Arta plastica contemporana romaneasca
Iasi
10 - 30 octombrie 2015
vineri, 9 octombrie 2015
Gaițele
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul de Stat Galați
Colecții și Colecționari
Înscrisuri de toate felurile
Stagiunea 1956.
Premieră: 19 iulie 1956.
Boris Olinescu avea sa se sinucida in 1981
(s-a aruncat de la etajul zece, conform dcnews).
Malina Olinescu, fiica acestuia, avea sa ii imite gestul
pe 12 decembrie 2011.
De la Carlibaba...
Romania de-altadata
Colectii si Colectionari
Cartofilie
O circulatie (recomandata) postala din 1969 .
De la Carlibaba (judetul Suceava) la Bucuresti (14-15 iulie).
Sa-i spuneam, in "terminologia" actuala handmade...
De ce "Expeditor" este trecut in limba germana
ramane inca un mister nedezlegat.
De fapt si "destinatar" este tot in germana scris (familie) asa
cum pe buna dreptate remarca un cititor. Tot el vine si cu o
posibila explicatie: poate, initial, corespondenta era destinata cuiva
din aceasta tara.
Copilăria românească
Lansare de carte
Ceainaria Carturesti, Verona, Bucuresti
13 octombrie 2015
Copilăria românească, ca subiect şi proiect editorial, a
început prin a se întreba: Ce însemna a fi copil altădată ? Cum puteai să treci
peste boli şi în ce consta educaţia ? Care erau relaţiile cu părinţii şi cu cei
din jur? Într-o astfel de discuţie au fost incluşi copii bogaţi, sărmani sau
nelegitimi, pentru că societatea îi cuprinde pe toţi, deopotrivă.
Invitaţi:
Andrei Pippidi, de la Facultatea de Istorie –
Universitatea Bucureşti,
Adrian-Silvan Ionescu, de la Institutul de Istoria
Artei – Academia Română,
Gheorghe Lazăr, de la Institutul de Istorie Nicolae
Iorga – Academia Română şi
Nicoleta Roman, de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga – Academia Română.
Certificat de Nationalitate
Romania de-altadata
Colectii si Colectionari
Inscrisuri de toate felurile
V-am mai prezentat acest tip de document;
de cele mai multe ori completat de mana, uneori batut la masina.
"Opera" unor autoritati locale; adica primarii.
De comune, cel mai adesea.
"Inscrisul" infatisat mai jos este insa...mai frumos:
Act datat 27 iulie 1936.
Emitent: Comuna Tataresti, judetul Cetatea Alba (azi in Ucraina).
Beneficiar: Covali Ana (casnica)
Nascuta in 1911, la Tataresti.
Parinti: Ivan si Maria.
Bomba zilei
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Ion Vasilescu
Colecții și Colecționari
Înscrisuri de toate felurile
Stagiunea 1977 - 1978.
Premieră: 9 iunie 1977.
Spectacol vizionat pe 13 noiembrie 1979 (dacă adnotarea este corectă)
ceea ce înseamnă că a mai prins o stagiune (cel puțin).
Două nume cu rezonanță:
Dem. Rădulescu și...Florin Călinescu.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 26. 30 iunie 1976.
Bucurestii marilor epidemii
Conferintele de joi
Octavian Buda
Muzeul Municipiului Bucuresti
15 octombrie 2015
Ca orice capitală europeană care se respectă, nici
Bucureştiul nu a fost scutit de marile molime ale continentului. Acum 200 de
ani, în timp ce destinul Europei era decis de bătăliile napoleoniene,
Bucureştiul a avut în schimb de dus o altă luptă îngrozitoare, şi anume cea cu
ciuma bubonică adusă "cu generozitate” de cei care l-au însoţit pe domnul
fanariot Ioan Vodă Caragea, în drumul său de la Constantinopol la Bucureşti, în
anul de graţie 1812. Dacă Bătălia Naţiunilor de la Leipzig, soldată cu victoria
decisivă a coaliţei internaţionale (16-19 octombrie 1813), Napoleon s-a văzut
obligat să se retragă în Franţa, în schimb, la Bucureşti, Caragea a trebuit sa
asiste neputincios la decimarea unei capitale pe care abia o luase în primire
la sfârşitul anului 1812. Teribila molimă a rămas de-atunci cunoscută drept "ciuma lui Caragea”. Alte două masive epidemii de holeră vor teroriza apoi
urbea bucureşeteană, cea din 1831 şi 1844.
Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a
Universităţii Carol Davila Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de
Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997).
Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar -
Facultatea de Medicină a Universităţii Carol Davila Bucureşti, catedra de
Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei.
Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al
Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în
cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti. Din
1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de
Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză
judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate
filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul
Cultural. A publicat studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în
revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi
Civilizaţie, Astra.
Printre cărţile publicate: Criminalitatea, o istorie
medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie
a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf,
Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni, Editura
Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura
Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără
anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.
Următoarele conferinţe de joi:
22 octombrie 2015 ora 19:00 România ghetourilor urbane cu
Viorel Mionel
29 octombrie 2015 ora 19:00 Via, vinul şi beţia la
români cu Narcisa Ştiucă
5 noiembrie 2015, ora 19.00 Fotograful Aurel
Bauh cu Emanuel Bădescu
Paideia revisited. O introducere la ştiinţele educaţiei
Lansare de carte
Liviu Antonesei
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi
16 octombrie 2015
Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iași vă
invită vineri, 16 octombrie 2015, ora 16:30, la lansarea volumului Paideia revisited. O introducere la ştiinţele educaţiei de Liviu Antonesei,
în prezența autorului.
Invitați:
conf. univ. dr. Mariana Momanu
și prof. univ. dr.
Alois Gherghuț
Evenimentul se desfășoară în cadrul Targului de Cărți și
Arte Frumoase Arca lui Gutenberg (14 – 18 octombrie 2015, Sala Pașilor
Pierduți, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași).
Toată știrea, aici:
Detalii despre carte, aici:
O nostalgie intraductibila
Arta plastica contemporana romaneasca
Constantin Udroiu (1930-2014)
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj - Napoca
15 - 30 octombrie 2015
Constantin Udroiu s-a născut la București în 1930. A studiat
la Facultatea de Arte Frumoase din București, avându-l ca profesor pe Gheorghe
Vânătoru (1908-1983). Condamnat la 22 de ani de muncă silnică pentru opinie
critică la adresa conducerii politice, va ispăși o pedeapsă de 10 ani - din
1954 în 1964 – în temnițele comuniste.
C. Udroiu a fost membru U.A.P. și a participat la numeroase
expoziții de artă plastică din România și din străinătate. Pe lângă activitatea
de creație artistică, Constanti Udroiu a participat la realizarea și
restaurarea a numeroase fresce din bisericile românești, alături de profesorul
său Gheorghe Vânătoru, de la care deprinde tehnica frescei.
În 1971, la inițiativa presei din Sardinia, a fost invitat
să organizeze o expoziție în orașul Sassari, având onoarea ca aceasta să-i fie
vernisată de domnul Sandro Pertini, președinte al Camerei Deputaților și apoi
președinte al Republicii. Tot în vara anului 1971, a câștigat premiul al
treilea la Bienala de Artă Contemporană care a avut loc în Santa Teresa di
Gallura. Acesta este momentul din care Constantin Udroiu se stabilește în
Italia, unde își continuă activitatea de creație, până la moartea sa, în martie
2014. Realizează peste 200 de expoziții personale în întreaga Europă.
A executat fresce în biserici bizantine din Italia și
România. În 1993 a realizat o Via Crucis compusă din 15 capele pe un parcurs de
1 km din localitatea Faicchio, precum și o Cina cea de taină (8 x 4 m) și o
Cina din Emmaus (6 x 4 m), în trapezul noului seminar din Benevento. Frescele
au fost binecuvântate și sfințite de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al
II-lea.
De asemenea, fiind interesat de aspectele istorico-critice
ale artei, Constantin Udroiu a participat la numeroase manifestări culturale,
cum ar fi Jeux de la Latinité (Universitatea din Avignon, 1978); colocviul
Francia-Provenza-Sicilia (Avignon, 1979), colocviul dedicat Sfintei Ecaterina
din Siena (Carpentras, 1980); a II-a și a III-a sesiune a Congresului
Internațional de Studii Românești (Universitatea din Amsterdam, 1979 și
Universitatea din Avignon, 1983); colocviul Presenza della Romania in Francia
ed Italia (Sorbonna, Paris, 1984); a IX-a sesiune a Conferinței Mediteraneene
(Colegiul Dowling / New York, Atena 1985). A participat la aceste reuniuni atât
în calitate de pictor, cât și în calitate de teoretician. A susținut numeroase
conferințe referitoare la arta bizantină, în Italia, și a publicat articole în
presă.
În iunie 1991 a fost numit Senator al Academiei
Internaționale de Artă Modernă, din a cărei conducere a făcut parte până la
sfârșitul vieții.
Printre numeroasele premii care i-au fost acordate amintim
Diploma de Onoare și însemnele orașului Bordeaux, titlul de cetățean de onoare
al orașelor Accettura (Matera/ Italia/ 1984), Vitulano (Benevento/ Italia/
1986) și Passignano sul Trasimeno (Italia/ 2012). Aceste titluri le-a primit cu
prilejul execuției unor fresce sau lucrări de artă monumentală.
Constantin Udroiu a jucat un rol deosebit de important sub
aspect educațional, conducând Școala de Artă Nikopeia - sau "Fierăria artelor”,
cum îi plăcea lui să o numească - în cadrul căreia susținea cursuri gratuite
pentru cei care doreau să învețe tehnicile picturii și ale xilogravurii. Școala
de Artă Nikopeia a funcționat pe lângă Accademia Internazionale di Arte Moderna
(Istituto superiore di cultura, cu sediul la Roma), în cadrul acesteia
studiindu-se tehnica frescei și a picturii pe sticlă. Primul curs a avut loc în
1993 la Airola, la Mănăstirea minorită Sf. Pascal, cel de-al doilea, în 2006,
la Matera (Picciarello), în parohia Buna Vestire, cel de-al treilea, din 2007,
în Sala de Consiliu a orașului Passignano. În decembrie 2006, la Matera, Școala
de Artă Nikopeia a organizat o expoziție de caritate sub titlul Omagiu
pictorilor anonimi de biserici.
Începând cu anul 2010, Școala și-a desfășurat cursurile la
Passo Corese, în locații oferite de Primărie. Școala de Artă Nikopeia oferă
cursuri gratuite, la sfârșitul fiecărui an cursanții primind o diplomă. După
moartea lui Constantin Udroiu, în 2014, cursurile sunt susținute de profesori
formați de acesta.
Nora - Casa cu păpuși -
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale, București
Pliant-program, Teatrul Național I. L. Caragiale, Sala Studio, București.
Premieră: 15 septembrie 1963.
Ce tineri erau...
Marcela Rusu în rolul titular.
Coperta Revistei Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1963.
Grupaj foto publicat în Revista Teatrul, Nr. 11. Noiembrie 1963.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 1. Ianuarie 1964.
Constantin Rauțchi (Krogstad) și Valeria Gagealov (Nora).
Emanoil Petruț (Helmer) și Valeria Gagealov (Nora).
Pliant-program.
