Imi pasa: 04/29/16

vineri, 29 aprilie 2016

Arta plastica contemporana romaneasca

Muzeul de Arta Constanta

5 mai 2016

***Muzeul De Artă Constanţa

Muzeul Judetean Teleorman

Alexandria

3 mai 2016

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită marţi, 3 mai a.c., ora 11.00 la deschiderea Exponatului Lunii Mai.

Pentru perioada 1-31 mai 2016, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o fotografie ce reprezintă Sosirea militarilor francezi în Alexandria, 6 noiembrie 1918.

Fotografia a fost realizată de către fotograful alexăndrean, H. Bubureanu, la data de 6 noiembrie 1918, atunci când armata franceză, sub comanda generalului Nérél, intra în oraşul Alexandria. Imortalizarea momentului are loc pe treptele localului vechii primării, în entuziasmul primelor clipe, când oficialităţile şi locuitorii oraşului îi întâmpină cu braţele deschise, cu flori şi intonând Marseilleza.

Din cele trei fotografii realizate atunci, Muzeul Judeţean Teleorman păstrează în patrimoniul său o singură fotografie-document.

Trupele franceze au staţionat în oraş din noiembrie 1918 până în martie 1919. Data exactă a plecării nu se găseşte menţionată în documente. În această perioadă cele mai mari probleme au apărut ca urmare a lipsei alimentelor, a frigului şi a cazării inadecvate. Militarii francezi au fost cazaţi în localul morii de făină C. Georgescu.

A rămas ca mărturie a prezenţei şi jertfei lor cei 30 de soldaţi francezi morţi şi îngropaţi în Cimitirul Eroilor din oraşul Alexandria. În anul 2014 au fost exhumaţi şi reînhumaţi în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

***Muzeul Judeţean Teleorman

Exponatul lunii

Muzeul Judetean Valcea

Ramnicu Valcea

mai 2016

Piesa expusă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea, colecţia Istorie Medie (inv. F345), şi este o pafta, mai precis un accesoriu vestimentar.

Pafta este denumirea de origine turcească pentru accesoriul vestimentar care are, pe lângă rolul de podoabă, şi un rol practic, acela de a încheia o haină sau o curea.

Meşterul realiza astfel de piese, de regulă, prin tehnica cunoscută sub denumirea de émail cloisonné, folosită încă de pe vremea Imperiului Bizantin. Această denumire provine din cuvântul cloisonné (termen cu originea în secolul al XVIII-lea, având înţelesul general de „compartiment”) şi este o tehnică de decorare a ceramicii şi, în special, a metalului, constând în schiţarea unui design din benzi subţiri de metal, fixate pe suprafaţa obiectelor respective; celulele rezultate sunt umplute cu email. În cazul piesei noastre, s-a renunţat la umplerea cu email iar decorul este realizat prin filigranare (împletirea şi răsucirea firelor din argint).

În secolul al XVIII-lea, o dată cu instaurarea regimului fanariot, modul de viaţă şi portul domnilor şi boierilor din Ţara Românească şi Moldova erau influenţate de moda de la Constantinopol, ca dovadă a slujirii cu devotament a Înaltei Porţi. Curţile domneşti cultivau un stil de viaţă opulent şi risipitor, în acord cu modelul oriental, însă care contrasta violent cu stilul simplu, tradiţional, al vieţii oamenilor de rând, lucru foarte vizibil în moda vestimentară. Paftaua slujea atât bărbaţilor dar, mai ales, femeilor şi se mai regăseşte şi astăzi la cordoanele de nuntă ale costumelor tradiţionale săseşti.

Piesa noastră poate fi datată larg, în secolul al XVIII-lea, dar nu exclude nici începutul secolului al XIX-lea. Fiind des întâlnită în spaţiul balcanic şi microasiatic, formulăm ipoteza că acest tip de pafta este un produs "de serie” al unui centru meşteşugăresc sud-dunărean, care şi-a desfăşurat activitatea preponderent în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea.

Descriere piesă:

Dimensiuni L- 27,5 cm, l -10 cm.

Formată din două părţi în formă de frunză, din alamă, turnate şi prinse printr-un cârlig în sistem balama. Exteriorul este ornamentat cu fire din argint filigranat, formând motive florale şi arabescuri, şi trei piese semipreţioase de culoare verde şi roşie. Pe interior, fiecare parte componentă are câte 2 benzi late de 0.5 cm, necesare pentru fixarea capetelor cordonului.

***Muzeul Judetean Valcea