Lansare de carte
F. M. Dostoievski, Efim Bersin
Libraria Tafrali, Iasi
16 ianuarie 2015
Livia
Cotorcea este profesor consultant la catedra de Slavistică Petru Caraman,
Facultatea de Litere, Universitatea Al. I. Cuza Iași. A publicat sute de
studii critice, articole și eseuri despre cultura rusă. A tradus din operele
unor autori precum Evgheni Zamiatin, Mark Aldanov, Vladimir Nabokov, Osip Mandelştam,
Anna Ahmatova, F.M. Dostoievski. A debutat cu volumul Lirica lui Lermontov,
Consideraţii tematico-structurale (Junimea, 1983). Alte cărți publicate:
Terminologie poetică şi retorică (Editura Univ. Al. I. Cuza, 1994), Căutînd
desăvîrșirea: studii și articole (Editura Opera Magna, 2006). Face parte din
colectivul de redacţie al revistei Romanoslavica. Membru al Societăţii
Filologice din România, al Societăţii internaţionale a slaviştilor, al
Societăţii internaţionale a rusiştilor și al Societăţii F. M. Dostoievski din
România. A fost nominalizată la Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe
anul 2011, pentru traducerea romanului Adolescentul de F.M. Dostoievski.
Volumul de
debut al lui F. M. Dostoievski, Oameni sărmani, apărut în 1846, este o carte
antologică, marcînd o mutaţie radicală: după el literatura lumii nu va mai fi
la fel. Complexitatea şi profunzimea acestui roman epistolar îl fac să-şi
păstreze şi astăzi capacitatea de a fascina. Considerat „primul roman social”
din literatura rusă, Oameni sărmani este o satiră a epocii, moravurilor şi
chiar a literaturii timpului. În centrul povestii se află inocenta şi trista
afecţiune dintre un functionar de rangul cel mai umil, Makar Devuskin, şi
verişoara sa îndepărtată, tînăra orfană Varvara Dobroselova. Cei doi trăiesc
într-o sărăcie lucie şi se luptă să supravieţuiască de la o zi la alta, cu
speranţa unei minuni improbabile. Schimbul de scrisori dintre cei doi
dezvăluie, pas cu pas, o întreagă lume, cu frămîntările ei, prinsă în lupta
pentru supravieţuire. Tema gogoliană a omului mărunt, a slujbaşului umil, e
revalorizată conştient de Dostoievski, făcînd din Makar Devuskin unul dintre
personajele memorabile ale literaturii universale.
F. M.
Dostoievski (1821‑1881) este unul dintre cei mai importanţi scriitori ai lumii, operele
sale avînd o influenţă profundă asupra întregii ficţiuni a secolului XX şi
bucurîndu‑se şi astăzi de aceeaşi largă apreciere în rîndul cititorilor. La
Editura Polirom au apărut pînă în prezent: Scrieri politice (1999), Nopţi albe
şi alte microromane (2002), Jucătorul şi alte microromane (2003), Idiotul
(2000, 2007, 2011), Demonii (2003, 2007, 2012), Jurnal de scriitor (2006,
2008), Însemnări din subterană şi alte microromane (2007, 2012), Jucătorul
(2007, 2011), Crimă şi pedeapsă (2011), Fraţii Karamazov (2011), Adolescentul (2011) şi Oameni sărmani (2014).
Efim Berşin
este unul dintre poetii care n-au uitat că putem vorbi direct cu Divinitatea,
c-o putem asculta sau înfrunta precum vechii proroci care se întrebau asupra
rosturilor lumii şi ale omului, cercetînd taina sfîntă a vieţii şi acceptînd
să devină mediul prin care trec marile întrebări şi se întorc răspunsurile la
aceste întrebări. Şi poetul rus vede rostul acestui mediu în efortul de a
renunţa la sine, în fidelitatea cu care-l captează şi-l transpune în limbajul
uman, adică, în ştiinţa de a traduce în limba rusă limba lui Dumnezeu, cum
mărturiseşte el.
Efim
lvovici Berşin (Berenstein) – membru al
Uniunii Scriitorilor şi al Pen-club din Rusia. Este autorul volumelor de
poezie Zăpadă pe Peciora (1982), Ostroave (1992), Monologul unei schije
(1998), Millenium (2011), Călăuz al ploii (2011), precum şi a două romane: Măşti ale spiritului
(2005), şi Asistent de clovn (2011). Poeziile lui au fost incluse în prestigioasa
antologie de poezie rusă Strofele secolului, i s-au tradus poeme în diferite
ţări, între care SUA, Germania, Elveţia, Argentina, Polonia, Cehia. Volumul de
poezii Metafora nefiinţei a fost publicat în 2013 în SUA.