Arta plastică contemporană românească
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj - Napoca
20 octombrie - 20 noiembrie 2016
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de
cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită joi, 20
octombrie, de la ora 17:00, la sediul central al instituției, str.
Memorandumului nr. 21, la vernisajul expoziției Satul și țăranul în pictura românească.
Expoziția va fi deschisă în perioada 20 octombrie – 20 noiembrie 2016.
Expoziția Satul și țăranul în pictura românească este
realizată la inițiativa unor prestigioși colecționari de artă, care și-au dorit
să aducă în atenția publicului o extrem de interesantă selecție de lucrări pe
care publicul larg nu are decât arareori posibilitatea de a le admira. Cele mai
multe dintre acestea pot fi văzute doar în spații private, în casele acestor
frumoși și pătimași culegători de valori artistice.
Expoziția prezintă lucrări ale unor artiști de valoare:
Nicolae VERMONT, prieten și coleg al lui Ștefan Luchian, a
fost unul dintre inițiatorii Expozițiunii Artiștilor Independenți. A studiat la
București și Munchen, fiind prezent în 1900 la Expoziția Universală de la
Paris. A trecut, de-a lungul vieții, de la neoclasicism la impresionism și
fauvism.
Jean Neyles, născut și școlit în Franța, stabilit de tânăr
la București, este integrat, tematic și estetic, artei românești interbelice.
Gore Mircescu, buzoian de origini, a studiat la București,
Barbizon și Paris. Expune compoziții de țărani, foarte îndepărtate de genul
bucolic post-grigorescian, cu un marcaj realist ambițios.
Nicu Enea a studiat
la București, participând la Tinerimea Artistică, Salonul Oficial și Salonul
Moldovei, culminând în străinătate cu expoziții la Belgrad, Zagreb și Expoziția
internațională de la Paris. Pictura sa este una realistă, cu efecte
documentare, surprinzând cu brio o localitate, un peisaj sau un gest al
țăranului aflat la muncă sau în sărbătoare.
Sever Burada, craiovean prin naștere, a fost prezent la
Salonul oficial de la Paris și la Salonul de la Versailles. A pictat flori,
nuduri, peisaje și interioare decorative.
Alexandru Satmary, cu studii la
București și Munchen, are, ca teme preferate, peisajele, naturile statice și
florile.
Honoriu Cretzulescu, realist în spiritul liric de la Iași, a
realizat peisaje, portrete și naturi statice.
Magdalena Rădulescu are o
viguroasă și originală personalitate. Studiază la Munchen și Paris, expunând în
mari galerii din Veneția, Paris, Cluj, București, Nisa, Lyon, Marsilia, Londra,
Monaco, Roma și Milano. Prin sursa sa de inspirație, ea aparține artei
românești și tradițiilor folclorului; prin tehnica picturii, ea se integrează
în valorile recunoscute ale picturii contemporane.
Nicolae Brana, fiu de plugar
din Sibiu, a studiat la Cluj și Paris. Mereu revoltat, a fost un reprezentant
autentic al specificului românesc, cu accente pe nuanța ardelenească.
Traian Bilțiu-Dăncuș, maramureșean din Ieud, a studiat la București,
călătorind pentru a-și perfecționa arta în Spania, Franța, Italia și Tunisia.
Pictura sa are un accentuat specific maramureșean, cu teme locale, inspirate
parcă din cromatica țesăturilor maramureșene.
Letiția Muntean este
reprezentanta tipică a femeii-pictor din Ardeal. Numele său este legat de
Școala de la Baia Mare și de regretatul Tasso Marchini. I-a avut profesori pe
maeștrii Anastase Demian, Catul Bogdan și Aurel Ciupe.
Petre Abrudan, sălăjean
la origini, a practicat profesiile de electrician și strungar. În 1926 studiază
la Școala de Arte Frumoase din Cluj. A avut numeroase expoziții personale și
participări la expoziții colective.
Theodor Harșia este un pictor emblematic
pentru Ardeal, cu studii la Institutul I. Andreescu din același oraș, acolo
unde a ajuns și profesor. Serios și cultivat ca artist, operele sale sunt
prezente în aproape toate colecțiile serioase din Transilvania.
Mariana Bojan și Vasile Gheorghiță constituie o familie de
pictori care reprezintă valul artistic al anilor 70-80. Sunt prezenți în multe
galerii de artă, muzee și colecții private. Prin muncă, modestie și tenacitate,
încoronate de un imens talent, s-au impus irevocabil în arta românească.
Emil Cornea a studiat la Budapesta, București și Paris. La întoarcerea în țară a
fost numit profesor de desen la Cluj. A participat la numeroase saloane de
pictură din 1921 până în 1960, majoritatea la Baia-Mare și la Cluj. S-a
remarcat îndeosebi prin peisaje realiste și postimpresioniste.
Gheorghe Ilea s-a născut la 1 noiembrie 1958, în satul
Bucea, județul Cluj și a studiat pictura la Facultatea de Arte Plastice Ion
Andreescu Cluj-Napoca. Este un reprezentant remarcabil al artei contemporane
românești. Numele lui ALEXANDRU POPP este legat de învățământul artistic din
Transilvania și Banat, fiind profesor la Şcoala de Belle-Arte din Cluj
(1925-1933) şi la cea din Timişoara (1933-1938). Student al lui Karoly Lotz la
Budapesta și al lui Lenbach la Munchen, opera lui Alexandru Popp a primit
influențe romantice, fiind în acelaşi timp marcată de un spirit monumental,
prin multiplele proiecte murale la care a contribuit, printre care Parlamenul
şi Teatrul din Praga. Contactul cu Colonia de la Baia-Mare, în calitate de
profesor, în perioada 1921-1927, a însemnat pentru opera sa, dar și pentru cea
a studenților săi, deschiderea către o manieră de lucru în plein-air și spre o
transformare a cromaticii.
