miercuri, 16 noiembrie 2016
Concert vocal-simfonic
De pe scenele filarmonicii de-odinioară
Filarmonica George Enescu
Colecții și Colecționari
Înscrisuri de toate felurile
Program- broșură, Filarmonica George Enescu, Ateneul Român, București.
Stagiunea 1980 - 1981. Spectacole pe 13 și 14 iunie 1981.
Tipărit pe hărtie subțire.
Numai pentru personalul casnic
România de-altădată
Colecții și Colecționari
Înscrisuri de toate felurile
Un tip de document intrat recent în colecție.
Din anii '40 (până-n 1948, evident).
Tipărit, după cum se vede, câte două, răsturnate și "răsucite".
Încă o dovadă care ne arată, încă o dată, cât de bine era reglementat Statul român.
Pe atunci...
Pietre de fulger
Arta plastică contemporană românească, lansare de carte
Cristina Gloria Oprișa, Ioan Nistor
Muzeul Țării Oașului, Negrești-Oaș
18 noiembrie 2016
Piața Ancorelor
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Program-broșură, Teatrul Național I. L. Caragiale, București.
Stagiunea 1961 - 1962.
Florin Piersic (netrecut în distribuție) pe când era tânăr, tinerel...
Nu se poate trăi nici singur, nici cu alţii...
Arta plastică contemporană românească
Mimi Șaraga Maxy
Galeria Gheorghe Naum, Brăila
19 noiembrie - decembrie 2016
Vernisaj: 19 noimbrie 2016, ora 12:00.
Expoziţia Nu se poate trăi nici singur, nici cu alţii...,
intitulată astfel după o poezie a lui Ion Caraion ilustrată de Mimi Şaraga
Maxy, aduce pentru prima dată pe simeze o selecţie cuprinzătoare şi
reprezentativă din opera grafică a artistei. La împlinirea a zece ani de la
dispariţia artistei, Muzeul Brăilei Carol I îşi propune, în acest fel, să
completeze imaginea unui artist de certă valoare, care a fost multă vreme
absent din conştiinţa publicului român şi a cărui operă este, încă,
insuficient, în mod deformator sau chiar deloc cunoscută.
Puţin circulată, aproape neştiută, deşi deosebit de
consistentă, grafica lui Mimi Şaraga Maxy descoperă o excelentă desenatoare şi
un artist subtil şi perspicace, cu largi posibilităţi la nivelul expresiei şi
dexterităţi de experimentator.
Lucrările incluse în această expoziţie au, totodată, o
însemnată valoare documentară, fiind realizate în legătură nemijlocită cu două
personalităţi importante ale culturii române: artistul avangardist Max Herman
Maxy (1895–1971) şi poetul Ion Caraion (1923–1986). Cu totul remarcabile sunt
desenele făcute împreună cu Ion Caraion după 1972, pornind de la câteva dintre
poemele acestuia. Ele sunt astăzi singurele mărturii directe ale unei relaţii
foarte interesante de colaborare între un artist vizual şi un scriitor, pentru
care nu există precedent sau exemplu comparabil în istoria artei româneşti.
Mimi Şaraga Maxy a găsit în Ion Caraion un spirit înrudit, a cărui poetică
„neagră” a venit în întâmpinarea propriilor predispoziţii şi care a alimentat o
serie de teme şi motive în arta ei până târziu în anii '70.
Tema mare a expoziţiei de faţă – şi care ar putea funcţiona
ca o cheie de lectură pentru întreaga operă de după 1968 a lui Mimi Şaraga Maxy
– e presimţirea unui rău amplu şi insidios, mascat temporar şi ineficient de
convenienţe şi de ritualurile sociale, dar fără îndoială persistent şi pe care
o catastrofă istorică ori numai precaritatea naturii omeneşti îl pot oricând
activa. Pesimismul ostentativ al versului care dă titlul expoziţiei şi în care
artista, preluându-l, trebuie să se fi regăsit, este pesimismul aceluia care se
ştie iremediabil prins între teama de singurătate şi teama, nu mai puţin
tenace, de fiinţa misterioasă, plină de neştiute şi potenţial ameninţătoare
latenţe, în definitiv inscrutabilă, a Celuilalt.
Purtând amprenta unei sensibilităţi excesive, marcate de
evenimente personale dureroase (moartea timpurie a mamei, experienţa
războiului, relaţii familiale dificile, boala şi moartea lui Max Herman Maxy),
lucrările dezvăluie un conţinut apăsat autobiografic şi, în acelaşi timp,
general-uman, liber de orice contextualizare precisă. (Alina-Ruxandra Mircea - Muzeograf)
Fructe şi Seminţe - Roadele Pământului
Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță
Galați
ediția a XI-a, 18 - 20 noiembrie 2016
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi vernisează vineri,
18 noiembrie 2016, cu începere de la ora 12:00, cea
de a XI-a ediţie a expoziţiei temporare Fructe şi Seminţe - Roadele
Pământului, manifestare care pune în valoare rodul muncii colectivului Secţiei
Grădina Botanică din cadrul instituţiei gălăţene.
Cu acest prilej vor fi expuse
peste 100 de eşantioane de fructe şi seminţe recoltate din sectoarele gradinii,
prezentate într-un mod inedit, pe o tema ce surprinde diversitatea vegetala
autohtonă şi exotică. Alături de răşinoase şi foioase, nelipsită va fi colecţia
din familia Cucurbitaceae cu peste 30 de soiuri din exemplare decorative prin
formă, dimensiune şi culoare, majoritatea cu valoare medicinală şi alimentară.
La expoziţie vor mai participa mesteri populari, artizani şi handmade, iar în
premieră o societate specializată va prezenta produse cosmetice obţinute prin
extracţie din diferite fructe, seminţe sau frunze ale unor plante. Fructele şi
seminţele sunt dovada vie a simplităţii şi frumuseţii naturii, caracteristici
care vor ajunge, prin intermediul aranjamentelor din cadrul acestei expoziţii,
la sufletele celor care vor vizita Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi pentru a vedea… roadele Pământului până pe data de 20
noiembrie 2016.
Colecţie de stări
Arta plastică contemporană românească
Cârstiuc Sorinel
Galeria de Artă Brăila
17 noiembrie 2016
Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România vă
invită la vernisajul expoziţiei de grafică Colecţie de
stări- Cârstiuc Sorinel joi, 17 noiembrie 2016, ora 18:00, în Galeria de Artă Brăila
din Piața Traian nr. 2.
Colecția de azulejos Lucian Blaga
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Cluj - Napoca
24 noiembrie - 30 decembrie 2016
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de
cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită
joi, 24 noiembrie 2016, de la ora 14:00, la sediul central al instituției, str.
Memorandumului nr. 21, la vernisajul expoziției Colecția de azulejos Lucian Blaga.
Expoziția, organizată în parteneriat cu Complexul Muzeal
Bistrița-Năsăud și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, prezintă o
latură mai puțin cunoscută a personalității marelui poet și filosof, Lucian Blaga,
aceea de colecționar de artă, introducând publicul vizitator în ambianța atât
de caracteristică a faianței lusitane.
La sfârșitul misiunii sale diplomatice în Portugalia
(1938-1939), Lucian Blaga a cumpărat o gospodărie țărănească în hotarul
orașului Bistrița, pe Dealul Cetății, ca loc de odihnă și creație. În anul
1985, fiica sa, Dorli Blaga, a donat muzeului din Bistrița șase cutii cu
faianță cumpărate de poet în perioada lusitană. Donația constă în 125 de plăci
de faianță (azulejo) din secolele XVII-XVIII, specifice artei portugheze. Ele
decorau fațadele și interioarele clădirilor (palate, biserici, vile), precum și
spațiile publice. Prin combinarea plăcilor se obțineau compoziții de o mare
diversitate (peisaje, scene biblice sau istorice) și suprafețe decorate tip
tapet. Decorul consta în arabescuri, compoziții geometrice, florale,
zoomorfe, în combinații de albastru cu alb, respectiv alb, albastru și galben.
Pe lângă colecția de azulejo, expoziția cuprinde și imagini
din perioada petrecută de donator la Lisabona, imagini de la Bistrița, dar și o
scurtă istorie a faianței lusitane.
În calitate de partener al acestui eveniment, Muzeul
Naţional de Istorie a Transilvanei completează expoziţia cu bunuri culturale
aflate în patrimoniul său: masca mortuară şi mâna poetului Lucian Blaga,
realizate în ghips, manuscrisul volumului Fiinţa istorică, scrisori ale
poetului adresate profesorului Ion Breazu, precum şi lucrări, între care Trilogia cunoaşterii şi Trilogia culturii, în ediţie princeps, tipărite la
Sibiu în perioada de exil a Universităţii clujene, toate cu semnătura olografă
a poetului, aflate în patrimoniul bibliotecii muzeului, printr-o donație a
familiei Daicoviciu.
Expoziția va fi deschisă în perioada: 24 noiembrie – 30
decembrie 2016.
Mineralia
Muzeul de Istorie și Arheologie
Piatra Neamț
17 - 20 noiembrie 2016
Ediţia din toamna 2016 a expoziţiei Mineralia este dedicată
bijuteriilor unicat, create din pietre naturale, coral, perle sau chihlimbar.
Pietrele naturale de podoabă folosite în crearea
bijuteriilor sunt minerale formate în adâncurile pământului, cristalizate în
diverse forme, mate sau transparente, prezentând o multitudine de culori şi
structuri. Cele mai pure dintre acestea se numesc geme.
Pietrele preţioase - safirul, rubinul, smaraldul şi
diamantul – precum şi multe pietre frumoase – granatul, malachitul,
lapislazuli, turcoazul (peruzeaua), jadul, agatul sau chihlimbarul - sunt
cunoscute din timpuri străvechi.
În timpurile moderne li s-au adăugat sute de specii minerale
din grupa pietrelor fine, mai puţin cunoscute, greu accesibile, dar la fel de
interesante: aventurin, labradorit, turmalină, acvamarin, rodocrozit,
serafinit, tanzanit, opal negru sau opal etiopian.
Toate aceste pietre le puteţi găsi la expoziţia Mineralia,
într-o mare varietate de bijuterii: coliere cu cristale neşlefuite în forma lor
naturală; mărgele rotunde, ovale, aplatizate; mărgele şlefuite alungit,
briolet, în formă de pară sau picatură; pandante, cercei sau inele cu pietre
montate şlefuite caboşon (semirotund) sau tăiate şi şlefuite unghiular.
Acestora se alătură bijuterii moderne cu pietre naturale prezentând tăieturi şi
combinaţii fanteziste.
Descoperiţi frumuseţea şi strălucirea pietrelor, perlelor şi
chihlimbarului în expoziţia deschisă la parterul Muzeului de Istorie şi
Arheologie din strada Mihai Eminescu nr. 10.
Va asteptam!