Ce poti afla, plecand de la o invitatie...

Lumea si noi

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile

Carte postala din colectie.

Biserica Domnita Balasa (sec. XIX). Foto: D. F. Dumitru. 

Anii '60-'70. Necirculata.

Totul a pornit de la o invitatie pentru participarea la o cununie religioasa.

Gasita printre alte documente ale arhitectului Adriana Mihaela.

Biserica Domnita Balasa, Bucuresti. 27 aprilie 1969.

Ceea ce mi-a atras atentia in mod deosebit a fost rezonanta franceza 

a numelor nasilor de cununie.

"De unde pana unde francezi?", mi-am zis. 

Am dat cautare, nu cu prea multe sperante, si iata ce-am aflat:

Edouard Drouhet (1919-2000) - biographie - Archives de l'Institut 

Banuiesc ca ati citit deja, chiar daca in franceza si v-ati edificat...

O biografie interesanta, un adevarat savant cu "radacini" romanesti

(nascut la Barlad in 1909).

Dupa nume (Viorica) si sotia a fost romanca...

Incurajat de reusita cautarii, m-am concentrat asupra mirelui.

Recunosc, totusi fara un prea mare entuziasm...

Dar si de data aceasta am avut noroc caci am gasit:

Blog - Crișan Viorel Atanasiu | adevarul.ro

De unde si o scurta biografie:

S-a născut la 7 noiembrie 1942, în București, iar din 1966 este arhitect diplomat. 

Are activitate neîntreruptă din 1966 în domeniul proiectării de arhitectură industrială, civilă, de interior și mobilier, scenografie, grafică, design, urbanism.

A fost cadru didactic la Universitatea de Arhitectură între 1997 și 2011 și colaborator voluntar cu contribuții la publicații ca: România Liberă, Revista 22, Dilema veche, 

Arhitecții și Bucureștiul, Oferte speciale.

Vicepresedinte Organizatiei Arhitectilor din Romania (OAR), Filiala Teritoriala Bucuresti.

Este căsătorit și are doi copii și trei nepoți. Iubește muntele, muzica, automobilele. 

Urăște prostia, nedreptatea, pungile din plastic. 

***

Cam atat am putut afla pana acum.

Eu sunt multumit...

Pietrele Soarelui

Lansare de carte

Angi Melania Cristea

Centrul Cultural Calderon, Bucuresti

20 iulie 2016

   Lansarea (intre orele 17:00-19:00) celui de-al treilea volum al poetei de etnie macedoneană, Angi Melania Cristea, Pietrele Soarelui, volum publicat la Editura Aius, Craiova, 2016.

***Angi Cristea‎

Prințul Cuza

Lansare de carte

Dan Petre Popa

Club A, Bucuresti

20 iulie 2016

Ce bine ar fi dacă am ști cine suntem, dar mai ales cine am fost...

   Miercuri, 20 iulie, Club A vă invită la o lansare eveniment, o carte despre Alexandru Ioan Cuza, scrisă de oameni ce i-au fost contemporani sau din generațiile imediat următoare Unirii.      Apărută din munca și pasiunea lui Dan Petre Popa, Prințul Cuza vă va arăta o Românie ce poate că vă este vag cunoscută, dar de care suntem, din păcate, tot mai departe...

***Club A

Expozitia: Suprapunere. Soare dublu

Arta plastica contemporana romaneasca

Teodora Cosman, Octavian Cosman

Muzeul de Arta Cluj - Napoca

21 iulie - 8 august 2016

    Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj organizează, în perioada 21 iulie – 

8 august 2016, expoziția artiștilor Teodora Cosman și Octavian Cosman, reunită sub genericul sugestiv Supraexpunere. Soare dublu.

    Vernisajul expoziției va avea loc joi, 21 iulie 2016, cu începere de la ora 18:00, în ambianța Sălilor Festive ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piața Unirii nr. 30).

Curator: Călin Stegerean

Comisar de expoziție: Alexandra Sârbu

Cuvânt de deschidere:

Prof. univ. dr. Ion Pop, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca

dr. Călin Stegerean, curator

    Expoziția, plasată sub auspiciile dublului, este concepută sub forma unui dialog pictural între reprezentanţii a două generaţii distincte de artişti: Octavian Cosman făcând parte din prima generaţie a "echinoxiştilor” iar Teodora Cosman din "noul val” al picturii clujene. Asocierea, în același spațiu, a două stiluri diferite pune în evidenţă prezenţa unor componente de limbaj pictural care s-au dezvoltat de la o generaţie la cealaltă, fiind semnificative nu numai pentru cei doi artişti, dar şi pentru mutaţiile care au avut loc la nivelul vocabularului picturii în cursul ultimelor decade.

    Octavian Cosman se apropie mai degrabă de abstracţionismul liric, fără a se dizolva niciodată complet în non-figurativ. Lucrările ce formează cel mai recent ciclu, Orașe de nisip, sunt inspirate de o călătorie în Dubai, unde deșertăciunea construcțiilor efemere îi inspiră artistului o meditație pe tema orgoliului și a trecerii timpului: "unui nebun i-a venit ideea să construiască un oraș într-o clepsidră”. Materia picturală este frustă, chiar sălbatică, tonurile violente, la fel cum personajele sale hieratice sau grupurile umane "emfatice” sunt spulberate de vântul deșertului, sub licărirea înșelătoare a sorilor dubli.

   Teodora Cosman, în schimb, urmăreşte dialectica tonurilor estompate, apropiate de alb-negrul fotografiilor din care se inspiră. Aplecându-se asupra temelor intime, ale memoriei de familie, ale transmisiei generațiilor, ea privește cu empatică duioșie și, nu fără o umbră de ironie, strădania oamenilor de a „imortaliza” clipa, de a o smulge curgerii implacabile a timpului. Folosind metafora supraexpunerii ca "dispariție în lumină”, materia sa picturală e când plată, „fotografică”, când ștearsă, erodată, artista încorporând pierderea, distrugerea în însuși procedeul de creație, scoțând astfel în evidență paradoxurile memoriei și ale uitării, ale imaginii și reprezentării.

    Două universuri plastice în aparență complet diferite, dar posedând un element comun: lumina, transformată în metaforă picturală. O luminozitate stranie și, nu arareori, periculoasă, conferită de elementul supraexpunerii, pe de-o parte, și de simbolul soarelui dublu, pe de altă parte. Expoziţia pune, de asemenea, în evidenţă, de la un artist la celălalt, anumite sonorităţi comune, împărtăşite datorită unor tehnici şi procedee picturale transmise între generații, la fel ca un "secret de familie”.

***Evenimente Muzeul de Artă

Catalog selectie de modele...1968

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile

Parafrazand as zice:

"Moda trece/Moda vine"...

 incat va invit sa studiati cu atentie ofertele de mai jos.

Mai ales ca sunt la preturi tare "prietenoase". Sau "omenoase".

Voi decideti...

***

Editat de (Intreprinderea Comerciala de Stat) I.C.S. Romarta.

Prezentare grafica: Niculescu M., Serdan Gh., Matei St.

Tehnoredactor: Lefter M. 

Executie poligrafica: I. P. Arta Grafica.

Să ne cunoștem artiștii

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Nicolae Brancomir (1904 - 1991)

Consemnare publicată în Caiet program, Nr. 18.

Teatrul Național I. L. Caragiale. Stagiunea 1972 - 1973.

Desen de Silvan.

Editura Dacia, Cluj. 1973.

În Maria Stuart de Schiller.

În Ovidiu de V. Alecsandri.

În Andromaca de Racine.

În Oedip rege de Sofocle.

În Atrizii de Victor Eftimiu.

În Un fluture pe lampĂ de Paul Everac, împreuna cu Aimee Iacobescu. 

Articol publicat în Caiet Program, nr. 26. Teatrul Național I. L. Caragiale, București. 

Stagiunea 1974-1975.

În căsătorie silită de Moliere.

Articol publicat în Caiet, ediție specială,

Teatrul Național I. L. Caragiale, stagiunea 1982 - 1983.

În Discipolul diavolului de G. B. Shaw, alături de

Aura Buzescu, Gh. Calboreanu și Ioana Bulcă. 

În Oedip rege de Sofocle, alături de Sorana Topa.

În Domnii Glembay de Miroslav Krieza.

În Judecata focului de Al. Voitin, alturi de Irina Răchițeanu.

În Un fluture pe lampă de Paul Everac, alături de Geo Barton și Victor Rebengiuc.  

La o repetiție cu piesa Apus de soare de B. Delavrancea, împreuna cu

Gh. Calboreanu și Costache Diamandi.

În Ovidiu de V. Alecsandri.

În Euridice de Jean Anouilh, alături de Elvira Godeanu.

Interviu (luat de Ion Henter) publicat în Caiet Nr. 66, Teatrul Național București.

Stagiunea 1983 - 1984.

Oreste din Andromaca de Racine.

Egist din Atrizii de Victor Eftimiu.

Cu Irina Răchițeanu-Șirianu în Judecata focului de Al. Adamescu.

Brînzovenescu din O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale,

alături de Ion Finteșteanu și Al. Giugaru.

Amias Paulet din Maria Stuart de Schiller, alături de Florin Piersic (Mortimer).

Dirigintele poștei din Revizorul de Gogol.

Doctorul din Regele moare de Eugen Ionescu.

Interviu publicat în Revista Teatrul, Nr. 2. Februarie 1985.

Despre acest artist puteti afla mai multe de aici:

Nicolae Brancomir - Wikipedia