Întâlnirea Națională Dacia Clasic

Retromobil Club România

Piața Sfatului, Brașov

9 mai 2015

     Ne bucuram sa va anuntam ca in data de 9 mai 2015 va avea loc la Brasov a 7-a editie a Intalnirii Nationale Dacia Clasic, cel mai important eveniment din an pentru sectia Dacia Clasic a Retromobil Club Romania.

    Daca ne uitam la masinile restaurate in ultimul an, editia 2015 ar trebui sa fie una spectaculoasa, cu numar record de masini rare expuse in Piata Sfatului din Brasov.

    La editia din acest an, sponsorul oficial al Retromobil Club Romania, Allianz-Tiriac, ofera posesorilor de Dacia cateva surprize. Cele mai frumoase povesti ale unor Dacii vor fi premiate cu un rucsac Samsonite, un Power bank (incarcator tableta, smartphone) si o geanta pentru laptop. De asemenea, la standul Allianz-Tiriac va veti putea primi fotografii cu magnet realizate pe loc.

Programul evenimentului:

9.00 – adunarea participantilor in parcarea Motelului Timisul de Jos;

9.15 – plecarea coloanei spre Piata Sfatului;

10.00 -13.30 – expunerea masinilor in Piata Sfatului;

14.00 – 16.00 – servirea pranzului;

16.00 – concursuri (organizate in Parcarea Motelului Timisul de Jos).

***Retromobil

Work in Progress

Arta plastica contemporana romaneasca

Galeria Gheorghe Naum, Braila

24 aprilie - 10 mai 2015

***Muzeul Brailei

Omagiu lui George Enescu, eternul contemporan

Muzeul Național George Enescu

București

4 - 5 mai 2015

    Muzeul Național George Enescu și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România au bucuria să vă invite luni, 4 mai și marți, 5 mai 2015 , la ora 18:00, în Aula Palatului Cantacuzino din Calea Victoriei nr.141, la o serie de evenimente prin care este omagiat, la 60 de ani de la moarte, compozitorul George Enescu.

    Luni, 4 mai, personalitatea și creația compozitorului vor fi evocate de prof.univ. dr. Adrian Iorgulescu, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor.

    Urmează un recital cameral în care vor fi prezentate publicului două dintre capodoperele creației enesciene, SONATA nr. 3 pentru pian și vioară “în caracter popular românesc” op. 25 și SONATA a II-a pentru pian și violoncel op. 26 nr. 2. Interpretează Diana Moș - vioară, Adriana Maier - pian, Dan Cavassi - violoncel, Viorela Ciucur - pian.

    Marți, 5 mai, evenimentul va sta sub semnul artelor plastice și muzicii: microexpoziția: Portrete ale lui George Enescu - desene, lucrări de artă din patrimoniul muzeului, vernisarea unui tablou al artistului plastic Rodica Olteanu și prezentarea machetei bustului George Enescu (plastică mică) realizat de Attila Simon vor fi urmate de un recital al sopranei Micaela Mingheraș și al invitaților săi, Christophe Giovaninetti – vioară și Dana Giovaninetti – pian

    Moderatorul evenimentelor va fi doamna Cristina Liliana Andrei, directorul general al Muzeului Național George Enescu.

    Evenimentul face parte din seria de manifestări sub genericul Enescu 60, organizate de Muzeul Național George Enescu pentru a marca șase decenii de la moartea compozitorului.

In Absenţia – Rama lucrării şi lucrarea din ramă

Arta plastica contemporana romaneasca

Blanca Alina Pop

Muzeul de Arta Cluj - Napoca

5 - 17 mai 2015

    Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de cultură aflată în subordinea administrativă a Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 5 - 17 mai 2015, expoziția In Absenţia – Rama lucrării şi lucrarea din ramă cu lucrări de pictură şi instalaţie semnate de artista Blanca Alina Pop.

     Vernisajul expoziției va avea loc marţi, 5 mai 2015, ora 18:00, în Sălile Universale ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30). Cuvântul de deschidere va fi rostit de Mihai Plămădeală, curator şi critic de artă.

      Specializată în pictură şi filosofie, formată în atmosfera universitară a Clujului, Blanca Alina Pop transcende, prin activitatea sa profesională, faptul de a fi urmat (în anii ’90) Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu, respectiv Universitatea Babeş-Bolyai, instituţii de marcă la nivel naţional şi internaţional. Dincolo de aspectele care ţin de pură măiestrie şi tehnică, valori deprinse sub îndrumarea maeştrilor Victor Ciato şi Ioachim Nica, artista marşează pe cartea show-ului vizual, a expoziţiei-instalaţie, a spaţiului în care pictura plein-air coexistă în mod armonios cu arta conceptuală sau cu proiecţiile video.

    “[...] fantasmele, intuiţiile, premoniţiile, senzaţiile, gândurile şi hotărârile mele le voi împărtăşi cu dragoste celor cărora le vibrează aceeaşi coardă sensibilă. În primul rând, o informaţie în plus – indiferent la ce nivel se produce ea – nu strică niciodată. În al doilea rând, comunicarea este benefică şi pentru mine, ca artist, şi pentru privitor, în aceeaşi măsură, comunicare datorită căreia sentimentul de izolare – care câştigă din ce în ce mai mult teren în lumea noastră – pentru încă o clipă, ne părăseşte.” (Blanca Alina Pop)

     Expoziția rămâne deschisă spre vizitare până în data de 17 mai 2015, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Helsinki, 1975. Politica drepturilor omului şi impactul asupra U.R.S.S.

Institutul National pentru Studiul Totalitarismului

Bucuresti

6 mai 2015

Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului,

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice Florin Constantiniu

Vă invită la Conferinţa cu tema :

Helsinki, 1975. Politica drepturilor omului şi impactul asupra U.R.S.S.

Susţinută de dr. Ana-Maria Cătănuş, Cercetător INST

Manifestarea va avea loc miercuri, 6 mai, orele 11.00-13.00,

 la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului,

str. Arh. Grigore Cerchez, nr. 16 (zona Piaţa Dorobanţi).

Mai multe informaţii la tel. 0212306992.

***

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice "Acad. Florin Constantiniu"

Intre Lumi

Arta plastica contemporana romaneasca

Marijana Bitulescu, Relu Bitulescu

Galeria Simeza, Bucuresti

7 - 20 mai 2015

De la Paris...lui Cesianu

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Cartofilie

Ieri am actualizat albumul Din vremuri care au trecut (24 iulie 2012);

asa cum o fac de fiecare data cand gasesc noi imagini, intr-un numar semnificativ.

La una dintre cartile postale adaugate mi-au atras atentia, inca de la inceput,

atat numele destinatarului cat si cel al unui personaj pomenit in corespondenta. 

M-am gandit sa fac cateva "cercetari"; pe net, de buna seama...

Am gasit, spun eu, cateva lucruri interesante 

si m-am decis sa le dedic o postare separata.

Alfred Weber: O nota falsa.

"In caz ca veti avea nevoe de vre un consiliu de avocat pentru ori ce,

va rog sa bine voiti a va adresa cumnatului meu Dl. I. D. Filitti,

Bulevard Carol 44 care se tine la dispozitiunea Dvoastra.

Parisul este in plin sezon e in adevar incantator. Cu toata stima si

consideratiunea C. Teodorescu."

Randuri adresate lui "Nicolas St. Cesianu, strada Clementii 7, 

Bucarest (Roumanie)." Interbelica daca nu chiar Ante...

Daca va intrebati de unde pana unde mi-au atras atentia numele

subliniate mai sus va voi raspunde cu toata sinceritatea.

Zilele si noptile pierdute in fata ecranelor tv, urmarind emisiuni 

de inalta tinuta si incarcatura intelectuala, mi-au sporit cunostintele;

in numeroase domenii. As cita aici, cu titlu de exemplu: Can-Can, Wow Biz,

Un show pacatos, La Marutza (sau cam asa ceva).

Si-acum ud perna cu lacrimi, in fiecare noapte, dupa inchiderea postului OTV.

Of, Elodia, of!

***

Dar s-o luam metodic: Nicolas St. Cesianu 

De numele Cesianu se leaga existenta Palatului Cesianu - Racovita.

    Palatul Cesianu-Racoviță, cu o suprafață de 1.500 m², compus din trei corpuri, cu două etaje, un balcon interior care dă în sala principală, subsol și o curte interioară, a fost construit în perioada 1892 - 1902 și este situat în centrul Bucureștiului, pe strada C.A. Rosetti (Clemenței) nr. 5, aflându-se în vecinătatea unor importante repere culturale bucureștene, cum ar fi: Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul de Artă al României și vis a vis de Muzeul Theodor Aman.

    Palatul a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stănuță Cesianu, nepot al lui Iancu Jianu, care din boier devenise un mic haiduc. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviță fapt care a dus la numele dublu al palatului. Familia Cesianu mai avea dealtfel patru reședințe în București dintre care una a devenit sediul Academiei Române.

    Pentru construirea edificiului, Procopoaia, proprietara faimoasei case de lângă Malmaison (de pe Calea Plevnei) i-a vândut lui Nicolae Cesianu terenul unde se făceau exerciții ale trupelor garnizoanei București.

Un alt imobil (Cesianu): fotul Casino Victoria (dupa 1989), actualmente

Legatia Germana.

Eu ma opresc aici; voi puteti citi mai multe, tot de pe wikipedia...

Buun, Cesianu, ca Cesianu dar cine e Nicolas (Nicolae St. Cesianu).

Daca intram pe 

http://www.geni.com/people/Nicolae-Cesianu/6000000028373186351

iata ce gasim

Nicolae Stanuta Cesianu

   

Fiu al lui Stan Cesianu si Mariei Cesianu (nascuta Slatineanu)

Sotul Mariei Cesianu

Tatal Alexandrinei Racovitza si Margaretei Elena Miclescu

Frate cu 

 Ioan Cesianu; Constantin Cesianu; 

Elena Otetelesanu si Dumitru (Mitica) Cesianu

N-am continuat cautarile caci mi se cerea nr. de card ceea ce,

drept sa spun, imi repugna! Dar macar am idee...

Al doilea nume: I.D. Filitti.

Deja stim destule... Avocat si fost deputat (la 1915).

Si un citat, reprodus din 

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ne-am-petrecut-marele-r-zboi-rom-nia-contra-rom-nia-b-canul-ramolit

articol semnat Vlad Stoicescu (22 ianuarie 2013)

     "1915 este, de altfel, un adevărat câmp de bătălie între personajele din spaţiul public românesc, care încearcă să-şi folosească poziţia şi influenţa pentru a determina cursul de acţiune al ţării. Deputatul Ioan D. Filitti, de pildă, critică eventuala implicare a României în război de partea Rusiei, susţinând că <se întreţine o psihoză în legătură cu revendicarea Transilvaniei şi se uită complet de Basarabia, deşi toate datele arată ca obţinerea celei din urmă ar fi mult mai simplă, militar şi politic>. Filitti îl acuză cu acest prilej pe Take Ionescu că este exponentul acestei manipulări publice şi că a aservit întreaga presă în sprijinul voinţei sale."

Ca sa vedeti de ce este frumoasa cartofilia!

Ferestre Colorate. Mit, Religie, Istorie, Arta

Arta plastica contemporana romaneasca

Ion Constantinescu

Galeria Paul Sima, Cluj - Napoca 

4 mai 2015

    Luni, 4 mai, ora 13:00, maestrul Ion Constantinescu verniseaza la Galeria Paul Sima din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca expozitia personala: Ferestre Colorate. Mit, Religie, Istorie, Arta.

***Muzeul Medias

Infatisari cromatice

Arta plastica contemporana romaneasca

Hotel Ibis, Constanta

9 mai - 15 iulie 2015

***Mirela Mira Art

Salonul Literar Axis Libri

Lansare de carte

Biblioteca Judeteana V. A. Urechia, Galati

30 aprilie 2015

    Biblioteca Județeană V. A. Urechia Galați vă invită joi, 30 aprilie 2015, ora 18:00, la ultima ediție a acestei stagiuni a Salonului Literar Axis Libri, manifestare culturală organizată săptămânal în Sala de lectură Mihai Eminescu, la sediul central. 

    În cadrul evenimentului se vor lansa următoarele volume: Letopiseț de familie: însemnări din vremi apuse, autor Mihai Baicu; Călimara cu pixeli, autor Ion Manea; Dialoguri 50+1; Casa Corpului Didactic Galați: Repere monografice și Itinerarii spirituale: Istorie, educație, cultură, autor Ghiță Nazare. 

    Moderator: profesorul Theodor Parapiru. 

    Următoarea stagiune va avea loc la toamnă în luna septembrie, dar Biblioteca vă așteaptă în perioada 27 mai – 1 iunie 2015, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional al Cărții Axis Libri.

Exponatul lunii: Bosceaua teleormăneană

Muzeul Judetean Teleorman

Alexandria

1 - 31 mai 2015

     Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 6 mai 2015, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII MAI.

     Pentru perioada 1 - 31 mai 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect vestimentar de excepţie aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Bosceaua teleormăneană.

     Bosceaua teleormăneană aparține colecției etnografice a muzeului, categoria port popular. A fost confecționată în gospodărie, ca toate piesele de port popular teleormănean, în comuna Islaz a județului nostru, în perioada primului sfert al secolului al XX-lea, de către o anume Maria Gruia. Muzeul Județean a achiziționat-o în anul 1981 intrând astfel în patrimoniul nostru etnografic.

    Bosceaua este o piesă ce face parte din categoria costumului popular femeiesc de sărbătoare, transmis din generație în generație ca și păstrător al unor semne distinctive, specifice fiecărei zone, referitoare la vârstă, stare civilă și stare social-economică. Bosceaua teleormăneană se purta pereche, în față și în spate, îmbrăcând partea de la brâu în jos a trupului femeiesc, lăsând să se vadă lateral poalele albe ale cămășii. În general este cunoscută sub numele de catrință, fiind o piesă de port de formă dreptunghiulară compusă dintr-o singură foaie.

    Boscelele teleormănene sunt piese de o mare varietate ornamentală și cromatică ce au creat în Teleorman mai multe tipuri de costum popular: costumul cu două boscele; costumul cu fotă încutată în spate și boscea în față; costumul cu boscea în spate și șorț în față.

    Piesa expusă este o boscea reprezentativă pentru costumul popular teleormănean cu două boscele, este lucrată în gospodărie, fiind țesută la războiul de țesut în două ițe, din bumbac, lână și lânică. Partea cu decor din jumătatea inferioară este țesută într-o tehnică mai complicată, tehnica chilimului. Pe trei laturi este mărginită cu punct de feston din lână albastră și paiete prinse cu mărgele.

     Decorul este dispus pe întreaga suprafață, în așa-numite registre orizontale în câmpul piesei și trei registre la poale ce formează pragul, cel din mijloc fiind mai lat. Motivele decorative sunt geometrice în câmpul piesei, vărgi, vărguțe în timp ce registrele de la prag conțin motive florale stilizate, floare cu frunze și zoomorfe, cucul. Între registrele pragului, pentru a sublinia compoziția decorativă sunt cusute paiete prinse cu mărgele. În ce privește cromatica, fondul piesei este roșu, iar decorul este policolor: bleumarin, verde, roșu, alb, portocaliu, roz, verde închis. Este o boscea purtată de fete și femei tinere; bătrânele purtau boscele de culoare neagră sau albastru închis, așa-numitul vinețiu, care aveau un prag îngust de ornament realizat în culori ,"potolite”.

    Deși femeile teleormănene care țeseau obiectele de îmbracăminte nu erau știutoare de carte, ele au realizat modele decorative deosebite, care se încadrează în realizări artistice remarcabile.