind dintr-o revistă de modă, după cum era moda vremii.

Shiva Nataraja - Stăpânul dansului cosmic




Casa de Cultură Friedrich Schiller


București


4 decembrie 2017




   Sambata, 4 februarie, ora 17:30, va asteptam la un eveniment de exceptie la Casa Schiller dedicat culturii indiene ce va fi incununat de o reprezentaţie de dans clasic indian Shiva Nataraja - Stăpânul dansului cosmic, concept coregrafic: Carmen Coţovanu Pesantez. Interpretează Grupul Centrului de Artă Euterpe: Alina Ion, Iulia Harangus, Angelica Floareş.

Scrisori către Monica. 1951-1958




Lansare de carte


Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București


2 februarie 2017





   Editura Humanitas vă invită joi, 2 februarie, ora 19:00, la lansarea celui de-al doilea volum epistolar al Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, Scrisori către Monica. 1951-1958, apărut recent în colecţia Memorii/Jurnale, în superba traducere a Gabrielei Creţia şi îngrijirea lui Astrid Cambose.
   La eveniment vor participa Ioana Pârvulescu, scriitor şi critic literar, Gabriela Creţia, filolog şi traducător literar şi Astrid Cambose, istoric literar şi editor.
   "O mamă îi scrie aproape zilnic fiicei sale, pe care nu ştie dacă o va mai întâlni vreodată. Suntem în România, în deceniul cel mai cumplit al comunismului, în anii ’50 ai secolului trecut. Asistăm la stricarea din temelii a vechii lumi, la teroare, mizerie, umilire. Scrisorile îi sunt adresate Monicăi Lovinescu, la Paris.
Ce sunt, în fond, aceste pagini?
Răspunsul îl dă chiar expeditoarea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu.
   Sunt formele variate «pe care le poate îmbrăca suferinţa» şi strigătul dragostei materne exasperate.
   Sunt «o rugăciune», «o poruncă» şi «un efort de supremă voinţă» pentru ca destinul fiicei să învingă istoria ostilă.
   Sunt o încercare blândă de a apropia două fotolii şi de a crede că ea, mama, şi fata ei sunt «iarăşi alături, iarăşi una lângă alta». Dragostea maternă dă un lirism concentrat unora dintre fraze, iar primejdia le dă dramatismul. Sfârşitul mamei (în închisoare, aruncată la groapa comună), presimţit printre rânduri, le dă tragismul. Până la urmă, expeditoarea şi fiica ei devin asemenea eroinelor de tragedie greacă.
   Şi totuşi, o rază de speranţă: fiica depărtată, Monica, îşi trăieşte marea dragoste. Scrisorile mamei îl acceptă pe noul fiu, care va veghea în locul ei: Virgil Ierunca.
   Splendid traduse din franceză de Gabriela Creţia, selectate, explicate şi editate impecabil de Astrid Cambose, scrisorile din acest volum sunt în acelaşi timp un document istoric şi un document uman.“ (Ioana Pârvulescu)

De la Sacrificiu la Speranță




Prezențe românești peste hotare


Mihai Țopescu


Five Plus Art Gallery, Viena, Austria


2 - 28 februarie 2017




    Filiala Târgu Jiu a UAP din România anunță că artistul vizual Mihai Țopescu va avea în data de 2 Februarie 2017, la Five Plus Art Gallery, Viena - Austria, vernisajul expoziției personale de sculptură și video De la Sacrificiu la Speranță. Expoziția este deschisă publicului în perioada 2-28 februarie 2017.
    "În tendința generala a mișcărilor artistice, de a se ancora în realitatea imediată, unde <povestea> înlocuiește <obiectul de artă>, propun un alt tip de discurs, ca o alternativă.
După ciclul Sacrificiul, Sacrificiul uman, Sacrificiul spiritual, sau Sacrificiul artistului, ca o continuare a acestei alternative, pe firul logic al acestui <tipar spiritual> propun ciclul Seranța. Speranța ca un sentiment de încredere în viitor, de reușită, dar nu ori cum, ci prin Martiriu – suferință, îndurare, supliciu. O speranță ce o așteptăm de la alții, dar și de la noi! Cum ar fi posibil martirul dacă nu ar exista călăul ?
   Am încercat prin artă, eliberarea de codul unei mentalități afectate de scepticismul și angoasa <omului aproximativ> și al <operei aproximative> a acestui început de secol.
  Am propus prin intermediul proiectelor mele vizuale o alternativa non-polemica la <starea> pe care arta contemporană, sceptică și reducționistă o promovează cu atâta insistență. Refuzând asimilarea în acest concept al <creației și valorii de moment> propun un tipar de exprimare al unei realități umane și spirituale care este resimțită ca fiind cea profundă.”
Mihai Țopescu
   Expoziția artistului este itinerantă, prima din acest proiect realizându -se anul trecut la Galeria Pygmalion din Timișoara. Următoarea expoziție cu această temă va avea loc în cursul acestui an la București.

Anuala de Arhitectură Oltenia 2016, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Teleorman




Expoziție de arhitectură


Galeriile Municipale de Artă, Târgu Jiu


2 - 18 februarie 2017




    Filiala Târgu Jiu a U.A.P. din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare Documentare și Promovare Constantin Brâncuși, O.A.R. și U.A.R., organizează joi, 2 februarie 2017, ora 17:00, la Galeriile Municipale de Artă din Târgu Jiu, vernisajul expoziției de arhitectură Anuala de Arhitectură Oltenia 2016, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Teleorman a Ordinului Arhitecților din România - Filiala Teritorială Oltenia & Uniunea Arhitecților din România - Filiala Județeană Gorj.
Curator,
Arhitect, Doru Pasăre
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 2 - 18 februarie 2017.
Consiliul Director al Filialei Tg Jiu a UAP din România
Președinte, Lect. univ. dr. Vasile Fuiorea

Norma d'Lux




Arta plastică contemporană românească


Lansare de carte


Galeria Pygmalion, Timișoara


3 - 13 februarie 2017




    Asociația Culturală Contrasens vine în galeria Pygmalion cu un nou proiect: Norma dʹLux. Desen și carte sunt cele două componente ale unei întâlniri culturale aparte care are ca personaj central grupul Balamuc, adică pe: Livia Coloji, Ana Kun și Răzvan Cornici. 
    Cei trei artiști își vor expune creațiile în galeria Pygmalion, vreme de două săptămâni, începând de vineri, 3 februarie, ora 18:00. Ziua și ora vernisajului coincid cu lansarea albumul de artă  Norma dʹLux, album care face parte din colecția Point și a apărut la editura Brumar. 
Acesta cuprinde desene semnate tot de Livia Coloji, Ana Kun și Răzvan Cornici.
                                       ***Casa Artelor - Directia Judeteana pentru Cultura Timis

Interferențe Culturale – Culturi și Civilizații




Ierihon - Cel mai vechi oraș din lume


Victor Simion


Cercul Militar Național, București


2 februarie 2017




   Joi, 2 februarie 2017, ora 18:15, la Sala Ştefan cel Mare şi Sfânt, va avea loc expunerea Ierihon. Cel mai vechi oraș din lume, susținută de prof. dr. Victor Simion, istoric.de artă. Expunerea este însoțită de prezentarea unui film documentar.
Intrarea liberă.

luni, 30 ianuarie 2017

Euro Foto Art Partners




Expoziție de fotografie


Muzeul Olteniei, Craiova


3 - 23 februarie 2017





Microcicluri de cristal




Arta plastică contemporană românească


Gheorghe Drăgan


Galeria de Artă Cupola, Iași


1 - 10 februarie 2017





AddPrint Festival




Colecții și Colecționari


Cartofilie




Carnet-set, cărți poștale detașabile. Necirculate.
Găsiți, pe net, date din belșug despre acest festival. Dacă vă interesează...

























Să ne cunoaștem artiștii - Omul cu mârțoaga...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


George Ciprian (1883 - 1968)




Volum de amintiri Măscărici și mîzgălici.
Coperta de Dumitru Ionescu.
Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Tiraj: 15.150 exemplare. 1958.





"M-am născut cu picioarele strîmbe..." (În stinga Victoria).


Ciprian la debutul în teatru (23 de ani).


În rolul lui Mefisto.


În rolul lui Gregers din Rața sălbatică.
(De la dreapta la stînga: I. Morțun, G. Ciprian și N. Soreanu).


În rolul lui Macbeth.


În rolul lui Richard al III-lea.


În Jean Valjean din Mizerabilii dramatizare de G. Ciprian 
după romanul cu același titlu de V. Hugo.


În Azilul de noapte de M. Gorchi. De la dreapta la stînga:
N. Bălțățeanu (Baronul), G. Ciprian (Klesci) și stînd jos, în mijloc,
I. Ulmeni (Tătarul). 



De la stînga la dreapta Georges Pitoeff (Chirică), Madeleine Lambert (Ana)
și Pierre Brasseur (Nichita).


Decorul din actul IV în montarea Omului cu mîrțoaga de către Victor Ion Popa.


O scenă din Capul de rățoi.


Soția și cei doi "cîrlani", Alexandru și Ion (1942). 



În rolul bătrînului Christie din Ana Christie de O 'Neill.


În rolul lui Andrei Nastai din Minerii de M. Davidoglu.


În rolul Negustorului din Floarea purpurie.


În rolul lui Skudra din Argilă și porțelan de Grigulis.



În rolul lui Kent din Regele Lear.


În rolul lui Kent din Regele Lear ămpreună cu Ion Manolescu (Gloucester).


Cu Geo Barton, interpretul lui Nichita, la reluarea Omului cu mîrțoaga în 1956.




Articol publicat în Gazeta Literară, Nr. 31, de joi, 31 iulie 1958.











Articol (semnat de Octav Șuluțiu) publicat în
Revista Gândirea, Nr. 5. Mai 1941.


Editura pentru Literatură. 1965.




Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 8. August 1966.



Articol publicat în Revista Gazeta Literară, Nr. 20, de joi, 16 mai 1968.



Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1968.


Desen de Silvan.





Editura Dacia, Cluj. 1973.










Afișul Companiei Mathurins-Pitoeff, cu ocazia reprezentării la Paris a piesei
Kirika (L'Homme et son toquard) de G. Ciprian 
(din G. Ciprian, Măscărici și mîzgălici, București, 1958)


Georges Pitoeff, Madelaine Lambert și Pierre Brasseur în  
Kirika (L'Homme et son toquard) de G. Ciprian 
(din G. Ciprian, Măscărici și mîzgălici, București, 1958)


Capitol publicat în Istoria teatrului în România,
volumul al III-lea (1919 - 1944), 1973.





Articol publicat în Caiet Nr. 65, Teatrul Național București.
Stagiunea 1983 - 1984.


Idem, vesruri publicate și în Jocuri de-a Vacanța,
supliment al Caietului program al Teatrului Național București. Decembrie 1986.















Articol publicat în Caiet program, Nr. 75, Teatrul Național București.
Stagiunea 1987.

***
Mai multe despre acest personaj aflați de aici:

George Ciprian - Wikipedia