marți, 4 august 2015

Felicia si Fil




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile


Felicia Chintoiu si Jurca Valeriu (Fil) sunt doi tineri obisnuiti.
Ea urmeaza cursurile Institutului Pedagogic de pe strada Panduri, nr. 90,
Bucuresti.
El, este student la I.E.F.S. tot in Capitala.
S-au cunoscut, s-au placut si s-au casatorit.
In curand vor avea si-un copilas.
Din coresponenta redata in continuare putem afla cate ceva
despre viata oamenilor din acele vremuri (inceputul anilor '60).
Nu sunt lucruri spectaculoase sau senzationale.
Banal de...obisnuite - daca mi-este permis pleonasmul...


Suceava, 7 martie 1961.
Dragii mei,
Am primit martisorul pentru care va multumim.Noi v-am trimis cadou de
munta 600 lei. Voiam sa stim daca le-ati primit. Cum va merge cu sanatatea
si scoala? Noi cu sanatatea nu ne prea simtim bine. A-ti capatat locuinta?
Tata ce mai zice? Ne scrieti despre toate. Sa mergeti pe la tanti Cocuta si 
Felicia sa intrebe pe tanti (in surdina) ce pensie are Unchiul Gicu. Asteptam
raspuns. Va saruta cu drag matusa si unchesul".

Se pare ca cei doi s-au casatorit cu putin timp inaintea datei corespondentei.


Bucuresti, 21 aprilie 1961.
"Draga Maicuta si draga Dorine
Te felicitam de ziua Matale natala (!) si va dorim multi ani fericiti, noroc,
sanatate si indeplinirea tuturor dorintelor. Am fi tare fericiti daca in tot 
momentul am sti ca parintii nostrii dragi sint sanatosi si fericiti. Suferinta lor
ar fi si-a noastra iar fericirea si prosperitatea lor n-ar fi decit marea noastra 
bucurie. Cit despre noi aflati ca sintem bine sanatosi si ne tinem de scoala.
Taxa mea inca n-am platit-o caci mi-am luat pantofi de 75 lei f. frumosi,
bej, ascutiti la virf cu tocul jos f. simpli si eleganti. Taxa va trebui s-o platesc
pina la 15 mai dar pina atunci in mod sigur primeste tata fondul si o sa avem
multi bani atunci. Examenele incep dela 15 mai si prima este la desen o saptamina
apoi dupa 6-7 zile socialism si la urma istoria artelor si colocviu la decorativa.
Fil are 7 examene lui o sa-i fie mai greu. Sa nu va temeti avem timp destul sa 
invatam vom invata de pe acuma si le vom lua in mod sigur. Saptamina trecuta
a fost pe la noi tata ne-a adus bani si rufele spalate dela Ploiesti si a aranjat 
chestia cu supraalimentatia lui Fil care s-a rezolvat. Tata nu prea a fost de 
acord cu mutarea la Iasi. Spune ca ar fi si bine si rau dar de aici avem perspective 
mai mari. Le-a parut f. rau ca nu a putut sa va cunoasca tare mult ar fi dorit.
Eu tare mult as vrea sa fiu la Iasi noi vom vedea la sfirsit cum ramine si va vom
scrie. Am primit banii din care am platit lumina si ne-am mai cumparat ce ne
trebuia mici maruntisuri sosete, hirtie de scris si restul mincare.
Dela taticu inca n-am mai primit nimic. Dar eu ii voi scrie scrisoare mare in 
care am a-i spun ca nu am stiut de cei 1500 lei dela Gigi. Din multa ocupatie 
si putina lene si delasare noi inca n-am scris la Suceava si nici lui Traian.
Acum am citeva zile mai libere si scriu in mod precis. Pe la tanti Cocuta
n-am mai fost poate mergem Duminica. Fil a avut duminica care a trecut
concurs si a iesit primul la 200 m. garduri a scris si in Sportul Popular.
Mamica draga imediat va mai trimit o scrisoare continind si pe aceia pt. Dl. 
Condurache caci acum momentan nu am timp s-o scriu. Dna Antoaneta mai 
vine la Bucuresti? Mamica matale ati mai scos vreo closca sau ati cumparat
pui pt. closca aceia. V-am trimis un mic si f. simplu cadou de ziua matale
si nu stiu daca va ajunge la timp caci mi-ar parea f. rau. Puisorii sint 
facuti de mine iar macul sa-l puneti in gradina.
V-ati mai intilnit cu Dl. Condurache? I-ati spus de mine? Sa-i spuneti si 
orice intreaba puteti sa spuneti ca m-am maritat nu vad de ce am ascunde
caci si eu in scrisoarea pt. Dna Condurache am sa-i spun. Transmiteti in 
numele nostru dnei Antoaneta multe complimente Hristos a inviat si
multumiri ca v-a convins sa veniti la Bucuresti. Dorin ce mai face?
Mi-e tare dor de el iar Fil pe el a mai ramas sa-l cunoasca si-i pare tare
rau ca nu la cunoscut inca. Va rugam sa ne iertati pt. aceasta scrisoare
intirziata. Va sarutam miinile cu mult dor si drag. 
Felicia si Fil".

La acea data, cei doi locuiau pe str. Granitului nr. 4.
Din cate imi dau seama, parintii Feliciei erau despartiti.

   
Cimpulung Muscel, 24 iulie 1962.
"Draga Filisule,
Am intirziat cu scrisoarea a doua pentru ca nu era sigur ca vom ramine
in cantonament aici in Cimpulung Muscel datorita (!) conditiilor mizerabile
de aici. Hotelul (Hotelul de Stat nr. 1; n.a.) e imputit, plin de purici - ghinionul meu. 
Stadionul este intr-un bilci imposibil, murdar si dizgratios. Baza e cale de 15' de stadion. 
Totusi cred ca vom ramine aici. Pina acum a fost mai bine pentru ca am fost mai liberi si
am facut cam ce am vrut. Stau in camera cu Mezaros ceea ce este foarte bine
pentru ca are magnetofon cu multa muzica si pe deasupra este un baiat bun.
Tot asteapta sa vina din Ungaria Crista...logodnica lui. Tu cum te mai simti? Ai fost 
la doctor cu Iulia? Mie mi-e tare dor de tine si in primele zile era cit pe-ci sa ma 
intorc inapoi (!). Eu sint cam racit, si nu prea mai am bani, mai am de fapt 300
(de bani). Dar sa nu-mi trimiti. I-as cheltui pe mincare ca si pina acum. De 
fapt a trebuit sa imprumut pe Mezaros ca nu avea nici un ban si a trebuit sa facem
o instalatie speciala pt. a avea curent la magnetofon pt. ca in hotelul asta nu sint
prize de loc. Meciul este la Bucuresti asa ca peste doua saptamini voi fi in 
masura sa rezolv problema noastra vitala. S-ar putea ca tot atunci sa capatam
si banii de la nationale. Trebuie sa-i scri si lu Vizi la Buc. pt. ca n-am avut timp 
sa trec pe la dinsul. Alaltaieri am fost la furat de visine si am mincat pe crapate.
Aici imprejurimile sint destul de frumoase. Muntii sint cam departe, se ajunge la ei 
cu masina. De acu in colo trebuie sa stringem si noi bani ca sa ne luam o masina. 
Si apoi sa vezi ce excursii vom face la anu cu al mic cu tot. Sint putin obosit acum
dar nu rau tare. In curind trebuie sa plec la cantonament. Continui scrisoarea
cind viu. Am sosit dela cantonament si m-apuc iar de scris.
Am fost la stadion si am facut un meci de fotbal ca incalzire. Apoi am fost la
furat de mere dar n-am gasit decit corcoduse si iar visine. De miine incepem 
antrenamentele serios pentru meciul cu Bulgarii. Sa mergi la Televizor pentru
ca probabil se va transmite. Va fi in nocturna. Dupa meci noi venim la Iasi
daca mai avem bani. De primit trebuie sa primesc dar stiu eu cind va fi asta.
Deocamdata nu stiu nimic. In curind se va strica timpul aici. Se vad nori
negrii si grosi. Poate imi trimiti chilotii albastri, ciorapii si un sapun.
In Bucuresti n-am avut ce minca pt. ca nu ne-au dat nici un ban si ne-au
alungat in cantonamentul asta. 
Cimpulungul este un tirg de pe vremea lui Pazvante chiorul prapadit si vai de el
undeva in mijlocul dealurilor dela poalele muntilor. Cind am venit aici ma 
intrebam cum pot sa traiasca oamenii aici izolati la capatul lumii.
In pachet sa-mi pui si ceva de citit si ceva de potol (prajituri, fructe bune).
Acum se apropie masa care este foarte slaba. Numai laptele face toti banii.
Multi nu beau si atunci am eu ce bea destul. Tu ai primit banii de la 
Braila? Sa te odihnesti bine si sa citesti. Daca vin la Iasi sa stii n-am sa pot
sta prea mult ca sa-mi desavirsesc pregatirea pentru Europene. Acum inchei.
Va sarut pe toti, pe tine si pe al mic care misca mereu. Te sarut pe tine
lung de departe. Fil".

O descriere critica a orasului dar mai ales a conditiilor de pregatire
pentru "Lotul R.P.R. de atletism";
se mai cerea si performanta!

Intre timp, Felicia care era insarcinata, locuia la Iasi, la mama ei. 
Fil, cu studile in Capitala si domiciliul la Ploiesti. Plus cantonamentele.


Bucuresti. 30 octombrie 1962. 
"Dragii mei cei dragi
Am sosit in Bucuresti duminica seara. Duminica 28 oct. Am stat dupa 
cum vezi 10 zile in Italia din care 7 la Roma. Este greu de scris in citeva
rinduri ce impresie mi-au facut atit Siena cit si Roma. Antichitatea si 
Renasterea sint omniprezente. Vestigiile Romei Antice se intilnesc peste 
tot combinate uneori mai reusit alteori mai putin cu sutele de monumente
ale Renasterii. Si biserici in toate stilurile. Mi-a parut rau ca nu am putut 
vedea San Pedro si Capela Sixtina pentru ca avea loc o inalta adunare 
bisericeasca mondiala. Afara de scrisoarea expediata in 23 din Iasi si doua
avize telefonice pt. 25 si 26 nu am mai gasit nimic. Imi pare bine ca micutul
nostru creste si se voiniceste. Acum vom avea si noi cu ce sa-i masuram 
voiniceala. Primul lucru cumparat in Italia inca la Siena a fost un cintar 
de copil. Apoi am mai cumparat si niste tacimuri inoxidabile. Acolo 
cistigatorii au mai primit ceteceva bani si asa am mai putut cumpara si alte
lucruri. Uite lista lor in mare.
Un aspirator praf mic dar destul de bun.
O jacheta de lina pt. tine verde ultra sensibila si moderna pufoasa.
Un costum pt. copilas alb.
O lampa mica de noptiera sau birou.
Un furou pentru tine de nailoneza (!)
O cutie de talc parfumat pt. copil precum si un sapun special pt. el.
Niste ciorapi de dama pt. tine si pentru cadouri (5)
3 baticuri pentru tine. Doua de naylon si unul de matase.
Apoi am luat o pisica jucarie, o strecuratoare de ceai metalica, pixuri,
o pereche de papuci simpli pt. dna Wisenmayer pe care a vrut sa-i
plateasca dar pe care i-am facut cadou.
Chiar acum am vorbit la telefon cu mamica ta si tare m-am mihnit ca
n-ai fost tu. Mi-a spus ca nu esti prea bine ca nu te-ai vindecat inca.
Eu chiar azi vorbesc cu dna Wisenmayer sa vedem daca aici se poate 
face ceva. Cit eu am lipsit tata a adus mobila. Mai ramine sa o inchei
si sa o vopsim. Cel mai bine era daca veneai la Ploiesti pentru ca acum
o duc destul de bine si pentru tine s-ar fi putut face mult mai mult 
mai ales ca si mama lucreaza la maternitate si cunoaste si pe director.
Taticul tau ti-a trimis in continuare banii? Eu aici nu am niciun ban
dar azi vad eu ce fac. Trebuie sa ma imprumut serios ca sa termin intr-o
zi cu mobila si miine spre poimiine sa sosesc dupa tine. De venit as veni
vorba ceia si azi. Poate ajung chiar inaintea scrisorii. Trebuie sa facem 
ceva sa te faci bine cit mai repede. Examenele luna asta.
Dupa examene dintii. Dupa dinti iar sport. Apropo de sport in revista 
Sport nr. 20 a aparut un articol despre mine cu doua fotografii intitulat
Iepurasii lui Jurca , cu a (cu caciula; n.a.). Ce sa-i faci, inca nu s-au 
invatat. Va sarut cu drag pe toti si abea astept sa va vad. Fil."

Se pare ca Felicia a avut o nastere grea; persistau anumite 
probleme de sanatate.
Fil ii scrie de pe strada Stefan cel Mare, bloc 32. Probabil,
aici primisera repartitie (vezi o problema "vitala" subliniata
intr-o corespondenta anterioara)

***
Pe 25 iulie 2015 am publicat un articol sub titlul:
Se refera la una dintre problemele cu care se confruntau cei doi tineri.

***
La final, fara prea mari sperante, am incercat sa aflu cate ceva
despre sportivul Jurca Valeriu. Si, culmea, am gasit cate ceva!

Date personale:
nascut pe 8 aprilie 1939, Ploiesti.
Inaltime: 189 cm.
Greutate: 75 kg.

Campionatele Europene de Atletism 
Belgrad, Iugoslavia, 12 - 14 septembrie 1962.
Participa in proba de 400 m. garduri calificari (12 septembrie)
Se claseaza, in seria 1, pe locul 3 si accede in semifinale.
In aceasta faza (13 septembrie) ocupa, in grupa a doua, ultimul loc
si rateaza astfel finala.

Jocurile Olimpice de Vara 
Tokyo, Japonia, 10 - 24 octombrie 1964.
Participa la probele de alergare 200 m si 400 m (garduri)
La fiecare dintre ele nu reuseste sa treaca de primul tur al calificarilor.


O scurtă istorie a falsificării monedei




Muzeul Municipiului București


12 august 2015 - 29 mai 2016




   În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş.     
   Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu. Un element în plus este reprezentat de modul de redare al imaginilor de pe feţele unei monede (numite avers și revers). Acestea pot avea de cele mai multe oritrăsături neclare, cu legende care indică numele statului sau al emitentului, ale căror litere sunt reproduse greşit, sunt inegale sau uneori chiar lipsesc. De cele mai multe ori, pe falsurile realizate în antichitate în ateliere clandestine, legenda este redată eronat, doar imitând literele de pe emisiunile monetare oficiale.
   În decursul celor mai multor epoci istorice, valoarea unei monede era dată de cantitatea de metal preţios pe care o conţinea. De obicei modul de realizare a unui fals, a fost reprezentat de aplicarea unui strat subțire de metal prețios, aur sau argint peste o bucată de metal comun,
cupru, plumb, fier sau staniu.
   În perioada romană, o altă categorie de monede contrafăcute erau imitaţiile turnate din bronz. Metoda imitării prin turnare a unor emisiuni monetare a fost utilizată în scopul falsificării, în perioada secolelor II-III p. Chr. Au fost semnalaţi denari cu miez din metal comun şi acoperiţi cu o pelicula de argint, pentru a trece drept monedă din metal preţios. În mod surprinzător, acest procedeu a fost folosit şi de către ateliere oficiale locale, pentru a alimenta piaţa cu diferite nominaluri care lipseau.
    Evul mediu, reprezintă o epocă amplu analizată din punct de vedere numismatic, abordările vizând fenomenul falsificării emisiunilor monetare în literature de specialitate, ocupând un loc aparte. Falsurile monetare au o importanţă însemnată, aceste exemplare care au circulat uneori în cantităţi apreciabile, au făcut astfel parte din economia unor structuri regionale sau chiar statale.
    Un exemplu relevant în acest sens este constituit de apariţia falsurilor după moneda otomană, prezente în descoperirile arheologice din Bucureşti şi în împrejurimi în ultimele cinci-şase decenii. Pornind de la realitatea conform căreia moneda otomană a dominat piaţa monetară din Ţara Românească şi Moldova în decursul secolului al XVIII-lea, bazându-ne pe documentele scrise dublate de mărturiile numismatice, nu trebuie să ne surprindă apariţia falsurilor după aceste emisiuni, în multe situaţii realizate chiar pe teritoriul Principatelor.
    Acurateţea realizării ştanţelor cu care sunt bătute uneori falsurile din componenţa unor tezaure monetare cu emisiuni otomane, trădează cunoscători, care nu este exclus să fi fost persoane care au lucrat în atelierul monetar din capitala Imperiului Otoman ori poate au folosit ştanţe mai vechi.
   Aşadar cu problema falsurilor monetare s-a confruntat întreaga societate indiferent de perioada istorică, pe de o parte din cauza unei manipulări a valorii, chiar de către autorităţi în scopul obţinerii unor importante surse de venit prin scăderea titlului metalului preţios sau a greutăţii (acest sistem fiind utilizat de unele state, ale căror suverani vedeau în monetării importante surse de venituri ce puteau fi obţinute rapid), fie din cauza unor ateliere clandestine.
   Expunerea prilejuieşte o întâlnire a publicului bucureştean şi nu numai, cu un patrimoniu valoros provenit din colecţia Maria şi dr. George Severeanu, colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi din colecţia Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici. Prin combinarea materialelor ilustrative şi a pieselor din colecţiile amintite, expoziţia
îşi propune să sugereze o scurtă istorie a falsificării emisiunilor monetare, începând din antichitate şi ajungând în anul 1947.
    Expoziţia este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici şi este deschisă la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3), în perioada 12 august 2015 - 29 mai 2016 (Dan Pîrvulescu).

Exponatul lunii



Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Ion Borcea


Bacau


august 2015





Dropia (otis tarda)

    Este cea mai mare pasăre zburătoare din Europa. Se întâlnește în zona de stepă din S-E Europei şi în arealul cu climă temperată din Asia.
    Consumă plante, semințe, cereale dar şi insecte, larve, râme, amfibieni, şerpi, șopârle, mamifere mici.
    A dispărut de pe teritoriul României în anii ‘80 din cauza chimizării culturilor agricole şi a braconierilor care au omorât-o fiind o sursă de hrană bogată în proteine.
    Ultimul nucleu de dropii din România (jud. Teleorman), cu un număr de 100-150 de exemplare, a dispărut în anul 1981.
    Nicio pereche de dropie nu mai cuibărește azi în România. Cele mai mari efective sunt prezente în Spania, Rusia şi Ungaria.
Pentru mai multe informaţii vă asteptăm la muzeu!

George, Gheorghe, Georghe....Dumitrescu (2)




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Oameni care au trecut prin viata



Daca in precedentele articole, Din prizonierat..., publicat pe 29 iulie 2015,
respectiv cel omonim, publicat pe 31 iulie 2015, v-am infatisat diferite 
documente ("inscrisuri de toate felurile") azi a venit randul imaginilor.
Destul de multe fotografii (in format mic), extrem de putine date lamuritoare
insotitoare. Deocamdata, in speranta ca voi mai gasi si alte elemente ajutatoare
(inclusiv un...testament!), vi le-am insiruit dupa anumite criterii;
mai mult sau mai putin obiective.


Voi incepe cu unul dintre cei doi fii ai lui George, Alexandru;
nascut pe 13 iunie 1912.


Foto-permis. Februarie - Martie 1928.


Foto-permis. Noiembrie - Decembrie 1928.





"Scumpilor mei parinti azi cand implinesc 31 de ani".
13 iunie 1942.


Polyfoto, Edgard Quinet 9, Bucuresti.







Dumitrescu Alexandru.
Probabil pe timpul unor manevre.


"Sc. Moto-Mecanizata". 20 iulie 1939.


Acasa la viitoarea sotie; impreuna si cu cumnatul sau.


Un catelus care sta frumos...




A fost nunta mare, cu multi invitati. Lautari si voie buna.






Sarutand nasica.







Numai ei doi...





In stanga, Angela, mama lui Alexandru.






Dupa nunta.


Si cateva ipostaze ale sotiei; prin Bucuresti.


Sellman Photos, Calea Victoriei 35, et., Bucuresti.



Petrecere mare. Sa fie de Revelion?





La sfarsit, ea a picat rapusa de oboseala...





Foto-Carpati. P. Pilescu, Predeal.
Impreuna cu fratele sotiei.


Foto-Carpati. P. Pilescu, Predeal.


Alta petrecere.


Executata de Foto Amzei, Piata Amzei 5, Bucuresti.



O imagine care ma pune in incurcatura;
am pus-o aici, in timpuri "calme".
Desi pare a defilare in fruntea unor trupe "eliberatoare".


Cam malagambist...






Fratele mai mic cu sora lui. Sotia lui Alexandru.



Foto - Buzdugan. Bulevardul Elisabeta 16, Bucuresti.



Foto - Buzdugan. Bulevardul Elisabeta 16, Bucuresti.



Studio foto neidentificat (Min...), de pe Bulevardul Elisabeta.


Munca de birou...




Razboiul insa da tarcoale...



Desi neclara imi pare o fotografie care reda o coloana de prizonieri.
Sovietici.




Aici le-a fost harazit sa-si odihneasca oasele...


Din nou, imagini senine. Pe Litoral...


Pe la Eforie?





Au mai trecut anii...



Cronologic, ar fi ultima fotografie cu Alexandru din acest album. 
Foto Zoia, C. Nicolae. Calea Rahovei, Bucuresti. 


Cumnatul lui Alexandru...



Sellman Photos, Calea Victoriei 35, et., Bucuresti.



"Nuti Straulici la etatea de 19 ani".
2 aprilie 1934.
Foto-Imperial, Calea Grivitei, Bucuresti.




O fatuca, insistenta. Poate chiar mai nonconformista...


A venit si timpul lui. Gheorghe...







George Dumitrescu cu una dintre nurori.
La pas prin Capitala...


...la iarba verde (10 mai?)...


...sau in statiune.




Rude sau cunoscuti intr-o zi importanta.

Si alte femei din viata lor.