Arta plastica contemporana romaneasca
Galeriile de Arta Focsani
6 mai - 6 iunie 2016
Evenimentul artististic reunește, la Focșani, un grup de
artiști contemporani consacrați: Alexandru Chira, Mihai Chiuaru, Casia Csehi,
Ion Grigorescu, Mălina Ionescu, Petru Lucaci, Wanda Mihuleac, Liviu Nedelcu,
Romul Nuțiu, Sorin Oncu, Miklos Nicolae Onucsan, Dan Perjovschi, Emilia Persu,
Marilena Preda Sânc, Doina Simionescu, Patricia Teodorescu.
"Ansamblu de semne articulate în perspectiva unui sens,
opera de artă determină condiția semnelor ce o configurează. Dar între
ansamblul responsabil de mesaj și semne relația este de determinare reciprocă,
rezultatul acestei duble dependențe generând, odată fixat prin strategiile
repetitivității, surprinderii și integrării semnificațiilor adiacente,
conotațiilor intenționate și întâmplătoare, un stil. De la ipoteticele sale
origini semnul – sistemul de semne – a evoluat pe cel puțin trei direcții,
datorate unor sarcini diferite, impuse de scindarea dintre ființa culturală
(oricât de aproape de condiția naturală ar fi fost la originile nevoii de
semnificare) și natură: cea primară, de expresie a impulsului vital, cea de
reducție a infinității disipante a lumii manifeste la o schemă de lectură, și
cea mnezică, de capturare și patrimonizare mimetică a imaginilor ei.
Între gest și scriitură, între expresia imediată a
impulsului și decantarea impresiilor exterioare și interioare, urma lucid
condensată a unei reflecții despre semnalele imediate, semnul se instituie ca
elementul fundamental al construirii culturii. Duplicitatea sau, mai curând,
anvergura energiei semnului asigură legătura dintre ceea ce Jung numea
”misterul insondabil al subiectului” și <misterul insondabil al obiectului>.
Întâlnirea celor două universuri insondabile sub gestiunea rațiunii, oricât de
poetice sau de riguroase, instaurează funcțiile, cu un grad crescut de
complexitate și elaborare, ale reprezentării și simbolizării. Atentă la
propriile instrumentare și strategii de funcționare, cultura modernă și
contemporană/actuală, devenită, sub presiunea monumentalei sale moșteniri și
construcții și autoanalitică și atentă la datele ei originare se dezinteresează
de complexele ei sinteze pentru a reveni la premizele primelor urgențe și răspunsuri.
Scrierea devenită în variantele abstracției sale de o sofisticată diversitate
este preluată de artiștii textualismului modernist și conceptualismului. Gestul
liber ca duct și sarcină presemantică precisă, alfabetică, se încarcă de povara
unei semnificări mai primar sintetice, fie ca refuz al angajării unei poziții
într-un discurs elaborat, fie ca expresie vehement lapidară,onomatopeică,
prediscursivă.
Expoziția în care am reunit un grup reprezentativ pentru
descendențele actuale ale textualismelor moderniste și ale explorărilor
gestualismului derivat din psihologia comportamentalistă oferă imaginea unui
fenomen nuanțat de reflexia asupra acestor premize, de interpretarea prin
apelul la resurse complementare și prin acceptarea provocărilor realității
actuale, realitatea rămânând, dincolo de toate versiunile sale teoretizate,
ținta finală a discursului artei.” (Alexandra Titu)
Expoziția poate fi vizitată până pe șase iunie, între orele
12:00 - 16:00.