Muzeul Municipiului Bucuresti
30 martie - 3 iulie 2016
Fundația Colegiului Medicilor din Municipiul București,
împreună cu Muzeul Municipiului București, vă invită să vizitați expoziția Spitale dispărute ale Bucureștiului, deschisă în curtea Palatului Suțu, în
perioada 30 martie- 3 iulie 2016. Vernisajul va avea loc miercuri 30 martie, la ora 14:00.
Expoziția
oferă o privire asupra activității spitalelor bucureștene a căror funcționare a
fost sistată ca urmare a cutremurelor, a bombardamentelor din timpul Celui
de-al Doilea Război Mondial, a demolărilor și restructurărilor din Perioada
Comunistă, sau a lipsei de finanțare și a proceselor de retrocedare din perioada
postdecembristă.
Din secolul
al XVIII-lea până în prezent, spitalele bucureștene au asistat în mod decisiv
la dezvoltarea orașului, venind în întâmpinarea nevoilor cetățenilor. Astfel,
Spitalul Pantelimon a fost ridicat pentru a face față epidemiillor de ciumă și
lingoare ce loveau populația, Spitalul Brâncovenesc a apărut ca un spital
pentru nevoiași, "spre mângâierea celor în lipsuri și nevoi” , Spitalul
Mărcuța, pentru a oferi "smintiților” un tratament medical, "cu blândețe și
răbdare”, iar primul Spital de Urgență, pentru a asigura ajutor, în cadrul
Societății de Salvare, oricând și pentru oricine era nevoie.
O parte
dintre primele spitale din Capitală au străbăut un lung drum peste secole,
cunoscând modernizări și dezvoltări succesive. Altele, însă, nu au depășit
bariera timpului, trecând în uitare contribuții remarcabile la modernizarea
medicinei în România, alături de clădirile de mare valoare arhitecturală ce
le-au găzduit activitatea.
Personalități
de o înaltă conduită profesională și calitate umană, precum Psihiatrul
Alexandru Suțu, frații Mina și Nicolae Minovici sau Academicianul Prof Dr
Nicolae Cajal, și-au legat destinele de aceste instituții, aducându-le
activitatea de cercetare și de îngrijire a bolnavilor la nivelul standardelor
europene ale vremii. Multe dintre aceste spitale dispărute reprezintă ctitorii
ale unor personalități marcante în istoria orașului, precum Safta Brâncoveanu,
Grigore al II-lea Ghica sau Alexandru Moruzi.
Vă invităm,
așadar, să redescoperiți pagini uitate din istoria Capitalei și a medicinei
românești, restabilind memoria unor personalități și instutuții al căror
deziderat a fost o îngrijire corectă a pacienților, pentru o viață mai
sănătoasă și mai lungă.
Doamna Doctor Cătălina Poiană, Președinte al Colegiului
Medicilor din București și Domnul Profesor Octavian Buda, Șef al Catedrei de
Istorie a Medicinei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol
Davila din București sunt invitați să ne deschidă, în cadrul vernisajului de
miercuri, 30 martie, această călătorie prin timp.
***