Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian,
de Ion Vodă cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibrăileanu,
de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda Călugăreanu, de David Ohanesian sau de
Harry Tavitian?
Ce justifică alăturarea lor în aceeași frază? Rădăcinile
vechi armenești.
De la poalele Muntelui Ararat, aflat astăzi pe teritoriul
Turciei, până pe "ulița armenească”, prezentă încă în spațiul sau doar în
memoria afectivă a multor târguri și orașe din România, armenii au bătut
drumuri întortocheate, au pătimit și au construit mult.
Biserica Armenească, orașele Gherla și Dumbrăveni,
bisericile de piatră ale Sucevei, minunate construcții arhitecturale în orașele
Moldovei, ale Transilvaniei, din București, Brăila sau Constanța sunt doar
câteva dintre urmele lăsate de prezența armenilor printre noi, atestată încă
din vremea formării principatelor românești. Armenii au dat României, de-a
lungul timpului, personalități de seamă, și multe dintre ele ne marchează viața
publică contemporană.
Nu mulți ajungem să îi întâlnim și foarte puțini reușim să
îi cunoaștem și să înțelegem ce definește comunitățile de armeni din România.
Comunități puternice și active, în continuă mișcare, asumându-și plenar o
identitate istorică și culturală clară, vie și răspicat afirmată în pofida
vicisitudinilor unei istorii puțin îngăduitoare cu această etnie.
Printre cele mai interesante culturi-diasporă din Europa,
îmbinând valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au
dus cu ei, oriunde au ajuns, credința creștină, negoțul, arta țesutului
covoarelor, secretul prelucrării pieilor de capră (cordovan), ghiudemul și
pastrama, dar și lavashul sau supa de urechiușe. Armenii poartă cu ei și răni
deschise de o istorie care le-a fost ostilă și care i-a mânat, secole de-a
rândul, să pribegească în lumea largă.
Cea mai dureroasă dintre ele este genocidul armenilor,
primul din istoria contemporană a omenirii, al cărui centenar îl comemorează în
acest an, pe 24 aprilie.
Muzeul Național al Țăranului Român vă propune o incursiune
în intimitatea culturală a armenilor de pe teritoriul României, printr-o serie
de evenimente subsumate acestei comemorări:
1. Vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la
Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase / Sala Irina
Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.
Expoziția va fi deschisă în perioada 24 aprilie – 24 mai
2015, de marți până duminică, orele 10:00 – 18:00.
2. Concert: recital al artistului armean Artur Shahnazarian
/ Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.
Născut în anul 1958, în Armenia, Artur Shahnazarian este
absolvent al Facultății de Compoziție, Dirijat și Muzicologie a Conservatorului
de Stat din Erevan și membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor
din Armenia.
A cules numeroase mostre de folclor armean și, cu sprijinul
Cultural Renaissance și lucrând cu mai mulți artiști, a înregistrat Fondul de
Aur al muzicii monodice populare și bisericești din Armenia (350 de cântece
populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericești). A susținut
concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franța, Germania, Danemarca și
Norvegia.
A publicat multe lucrări științifice despre notația muzicală
armenească din perioada medievală – sistemul khaz, culturologie, etnologie,
folclor și educație. Printre compozițiile sale muzicale se regăsesc aranjamente
muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziții pentru pian
și voce, cantata pe motive medievale armenești, ritualul precreștin Navasard
pentru orchestră și voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele
poemului lui Grigor Narekatsi, compoziții pentru orchestră de coarde, cvintetul
cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compoziții
pentru cor.
Este unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieții și
activității lui Komitas (pe numele său laic Șogomon Șogomonian), cleric,
etnomuzicolog, compozitor, aranjor și interpret care a trăit între 1869 - 1935
și este considerat îndeobște fondatorul școlii naționale de muzică armeană.
3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania.
The Stories of the People Close to Us de Andreea Tănase / Clubul Țăranului,
vineri, 8 mai, ora 18:00.
4. Proiecție de film: Armenopolis, suflet armenesc, regizor
Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19:00.
5. Bazar armenesc și expoziția de fotografie Educația
armenească occidentală / în curtea interioară, sâmbătă, 16 mai și 23 mai, orele
11:00 – 18:00.
6. Atelier de caligrafie armeană pentru copii și tineri /
Școala Satului, sâmbătă, 23 mai, ora 11.
7. Proiecție de film: Armenia – The Land of Noah și From
Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, sâmbătă, 23 mai, ora 12:00.
Parteneri:
Uniunea Armenilor din România
Ambasada Armeniei în România
Asociația Muzeul Armean
Arhiepiscopia Bisericii Armene în România
Parohia Armeano-Catolică Gherla
