Om de treaba, taranul

Lansare de carte

Paul Gherasim

Muzeul National al Taranului Roman, Bucuresti

26 iulie 2016

    Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 26 iulie 2016, ora 18:00, la Studioul Horia Bernea, la lansarea cărții Om de treaba, taranul, autor: Paul Gherasim, co-autor: Marius Pandele. Intrarea este liberă.

Invitați: Teodor Baconschi și Mihail Neamțu

   Părintele Dumitru Stăniloae, teologul născut în satul Vlădeni, evoca următorul portret moral al țăranului autohton: modest, discret şi bun. Fără aceste ingrediente, viaţa românilor n-ar fi strălucit prin bucurie, cumințenie și înțelepciune. Puterea de îndurare şi statornicia țăranului au reprezentat temelia comunității rurale peste care s-a așezat o veritabilă civilizație.

    Țăranul gospodar era matinal. Trezit de cântecul cocoșilor și împins de obligația hrănirii animalelor, țăranul surprindea zorile mai întâi dintr-o rațiune utilitară. Către crăpatul dintre zi și noapte, omul de treabă era deja în lucrare. De ce? Pentru că vara trebuia să muncească pământul fără să simtă zăpușeala zilei. Îl găseai în picioare prin iarba înrourată la chiar primul licăr de lumină. Iarna, el ieșea afară să spargă lemne, încălzind soba casei și îngrijind apoi gospodăria.

    Aproape fără excepție, țăranul prindea răsăritul soarelui și lumina Răsăritului l-a pătruns o viață întreagă. Conștiința omului de treabă era trează, prezentă și atentă la toate transformările naturii. Ritmurile cosmice îi dictau propria așezare. Găsim în viața părintelui Stăniloae, bunăoară, oglinda acestei atitudini sobre: chiar şi la nouăzeci de ani, teologul Ortodoxiei se trezea la patru dimineaţa, rostindu-şi rugăciunile, citind din Biblie și traducând textele patristice, până către ceasul amiezii. Timpul vesperal era oferit cu generozitate familiei și vizitatorilor (Mihail Neamțu).

***Muzeul Național al Țăranului Român‎

Zilele Rezistentei

Manastirea Sambata de Sus

editia a VII-a, 22 - 24 iulie 2016

    Cei care poartă în suflet memoria luptătorilor în Rezistenţa anticomunistă sunt invitaţi, în perioada 22-24 iulie 2016, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (jud. Braşov), la a 7-a ediţie a Zilelor Rezistenţei – serie de manifestări culturale dedicate memoriei celor ce au luptat şi au suferit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în lungile decenii de totalitarism.

   Ediţia din acest an este dedicată împlinirii a 10 ani de la trecerea în veşnicie a lui Ion Gavrilă Ogoranu, liderul rezistenţei armate de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş.

Pentru participare, organizare, presă şi protocol, rugăm contactaţi:

Florin Dobrescu – Tel. 0722749249

Alexandru Onofrei – Tel. 0732153917

E-mail: ogoranu@gmail.com

Vă aşteptăm!

Preşedinte al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu,

Coriolan Baciu

***Fundatia "Ion Gavrila Ogoranu"

Ganduri si framantari de-o viata

Arta plastica contemporana romaneasca

Dumitru Caileanu

Galeria de Arta Theodor Pallady, Iasi

20 - 30 iulie 2016

    Uniunea Artistilor Plastici din Romania Filiala Iasi are placerea de a va invita sa vizitati, in perioada 20-30 iulie 2016, la Galeria de Arta Th. Pallady, expozitia Framantari de-o viata semnata de artistul Dumitru Caileanu.

   Expoziţia Gânduri şi frământări de-o viaţa a sculptorului Dumitru Căileanu se doreşte a fi încununarea unei cariere artistice şi didactice de peste 60 de ani. Vor fi prezentate lucrări ce abordează o tematică diversă care îmbină modernitatea cu repere ale tradiţiei. Aşa cum declară artistul, a preferat să modeleze “lemnul, cu diferitele sale esenţe, deoarece este un material generos, care oferă căldură şi versatilitate prin calităţile sale fizice, prin structură şi culoare. Frământările mele şi căutările variate, neîncetate, au izvorât din obsesia depăşirii nivelului plastic expresiv, de la o lucrare la alta.”

    Expoziţia va prilejui şi lansarea albumului Dumitru Căileanu – sculptură, autori Antonela Curteza şi Ivona Elena Aramă, tipărit la Editura PIM din Iaşi.

***Uniunea Artistilor Plastici Din Romania - Filiala Iasi

Să ne cunoaștem artiștii

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Ovidiu Moldovan

Consemnare publicată în Caiet-program, nr. 21, Teatrul Național I. L. Caragiale, București.

Stagiunea 1973 - 1974.

În Travesti de Aurel Baranga.

În surorile Boga de Horia Lovinescu.

În Danton de Camil Petrescu.

În Moartea ultimului golan de Virgil Stoenescu.

În filmul Pe aici nu se trece.

Articol publicat în Caiet program, nr. 26. Stagiunea 1974-1975.

Teatrul Național București.

***Mai multe despre Ovidiu găsiți și aici:

Ovidiu Moldovan | Teatrul Naţional Bucureşti

...de unde am preluat o fotografie mult mai actuală...

Asaltul cerului

Stații interplanetare gări cosmice

Colecții și Colecționari

Înscrisuri de toate felurile

Volumul din care voi prezenta imaginile de mai jos a apărut în 1962;

nu cu mult timp după primul zbor în cosmos efectuat de Iuri Gagarin (12 aprilie 1961).

Pe când omenirea visa frumos la călătorii în spațiul înstelat.

Viziunea prezentată este eminamente sovietică; doar ne aflam în plin Război Rece.

Nici peste Ocean nu era altfel; în lucrările pe această temă publicate aici nu regăseai

și "punctul de vedere" al tovarășilor din Maica Rusie...

Ar fi fost chiar periculos. Cine nu crede se poate informa, pe net, despre mccarthy-ism.

Să lăsăm insa politica și să vedem cum și câte dintre "previziuni" s-au realizat;

 la peste jumătate de secol distanță. 

Secțiune printr-o stație cosmică lunară (desen de M. Dakov).

Cum se poate ajunge pînă la Lună folosind gări cosmice și stații interplanetare.

Cu o stație interplanetară pâna la Lună...cu alta înapoi spe "casă".

Navă cosmică interplanetară pe traseul gară cosmică-Lună (desen).

Elementele de construcție ale unei gări cosmice de realimentare cu combustibil.

Se vede scheletul metalic al stației pe care urmează a fi adunate rezervoarele cu

combustibil ce se mișcă deocamdată în spațiu ca sateliți (desen).

Organizarea de principiu a unei stații interplanetare de foarte mari dimensiuni locuite.

O uriașa gară cosmică, situată la mare departare de Pamânt (desen).

Fotografierea Lunii de catre stația automată interplanetară sovietică

lansată la 4 octombrie 1959.

Stația automată interplanetară sovietică lansată spre Venus la 

12 februarie 1961 de la bordul unei "gări cosmice".

Uriașa stație cosmică de tip oglindă (desen).

Machetă a unei stații cosmice locuite, realizată dupa o idee de proiect

aparținând cunoscutului cercetător sovietic A. Sternfeld

(Macheta a fost expusa la Varșovia în 1959).

Idee de proiect de stație interplanetară dupa K. E. Țiolkovski.

Stație cosmică inelară după o idee de proiect sovietică.

Zonele de radiații cosmice din apropierea Pamântului.

Proiect de organizare a unei stații interplanetare locuite (după Ross).

Etapele de construcție a unei uriașe stații interplanetare.

Transportul, în vederea montării, al unui element de construcție

aparținînd unei stații interplanetare locuite. 

Stație cosmică satelit (proiect de construcție, după Nordung).

Desenul unei stații cosmice automate meteorologice,

realizat dupa o idee a profesorului sovietic G. Pokrovski.

Macheta unei stații cosmice automate destinată cercetărilor meteorologice.

Stație cosmică automată destinată să cartografieze suprafața Lunii.

"Privind" spre Lună, prin luminatoarele care se văd în figură, stația

cartografiează suprafața Lunii, dupa care transmite rezultatele obținute

observatorilor aflați pe Pamânt (desen)

Macheta unei stații cosmice astronomice, dupa propunerea

unor specialiști sovietici.

Schema realizării sistemului de televiziune mondială, cu ajutorul

a trei stații cosmice "fixe".

Lucrare editată de Societatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii.

Sub ochii lui Eminescu

Seara cultural - duhovniceasca

Bucuresti

23 iulie 2016

***Direcţia 9‎

Freischutz

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Opera Română

Colecții și Colecționari

Înscrisuri de toate felurile

Caiet-program, Opera Română, București. 1978.

Alt tiraj, conținut identic: 1981.

Programul de sală al spectacolului de pe 4 mai 1978.

Programul de sala al spectacolului din 6 martie 1980.

Programul de sala al spectacolului din 31 ianuarie 1982.

Programul de sala al spectacolului din 6 ianuarie 1983.