Orice muzeu, fie că e emblematic pentru o zonă geografică sau stil cultural, fie că e o modestă colecţie particulară sau comunitară, deţine un număr mai mare sau mai mic de piese valoroase nu în sensul de obiecte din metale sau pietre preţioase, ci de rarităţi pentru epoca sau stilul ce-l reprezintă. Adesea, marile muzee care deţin sute de mii de piese strânse de-a lungul a zeci sau sute de ani îşi redescoperă la un moment dat valoarea propriului patrimoniu deoarece după o perioadă mare de timp, de acumulare a acestuia, încep să-l şi cerceteze şi descoperă rarităţi, multe, fundamentale în înţelegerea unor procese istorice obscure.
Muzeul Olteniei din Craiova a organizat de-a lungul ultimilor ani numeroase expoziţii temporare prin care şi-a pus în valoare o parte din imensul patrimoniu format din aproximativ 250 000 de piese, expoziţii cu piese deosebite, valoroase, dintr-o anumită colecţie, dar nu a venit niciodată în întâmpinarea publicului cu rarităţile din toate colecţiile.
Iată, prin această expoziţie, Rarităţi din Colecţia Muzeului Olteniei, specialiştii Secţiei Istorie-Arheologie prezintă publicului tot ceea ce are secţia mai valoros în colecţiile de Arheologie, Istorie Medievală şi Istorie Modernă şi Contemporană.
Aşa cum Consiliul Judeţean Dolj a încercat şi a reuşit să scoată în evidenţă această frumoasă bijuterie arhitectonică reprezentată de imobilul Secţiei de Istorie-Arheologie, tot aşa, a venit, acum, rândul muzeografilor să sublinieze importanţa patrimoniului cultural deţinut pentru care s-a făcut acest deosebit efort de a i se restaura aşezământul. În antichitate, un templu vestit era cu atât mai cunoscut cu cât i se aduceau mai multe ofrande de orice fel ar fi fost acestea. În epoca medievală, o biserică era mai cunoscută nu atât prin proprietăţile ei ci prin valoarea odoarelor sfinte deţinute. Tot aşa, şi în prezent, valoarea unui aşezământ muzeal este dată de valoarea patrimoniului deţinut iar rarităţile scot mai pregnant în evidenţă acest lucru.
Importanţa pieselor de patrimoniu cultural prezentate în această expoziţie depăşeşte cu mult graniţele Olteniei, multe dintre ele fiind de valoare universală datorită unicităţii lor. Totodată, ne întâlnim în această expoziţie cu accesoriile obişnuite, din mai multe puncte de vedere, ale familiilor cunoscute, din Oltenia secolelor XIX şi XX, familii care au avut o contribuţie deosebită la progresul comunităţii noastre.
Această expoziţie se înscrie într-un program mai amplu de valorificare a pieselor deosebite care există în patrimoniul Muzeului Olteniei, program iniţiat din acest an sub numele Descoperă Secretele Olteniei iar publicul craiovean şi nu numai este aşteptat să ni se alăture din nou în acest deosebit demers începând cu luna decembrie 2013.
În cadrul expunerii, vor fi prezentate publicului, piese ce ţin de evoluţia armamentului antic şi medieval din Asia şi Europa de Est, carte veche românească şi străină, ceramică grecească antică, podoabe şi arme dacice, statuete, ceramică şi piese de podoabă romane, vase de lemn şi lut neolitice (unicate naţionale), podoabe de epocă medievală şi modernă, elegante rochii din sec. XVIII.
Centrul atenţiei îl va reţine cu siguranţă craniul uman de Homo Sapiens de la Peştera Muierii, ce are o vechime de aproximativ 30 000 de ani, Tetraevangheliarul bizantin datat în sec. XII – XII, sabia haiducului Iancu Jianu, tezaurul domnesc, medieval, de la Dudaşul Schelei, jud. Mehedinţi, inelul sigilar al Banului Manta, sec. XVI, crucea relicvar ce a aparţinut lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Vitezul, călimara de brâu a boierului Nicolae Glogoveanu, harta Valahiei din anul 1718, ceasurile lui Alexandru şi al Aristiei Aman dar şi ceasul lui Gheorghe Chiţu, tocul de scris cu care marele diplomat, Nicolae Titulescu, a semnat Tratatul de la Trianon – 4 iunie 1920.
Această valoroasă expoziţie, iniţiată de către Muzeul Olteniei, se desfăşoară în cadrul programului Consiliul Judeţean Dolj Investeşte în Cultură, program ce are în vedere, între alte componente, şi promovarea patrimoniului cultural naţional.
Vernisajul va avea loc marţi, 17 decembrie, ora 11:00, la sediul Secţiei Istorie – Arheologie din str. Madona Dudu nr. 14.