Imi pasa: 07/11/16

luni, 11 iulie 2016

Cu si despre un revolutionar

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile

Chirita Ionita

s-a nascut pe 7 martie 1932

in Padina, raion Pogoanele, regiunea "Ploesti".

Parinti: Florea si Maria.

Conform adeverintei (ante)datate 31 decembrie 1959

Chirita se angajeaza la Cooperativa Mestesugareasca Metalul, din Pitesti,

incepand cu 1 aprilie 1952. Pana la 1 martie 1953 ocupa functia de

Sef Sectie Tinichigerie.

Intre 1 martie - 1 octombrie 1953

ocupa functia de Sef Serviciu Aprovizionare.

Adeverinta datata 19 mai 1961.

Ciorna documentului de mai sus.

In 1953 este "trimis" la facultate. La Politehnica din Capitala.

Asa se proceda in acea perioada;

erai recomandat si trimis sa-ti completezi studiile (superioare)

de organizatia de partid a intreprinderii in care erai angajat.

Evident, Serviciul Cadre avea un cuvant hotarator.

Apare o neconcordanta de doi ani intre "inscrisuri".

Dupa datele din Carnetul de student rezulta ca facultatea a inceput-o in 1955.

Poate fi vorba de o greseala de redactare (53 in loc de 55) sau de doi pentru

completarea studiilor liceale.

Poate si de efectuarea stagiului militar (mai putin probabil)

Sa rasfoim, impreuna, paginile Carnetului de student.

1955-1960

Aflam ce materii a invatat si cu ce rezultate.

Ce profesori a avut, cum s-au mai schimbat unele lucruri pe perioada studiilor.

Puteti da click pe imagine pentru a o mari dupa dorinta.

Este primul examen la care se acordau note.

Pana atunci, cred ca ati observat deja, se acordau calificative.

O situatie intalnita in premiera la astfel de documente.

Pare un examen scos din programa scolara.

Nu stim motivele dar putem specula.

In anul 1958 au fost retrase trupele sovietice din tzara...

Pe timpul facultatii, Chirita a desfasurat "o vie" activitate politica.

Dovada si acest document (sub forma de carnet).

20-21 decembrie 1958.

Si alt document (22 februarie 1959).

Nu era unul oarecare; stema este in "relief", aidoma unui timbru sec.

Neobisnuita mi se pare si termenul "roaga".

De obicei, se folosea "va invita".

Una peste alta, rezulta ca tov. Chirita era o persoana "importanta".

Fotocopie dupa Diploma de inginer.

In specialitatea Tehnologia constructii de masini.

(proiectul de diploma l-a sustinut in sesiunea din februarie 1961)

Au trecut anii; a venit si "Rivolutia". Din decembrie 1989...

Inscris datat 12 decembrie 1996.

(Dosar 3551).

***

Atata stiu deocamdata.

Daca mai aflu ceva, va si informez...

***
O foarte interesanta prima completare,
datorata Dnei Rocsana Irimia (nu e la prima astfel de "abatere"...),
o gasiti aici:
http://www.cnsas.ro/.../2012/48%20Chirita%20Ionita.pdf

Seara albastra - Serata la Palat

Muzeul Unirii, Iasi

14 iulie 2016

***Rodica Rodean

Târgul Produs de Cluj

Piata Corneliu Coposu, Medias

prima editie, 15 - 17 iulie 2016

Asociația Produs de Cluj, organizație aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Mediaş organizează, în perioada 15-17 iulie, târgul de produse tradiţionale Produs de Cluj. Evenimentul se va desfășura în Piaţa Corneliu Coposu.

Aflat la prima ediție în Mediaş, Târgul Produs de Cluj va reuni aproximativ 70 de producători și artizani clujeni, precum și invitați speciali din județul Sibiu și din majoritatea județelor Transilvaniei. Expozanţii prezenţi la eveniment vor oferi vizitatorilor, la preț de producător brânzeturi, preparate din carne de porc, dulcețuri, ciocolată de casă, turtă dulce, siropuri, ceaiuri și sucuri naturale, toate preparate în mod tradițional în gospodăriile proprii, după rețete autentice, păstrate cu sfințenie și transmise din generație în generație. Nu vor lipsi nici produsele realizate din lavandă, uleiurile presate la rece, mierea de albine și alte produse apicole. Cei care apreciază tradiţiile populare vor putea cumpăra costume populare din toate zonele folclorice ale Transilvaniei, obiecte sculptate din lemn, bijuterii lucrate de mână, icoane, păpuși și obiecte de marochinărie.

Cei mai mici vizitatori ai târgului vor avea parte de o mulțime de activități distractive, ateliere de sculptură în fructe și legume, spectacole de magie, un minunat si modern parc de distracții cu trenulete si carusele special concepute pentru ei dar și pentru amatorii de senzații tari. Vizitatorii târgului Produs de Cluj vor avea ocazia să savureze gustoasele preparate pregătite la grătar de cei mai mari specialiști în domeniu și să urmărească spectacolele folclorice susținute de artiști și ansambluri folclorice de renume din județul Cluj.

Asociația Produs de Cluj a fost înfiinţată la sfârșitul anului 2010, ca o recunoaștere a nevoi de a promova produsele, tradițiile și cultura populară din județul Cluj. Târgurile Produs de Cluj sunt destinate tuturor producătorilor și meșterilor populari clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, care au mici afaceri de familie și care nu au puterea financiară de a se promova singuri.

La cinci ani de la primul târg, Asociația Produs de Cluj vine și la Mediaş cu toate cele bune de la Cluj, la cel mai fain târg din Ardeal! Produs de Cluj nu e doar un târg, este un brand recunoscut și, mai ales, respectat în Europa, nu doar în România.

***Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret Mediaș

Targ de Arta si Antichitati

Colectii si Colectionari

Piata Ovidiu, Constanta

7 iulie - 21 august 2016

***Targ de Arta si Antichitati - Constanta Revival

Veşnicia s-a născut la sat

Arta plastica contemporana romaneasca

Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, Bucuresti

14 - 31 iulie 2016

Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti şi Uniunea Artiştilor Plastici, Alba Iulia, vă invită joi, 14 iulie 2016, la vernisajul expoziţiei de pictură şi artă decorativă Veşnicia s-a născut la sat, curatoriată de Monica Cristea, artist vizual şi Preşedinte Departament Strategie, Comunicare, Parteneriat UAP cu Instituţiile Statului şi Administraţia Publică.

Expoziţia va prezenta pe simeze lucrările unui grup de 14 artişti care mânaţi de pasiune, dragoste şi simţ creator s-au reunit pentru a aduce în faţa publicului o parte din creaţiile lor.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.

Aici orice gând e mai încet,

şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,

ca şi cum nu ţi-ar bate în piept

ci adânc în pământ undeva.

Sufletul Satului, Lucian Blaga

Am pornit de la aceste minunate versuri şi am ales dimensiunea veşnică a existenţei şi a credinţei populare, ca temă pentru expoziţia Veşnicia s-a născut la sat, spune d-na Monica Cristea. Apropiindu-ne de cultura populară trebuie să ne însufleţim mai mult de elanul ei stilistic interior, viu şi activ, decît de întruchipări ca atare… Să iubim şi să admirăm cultura populară, dar, mai presus de toate, să luăm contactul, dacă se poate, cu centrul ei generator, binecuvântat şi rodnic ca stratul mumelor. (Elogiu satului românesc, Lucian Blaga)

Pe simeze se vor regăsi lucrări ale artiştilor Carmen Angheloiu, Monica Cristea, Georgeta Diculescu, Carmen Florian, Ioana Mihailov, Mihaela Rotaru, Raluca Şerban, Emilia Trandafir, Emanuela Popa, Melania Ecaterina Chitiuc, Daniela Olteanu, Elena Constantin, Luminiţa Săvulescu, Daniela Chirculescu, lucrări reprezentative care surprind viaţa, obiceiurile, spiritualitatea şi atmosfera desprinse din viaţa satului românesc.

La vernisaj va fi invitată d-na Elena Borundel, expert consultant la Şcoala de Artă Bucureşti, iar soprana Carmen Angheloiu, artist liric al Teatrului Naţional de Operetă Ion Dacian va sustine un recital.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 14 -31 iulie 2016, de luni până duminică, între orele 10:00 - 18:00.

Va aşteptăm cu emoţie şi mult drag la vernisaj joi, 14 iulie 2016, începând cu ora 16:00, la Casa Glod.

***Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"

Suetele Avramizilor

Lansare de carte

Casa Avramide, Tulcea

editia a XX-a, 14 iulie 2016

***MuzeuldeArta CasaAvramide

Emotie si culoare

Arta plastica contemporana romaneasca

Hotel Crowne Plaza, Bucuresti

18 iulie 2016

***Mihaela Pandelescu

La ceas aniversar

Muzeul Arta Lemnului

Campulung Moldovenesc

23 - 24 iulie 2016

***Muzeul " Arta Lemnului "

Exponatul lunii: Statueta antropoforma feminina

Muzeul Judetean Valcea

Ramnicu Valcea

iulie 2016

Piesa expusă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea, colecţia Arheologie-Neolitic (inv. A282), şi este o statuetă antropomorfă din os.

Contextul descoperirii nu se cunoaşte deoarece piesa a fost achiziţionată în anul 1976 de la Nicolin Constantin din Rm. Vâlcea şi nu este specificată provenienţa. Din această cauză, cu toate că piesa poate fi atribuită cel mai probabil civilizaţiei Gumelniţa (contemporanii culturii Cucuteni dar în Muntenia şi Bulgaria de azi), nu este exclus să aparţină şi purtătorilor culturii Sălcuţa din Oltenia. În ceea ce priveşte vechimea piesei, o putem încadra (cu rezervele de mai sus) în faza B a culturii Gumelniţa, chiar B1, între 3900-3500/3400 î.e.n.

Descriere piesă:

Dimensiuni L- 7,7 cm, l max- 2,1 cm, gr. – 0,3 cm.

Piesa este lucrată din os, prin cioplire, şlefuire şi perforare. Tipologic, intră în categoria statuetelor plate, cea mai numeroasă, de altfel. Aceasta are redate capul, trunchiul dar şi picioarele, chiar dacă ultimele nu sunt separate efectiv. Capul este de formă relativ hexagonală, cu câte două perforaţii laterale, ochii redaţi prin două puncte adâncite iar gura printr-o linie dreaptă orizontală şi trei puncte în semicerc. Trunchiul este de formă romboidală, cu câte o perforaţie laterală şi câte un punct adâncit. Picioarele nu sunt separate prin cioplire ci doar printr-o linie adâncită ce se continuă în zona bazinului cu aşa-zisul triunghi sexual. Acest triunghi este dublat de un şir de puncte incizate. Alte două şiruri de puncte incizate sunt plasate orizontal, la mijlocul picioarelor.

Pe spate, singurul decor constă într-o linie orizontală şi două puncte incizate în zona bazinului.

Mod de realizare:

Prima operaţie consta în desprinderea unor plachete de os, de tibie, variabile ca mărime, care se şlefuiau pe spate, folosindu-se unelte de piatră şi nisip, până când deveneau plate. Unele erau apoi şlefuite pe ambele părţi. La unele exemplare, la cap, prin şlefuire, se obţinea o muchie mediană care reprezenta nasul. Se delimitau apoi, prin crestături laterale, părţile componente ale statuetei: capul, trunchiul şi partea inferioară. În unele cazuri picioarele erau despărţite efectiv prin crestături. Cele mai multe au picioarele separate virtual, pe faţă şi pe spate, prin incizii verticale.

Ultima operaţie consta în decorarea statuetelor. Perforaţiile erau executate astfel: cu ajutorul unui vârf de silex se începea perforarea pe ambele feţe ale plachetei; uneori axele celor două găuri nu corespundeau, situaţie în care perforaţia este oblică.

Semnificaţii:

Pentru acest decor au fost propuse ipotezele tatuajului şi veşmintelor ori doar o valoare simbolică în sine şi nu ceva concret, ca veşminte sau tatuaje. Câteva statuete aveau podoabe din cupru de genul verigilor, la glezne, brâu şi gât dar şi posibili cercei.

În legătură cu semnificaţia generală a statuetelor de os au fost avansate diverse ipoteze. Astfel, statuetele plate au fost interpretate ca figurând copii, fiind purtate de fete în legătură cu un cult al fertilităţii (E. Comşa). M. Gimbutas le asimilează unor divinităţi ale morţii şi regenerării.

În concluzie, putem afirma că plastica de os reprezintă o creaţie originală a civilizaţiei gumelniţene, care fie transpune în acest material teme cultice deja existente (specifice plasticii de lut), fie reprezintă teme noi, apărute la un anumit nivel de dezvoltare a civilizaţiei gumeniţene.

NOTĂ: în realizarea acestui text informativ ne-am folosit de studiul amplu al lui Radian-Romulus Andreescu, Plastica antropomorfă gumelniţeană. Analiză primară, 2002.

***Muzeul Judetean Valcea