Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, în parteneriat
cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti, Ambasada Federaţiei Ruse în
România şi Muzeul Etnografic Rus, organizează în perioada 5 – 29 noiembrie
expoziţia Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei,
eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii Ruse 2015.
Expoziţia reuneşte obiecte din colecţiile Clubului Etnologic
Parascheva din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe
şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei.
Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce
reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul
secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk,
gubernia Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei
– "povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala
a capului numită "povyazka” - "lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare
purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele
Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.
Zestrea nu era doar o garderobă a noilor căsătoriţi, ci şi o
oportunitate, în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi
etaleze iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau
de momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului,
basmale, cearşafuri ("margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele ornamentate
ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi textile şi
săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri ("lakomniky”), piese vestimentare
textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu fir metalic,
dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se acorda atenţie
brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente cadouri făcute de
mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la ceremonialul de nuntă. Cadoul
tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi (cu degete) din stofă,
brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate - mănuşi şi ciorapi, care în
zonele din Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al
tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul "podnojnoye” - piesă textilă (un
prosop, o bucată de pânză, o basma) pe care stăteau mirii în timpul cununiei.
Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o ţesătură specială
numită "traversa de sub picioare” ("podnojnaya şirinka”). De obicei, aceasta
este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în folosinţa clerului
bisericii.
Partea specială a expoziţiei o constituie cele peste
douăzeci de păpuşi de cârpă create cu motive preluate dintr-o colecţie rară de
păpuşi din satul Pokşenga, judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi
folosite pentru un joc tematic al fetelor adolescente “de-a nunta” şi "în
metische” (petrecere tinerească). Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă,
acest tip de joc permite copilului, într-o formă accesibilă lui, să asimileze
un rol pe care îl va aplica ulterior în viaţă.
Nunta tradiţională rusă este un fenomen complex, incluzând
aspecte variate prin origine, natură şi elemente funcţionale. Împreună cu
ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini, despletirea cozilor fetei
logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit obiceiuri creştine, cum ar
fi rugăciunea, cununia şi altele.
Ceremonia de nuntă a fost împărţită în trei etape: perioada
premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada postmaritală. Prima etapă include
pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi luarea de rămas bun al fetei de la
prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni premaritale intra peţirea
rituală, vizita la casa mirelui ("dom smotrety”), rugăciunea, înţelegerea între
rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală peste mâni, întâlnirea de la casa
miresei, plânsul ritual al miresei, baia premaritală a miresei, petrecerea
fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi
ritualurile "de găteală” a miresei, repetatele binecuvântări date mirelui şi
miresei, cumpărarea rituală a miresei de către rudele mirelui, cununia,
petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea (schimbarea pieptănăturii la
mireasă din cea de fecioară în nevastă), petrecerea de nuntă la casa mirelui şi
la casa miresei, darurile de nuntă oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul "prostirii” (cearceafului) cu cinstea fetei şi multe altele. În primul an de
după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la ceremonialul "Masleniţei”, la
săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate sărbătorile vizitând părinţii noii
căsătorite şi pe toţi cei care au participat la nuntă.
Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 5 noiembrie, ora
12:00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28, sector 1, expoziţia putând
fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00.
Mai multe relaţii:
Ala Movileanu, muzeograf 021. 317. 91. 03/ int. 194
Biroul Relaţii Publice 021. 317. 91. 03/ int. 178
