Ziua Palatului
100 de ani de la inaugurarea Palatului Culturii
Targu Mures
8 iunie 2013
Agentia de Stiri Bune
Modernizarea aeroportului
Iasi
4 iunie 2013
Cea mai importantă investiţie demarată vreodată de Consiliul Judeţean Iasi a primit oficial undă verde. Preşedintele CJ, Cristian Adomniţei, a semnat contractul de lucrări privind realizarea noii piste de 2.400 de metri a Aeroportului, acesta apreciind că ziua de ieri (4 iunie)reprezintă cea mai importantă zi a Iaşului din ultimii 20 de ani. Asocierea de firme care şi-a adjudecat licitaţia a fost reprezentată de directorul executiv al Max Boegl România, Mathias Kirr. "Fără această pistă nouă, Iaşul ar fi devenit tot mai izolat. Infrastructura aeroportuară existentă aparţine trecutului, iar pista nu ar mai fi putut fi folosită mult timp. Aceasta ar fi îndepărtat companiile aeriene de Iaşi. La finalul lucrărilor, vom avea prima pistă flexibilă din România şi cel mai modern aeroport din ţară. Personal, am toată încrederea că termenul de execuţie va fi devansat, astfel încât să putem opera cât mai curând pe noua pistă", a declarat directorul Aeroportului, Marius Bodea.
Durata contractului încheiat ieri este de 25 de luni, la sfârşitul acestei perioade noua pistă trebuind să fie operaţională. Lucrările presupun construirea pistei, a căii de rulare, extinderea platformei şi a drumului perimetral, instalarea balizajului şi realizarea canalizării pentru apele pluviale. Constructorul are la dispoziţie două luni pentru proiectare, după care şantierul va fi deschis oficial. Reprezentanţii Aeroportului speră însă ca lucrările de construcţie să se finalizeze până la sfârşitul anului viitor. "Şi noi ne dorim ca lucrările să dureze cât mai puţin, fără a afecta calitatea acestora. Suntem pregătiţi să începem imediat proiectarea. Sunt o serie de lucrări pregătitoare care se pot realiza încă din perioada de proiectare şi vrem să le începem cât de curând posibil. Cred că o să dovedim pe măsura aşteptărilor“, a spus Kirr.
Construirea noii piste va reprezenta prima etapă a proiectului de modernizare a Aeroportului, asocierea dintre Max Boegl, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup urmând să încaseze 139 milioane lei.
Un al doilea modul vizează construirea unor noi platforme de garare a aeronavelor şi a căilor aferente de degajare. Costul acestei componente este evaluat la 40 milioane euro, modulul făcând obiectul unui proiect depus spre finanţare de către Comisia Europeană. "În decurs de câteva săptămâni aşteptăm răspunsul. Nu mă îndoiesc că el va fi favorabil“, a precizat Adomniţei.
Un al treilea modul al proiectului vizează construirea a două noi terminale, unul de pasageri, altul de marfă, a unui hangar pentru repararea avioanelor şi a unui nou turn de control. Pentru acesta nu a fost identificată nicio posibilă sursă de finanţare. Conform aprecierii lui Bodea, aeroportul ar putea ajunge în viitorii 6-7 ani la un număr de un milion de pasageri anual, faţă de doar 180.000 câţi îl tranzitează în prezent.
La ceremonia de semnare a contractului au fost invitaţi toţi directorii din cadrul Consiliului Judeţean, ca şi cei ai instituţiilor subordonate. Astfel, au fost prezenţi directorii spitalelor din subordinea CJ, ca şi directorul Muzeului Literaturii Române, Dan Lungu sau al Teatrului Luceafărul, Ioan Holban. Au lipsit însă foştii preşedinţi ai Consiliului Judeţean, Constantin Simirad şi Lucian Flaişer, în timpul cărora s-a construit actualul terminal al Aeroportului, a fost obţinut terenul necesar extinderii aerogării şi au fost economisiţi banii care sunt cheltuiţi acum. Au lipsit şi foştii directori ai Aeroportului, nici aceştia nefiind invitaţi. "Dacă făceau ceva pentru Aeroport, îi chemam", a explicat sec Adomniţei.
Cine este Max Boegl
Lidera asocierii care şi-a adjudecat licitaţia de construcţie a pistei este o companie originară din Germania. Conform precizărilor lui Mathias Kirr, compania are în total 6.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1,6 miliarde euro anual. În România, cifra de afaceri a companiei a fost anul trecut de 110 milioane euro. În portofoliul Max Boegl se află lucrări la noul aeroport din München, construirea terminalului aeroportului din Stuttgart, a unui terminal la Hamburg, a pistei şi căilor de rulare la aeroportul Berlin - Brandenburg, ca şi a aeroportului din Varna. În România, compania a construit Stadionul Naţional Arena, şoseaua de centură a Sibiului sau autostrada Medgidia-Constanţa. În urmă cu cinci ani, Max Boegl a efectuat lucrări de prelungire a pistei aeroportului din Sibiu, o parte a acesteia surpându-se după numai doi ani. Mathias Kirr a dat asigurări că incidentul de la Sibiu nu se va repeta la Iaşi. "Acolo au fost cu totul alte condiţii. Apa freatică era la suprafaţă, ceea ce era o problemă. Apoi, ca să fiu răutăcios, la Iaşi tot noi facem şi proiectarea, deci ştim pe ce lucrăm. La Sibiu noi am atras în mai multe rânduri atenţia că sunt greşeli de proiectare, dar nu am fost ascultaţi", a spus Kirr.
***ziaruldeiasi.ro
Un fel de om
Arta plastica contemporana romaneasca
Grigore Bradea
Muzeul de Arta Comparata, Sangeorz Bai
7 iunie 2013
Vineri, 7 iunie, de la ora 19.00, la Sângeorz-Băi, la Muzeul de Artă Comparată, are loc vernisajul expoziţiei Grigore Bradea – Un fel de om. Prezintă – istoricul de artă Vasile Duda.
Cu acest prilej va avea loc şi lansarea revistei Pisanii Sângeorzene.
Prezintă Icu Crăciun, Florin Hodoroga, Alexandru Dărăban.
Iată ce spune directorul muzeului, Max Dumitraş, despre Grigore Bradea:
"În 1978 eram încă la liceu, am participat la primul simpozion de sculptură organizat la Sângeorz-Băi de o echipă de aur, după părerea mea: Bradea, Anton Tănasă şi Nicolae Fleissig de la Bucureşti. Atunci mi-am luat inima în dinţi şi m-am dus la Bradea şi i-am spus cine sunt şi că vreau să sculptez şi eu, mi-a răspuns "Cam grea marmura asta pentru vârsta ta, dar ia un pietroi, stai aici lângă mine şi fă ce vrei...” Nu erau discuri, flexuri sau alte scule de şlefuit, totul era manual – am găsit un specialist care ne-a ascuţit şpiţurile, un tip care le-a călit impecabil. Mi-am propus un portret, a fost prima oară când am pus mâna pe scule de marmură – mă tot loveam peste degete, nu nimeream şpiţul. "Pune nişte sulfamidă peste răni” mi-a spus Grigore. De unde sulfamidă ? Praful de marmură e cea mai bună sulfamidă, cel mai bun medicament – mi-a spus Bradea. Praful de marmură pus peste rană formează o crustă care vindecă pielea rapid. Şi m-am convins că aşa este, e valabil şi azi...
După simpozionul acela am mai organizat încă 20 de ediţii dar pe primul n-o să-l uit niciodată... Gheorghe Şanta era primar în Sângeorz, a creat nişte condiţii excepţionale pentru artişti – a organizat vernisajul pe o culme de deal, a adus o orchestră de ceteraşi din Sângeorz, s-a lăsat cu un chef de 3 zile...
Bradea a fost un sculptor adevărat de mare forţă plastică şi o simplitate teribilă în sculptură. Îmi aduc aminte de personajele lui pe coloane, de femeile care aveau un gest excepţional şi erau inspirate din identitatea satului transilvan... În prima expoziţie personală de la galeria de artă din Cluj erau vreo 400 de statuete mici – accentua cu o linie de bisturiu nişte linii de o esenţă extraordinară pe care le-am regăsit în desenele lui vechi...
Avea o tehnică specială – avea o lovitură atât de directă şi frustă în lemn, rezolva un ochi din patru lovituri de daltă. A generat o şcoală în monumentalitate şi în lovitura frustă şi directă în lemn, un expresionism de mare forţă, o sinteză a portretului şi a liniei...
Secretul sculptorului – fie că ciopleşte lemn sau piatră – constă în ritmul constant care îţi dă forţă, în timp. Bradea a fost un sculptor de mare originalitate şi mare caracter... A fost primul meu profesor, de la care am învăţat enorm..."
***rasunetul.ro
Dagaro - Restituiri
Arta plastica contemporana romaneasca
David Buzgar
Muzeul National Peles, Castelul Pelisor, Sinaia
4 iunie 2013
Sculptura lui David Buzgar, la fel de surprinzatoare si de spectaculoasa ca si biografia artistului exercita, de la primul contact, o inexplicabila forta de seductie si starneste, la fel de spontan, multiple nedumeriri. Ea scapa oricaror clasificari, se sustrage tipologiilor obisnuite, isi neaga orice posibil model, desi, aparent, sugereaza trasee de lectura confortabila si fara bruscari de perceptie.
Desi totul pare simplu si inteligibil, lucrarile asezandu-se in categorii tehnice si formale cunoscute, cum ar fi cioplirea, modelajul, lustruirea, patinarea, etc., materialele predilecte fiind bronzul si lemnul, formele insele inscriindu-se in categoria mare a figurativului, o lectura aprofundata si o analiza in detaliu trimit privitorul intr-o alta zona a intelegerii si a judecatii. Tot ceea ce pare motiv, model exterior, subiect sau orice alta denumire ar mai putea avea nu este, in esenta, decat o capcana pentru privitor, un mod subtil de a-l aduce aproape, de a-l lua apoi in posesie, uneori pe nesimtite, si de a-l plimba ulterior inlauntrul unei lumi fascinante, aceea a limbajului, a disponibilitatilor sale nelimitate, a imaginarului mereu improspatat inlauntrul propriilor lui limitari.
Corpul uman, singur, in cuplu sau in compozitii mai ample, in atitudine statica sau dinamica, nud sau drapat, animale si pasari diverse, de la rinocer, la taur, la tap, la cocos, la rata, etc., alcatuiesc, impreuna, un vast inventar de motive si de forme plastice care nu trebuie inteles decat in aceasta perspectiva. Pentru ca David Buzgar insusi in felul acesta isi intelege si comunica formele, ca motive generice, ca structuri plastice, si nicidecum ca reflexe directe ale unei realitati investite cu o identitate certa si definita caraacterial si psihologic, in consecinta.
In esenta, sculptorul studiaza spatiul, experimenteaza modalitati de constructie, instituie structuri, analizeaza atitudini si se joaca, la limita gratuitatii, cu meditatia grava, de-a Creatorul, de-a micul demiurg indecis intre varianta jubilatorie si luminoasa a existentei si aceea sceptica si mereu pandita de caderea in depresie. Omul ascensional si omul-carcasa, omul expansiv sau cel prabusit in sine, animalul intempestiv, solar, purtator al unui indiscutabil mesaj de forta, sau cel infrant si decorativ, simplu trofeu domestic, cocosul majestuos sau rata placida si umila, iata o suma de ipostaze si de atitudini morfologice si morale pe care sculptorul o aseaza, ca ecran semnificativ, intre realul amorf si lumea privitorului care asipra, macar in principiu, la constiinta de sine.
Insa dincolo de acest cadru al semnificatiilor generale, dincolo de orizontul moral, sculptura lui David Buzgar este un remarcabil eveniment plastic, este un neobosit spectacol al limbajului. Asamblajele metalice de o ingeniozitate exceptionala, juxtapuneri si suduri de fire metalice, asemenea tehnicii misterioase a damaschinarii, creeaza volume si suprafete de o expresivitate unica, pe care nicio alta tehnica traditionala nu o poate oferi, iar colajul de materiale, asocierea unor substante si a unor esente diferite extind si resemnifica simbolic limbajul artistic.
Intr-un anumit fel, desi nu printr-o contagiune directa, sculptura lui David Buzgar, atat la nivelul intelegerii formei, cat si la acela al limbajului, se integreaza in cautarile si in gandirea plastica, in abordarea materialelor si in conceptia despre prezenta omului in lume proprie generatiei de sculptori romani din anii ’70, din proximitatea lui Napoleon Tiron, Doru Covrig, etc. Oricum, aceasta sculptura intra, oarecum, in cea de-a treia varsta post-brancusiana, aceea care descopera din nou figurativul, dar nu ca scop in sine, ci doar ca mijloc de a formula judecati morale si de a reconstrui limbajul.
***text: vimeo.com
foto: Macrina Oproiu
Luna Colectionarului
Muzeul Judetean Teleorman
Colectii si Colectionari
Alexandria
editia a II-a, 1 - 26 octombrie 2013
Muzeul
Judeţean Teleorman lansează cea de-a doua ediţie a proiectului
expoziţional intitulat Luna colecţionarului. Astfel, luna octombrie va
redeveni luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman
va cunoaşte preocupările colecţionarilor din judeţ prin intermediul
exponatelor cu care aceştia vor participa la acest ciclu de manifestări.
Aşa cum arătam încă de anul trecut, proiectului expoziţional Luna
colecţionarului se adresează colecţionarilor şi colecţiilor de orice
fel. De la cele mai cunoscute obiecte ce sunt colecţionate (monede,
timbre, cărţi poştale), până la cele mai inedite dintre ele (capace de
bere, cutii de chibrituri, aparate de ras sau ambalaje de îngheţată),
toate îşi pot găsi locul într-o expoziţie. Orice lucru poate fi
colecţionat şi, pe baza unor criterii ştiinţifice, constituit într-o
colecţie. Fiecare exponat spune o istorie, despre oameni pe care i-a "întâlnit” şi despre timpul în care a fost creat sau pe care l-a "străbătut” de-a lungul existenţei lui.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a expoziţiei, calendarul de derulare a proiectului este următorul:
1) intenţia de participare, cu completarea fişei de înscriere ( fişa
poate fi descărcată de pe site-ul Muzeului Judeţean Teleorman : http://
2) selecţia exponatelor, în funcţie de ordinea înscrierii la proiect, a
relevanţei temei şi colecţiei propuse şi a spaţiului expoziţional
disponibil – perioada 10-20 septembrie. Suntem convinşi că pe baza
discuţiei cu expozanţii se va ajunge la soluţiile optime;
3) montarea exponatelor şi realizarea expoziţiei propriu-zise – perioada 25-30 septembrie;
4) deschiderea expoziţiei – 1 octombrie;
5) închiderea expoziţiei – 26 octombrie.
Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Muzeului Judeţean Teleorman,
str. 1848, nr. 1, Alexandria, tel./
prin email: muzjudteleorman@yahoo.com. sau de pe
site-ul instituţiei : http://
Persoane de contact: Pavel Mirea, Corina Iordan, Claudiu Olaru
INDIgenous
Expoziție de fotografie
Mădălin Marienuț
Calpe Gallery, Timișoara
4 - 9 iunie 2013
Calpe Gallery Timișoara
vă invită de marţi, 4 iunie, la expoziţia de
fotografie
Mădălin Mărienuț - INDIgenous.
“Am plecat de acasă cu o impresie din start greşită, cu prejudecăţi pe
care imaginaţia noastră le-a amplificat. Ce urma să ne aştepte în
India ?! Însă, spre norocul nostru, această impresie a fost greşită –
şi bine că a fost aşa, aveam să descoperim singuri cât de minunată
este India. (...)
Așa a început povestea încheiată cu această expoziție de fotografie.”
Mădălin Mărienuț
Expoziţia rămâne deschisă pe perioada 04 – 09 iunie 2013.
Orar: marţi – vineri 10-13 şi 17-20, sâmbătă 10-13
Goldart
Hotel Marshal Garden, Bucuresti
licitatia nr. 108, 5 - 6 iunie 2013
Licitatia Goldart cu numarul 108 va avea loc joi, 6 iunie. Expozitia lucrarilor din licitatie va putea fi vizitata miercuri 5 iunie, intre orele 11.00-21.00 si joi 6 iunie intre orele 11.00-18.00 la Hotel Marshal Garden, Sala Safir.
Licitatia cuprinde lucrari semnate de Theodor Pallady, Nicolae Vermont, Horia Bernea, Georgeta Naparus, Rudolf Schweitzer Cumpana, Samuel Mutzner, Iosif Iser si multi altii.
Sesiune de comunicri stiintifice
Muzeul Memorial Nicolae Iorga
Rolul muzeelor memoriale in muzeografia romaneasca
Valenii de Munte
editia a VIII-a, 5 - 7 iunie 2013
Miercuri, 5 iunie 2013, la Muzeul Memorial Nicolae
Iorga de la Vălenii de Munte, debuteaza cea de a VIII-a ediție a
sesiunii naționale de comunicări științifice Rolul muzeelor memoriale
în muzeografia românească, dedicată împlinirii a 142 de ani de la
nașterea istoricului Nicolae Iorga.
Invitați speciali, de această dată, vor fi prof. univ. dr. Petre Țurlea, care va susține prelegerea Regionalizarea, prof. univ. dr. Ioan Scurtu și prof. univ. dr. Constantin Bușe.
Timp de trei zile, muzeografi din toată ţara îşi vor susţine lucrările de cercetare şi studiile acasă la marele savant.
Invitați speciali, de această dată, vor fi prof. univ. dr. Petre Țurlea, care va susține prelegerea Regionalizarea, prof. univ. dr. Ioan Scurtu și prof. univ. dr. Constantin Bușe.
Timp de trei zile, muzeografi din toată ţara îşi vor susţine lucrările de cercetare şi studiile acasă la marele savant.
***max-media.ro
Mamifere preistorice din Podisul Moldovei
Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Rasvan Angheluta
Galati
7 iunie - 15 noiembrie 2013
Vineri,
7 iunie 2013, ora 11.00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi va avea loc vernisajul expoziţiei temporare Mamifere preistorice din Podişul Moldovei, organizată în colaborare cu
Muzeul Vasile Pârvan Bârlad şi Muzeul Judeţean Neamţ.
Expoziţia
prezintă fosile provenind de la mamifere ce au trăit în climate şi
asociaţii faunistice de climă caldă în perioada Neogenă (Miocen şi Pliocen) şi climă rece din Cuaternar. Cele mai vechi fosile
au o vârstă absolută de 10 milioane de ani, iar cele mai "tinere” ajung
pană la o vârstă de 10.000 de ani î.e.n.
"Publicul va putea vedea pe viu
preparate paleontologice naturalizate, aproximativ 70 piese, din
colecţia de paleontologie a muzeelor din Galaţi, Bârlad şi Piatra Neamţ.
Dintre piesele expuse menţionăm fragmentele de corn de cerb uriaş
(Megaloceros giganteus), craniile de bovidee fosile (Bison priscus), un
fragment de defensă de elefant fosil Platybelodon – piesa unicat în
România sau un molar de rinocer fosil (Chiloterium)” a declarat
muzeografa Cecilia Serban, coordonatoarea expoziţiei.
Expoziţia Mamifere preistorice din Podişul Moldovei va rămâne deschisă la muzeul
gălăţean în perioada 7 iunie – 15 noiembrie 2013.
A fost odata ca niciodata
Initiative de toata lauda
Voluntar pentru literatura
Muzeul National al Literaturii Romane, Bucuresti
4 - 5 iunie 2013
Intrarea la specacolele de teatru de umbre cu povesti din intreaga lume se face pe baza unei carti pentru copii. Cartile astfel stranse vor fi donate copiilor din spitale. O initiativa frumoasa care merita sustinuta si continuata.
Mai romani decat romanii ?
Lansare de carte
Sandra Pralong
Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti
20 iunie 2013
Volumul
Mai romani decat romanii ? De ce se îndragostesc strainii de Romania,
coordonat de Sandra Pralong, cel mai vindut titlu Polirom la recent
incheiatul Salon de Carte Bookfest, va fi lansat la Libraria Humanitas
de la Cismigiu joi, 20 iunie, ora 18.00.
Volumul cuprinde texte semnate
de Raed Arafat, Steven van Groningen, Graham Perolls, Jakob Hausmann,
Alison Mutler, Alexandre Eram, Alessandro Amato, Peter Hurley, Jean
Valvis, Walid Abboud, Mbela Nzuzi, Wajiha Haris si multi altii,
prezentati in carte in ordinea stabilirii lor in Romania.
***BookMag
De ce este Romania altfel ?
Conferintele Ateneului Roman
Lucian Boia, Gabriel Liiceanu
Ateneul Roman, Bucuresti
10 iunie 2013
Luni, 10 iunie 2013, ora
19.00, Ateneul Roman gazduieste dialogul dintre Lucian Boia si Gabriel
Liiceanu cu tema De ce este Romania altfel ?
Un dialog intre
doi oameni de cultura care pot spune lucruri avizate despre asezarea
in lume a tarii noastre, despre trecutul si prezentul nostru. Mai putin
despre viitor. Un dialog care isi propune sa fie o meditatie facuta fara
patima, uneori, poate, o aspra judecare de sine, dar de pe urma careia
toata lumea are ceva de castigat.
Ultimele carti ale lui Lucian Boia au starnit discutii aprinse. Mai cu
seama De ce este Romania altfel ? S-a vorbit de patriotism si de lipsa de
patriotism. Insa criticii cei mai inversunati ai lui Lucian Boia au
uitat, pare-se, ca numai cine iubeste poate suferi pentru neimplinirile
fiintei indragite.
Evenimentul va fi deschis de Andrei
Dimitriu, Directorul General al Filarmonicii George Enescu, urmat de
un interludiu muzical sustinut de violonista Cristina Anghelescu si
pianistul Viniciu Moroianu. In incheiere, Lucian Boia va acorda
autografe.
Evenimentul este organizat de Filarmonica George
Enescu in colaborare cu Grupul Humanitas.
Biletele, in valoare de 50 si 70 de lei, vor fi
puse in vanzare incepand de luni, 3 iunie, si pot fi achizitionate de
la casa de bilete a Ateneului Roman.
Pe simezele timișorene - Nomade au Sahara
Arta plastică contemporană românească
Cristian Răduță
Galeria Calina, Timișoara
10 iunie - 10 iulie 2013
Sculptura este tradiţională şi inovativă. Sculptura este conservatoare şi nedisciplinată. Intuiţia este fundamentală în sculptură. Obiectul aduce idei şi ideile aduc obiecte. Sculptura este auto reprezentare. Sculptura este un set mental pentru forme fără nici un loc.
Cristian Răduţă a învăţat de la Mircea Spătaru noţiunea de sculptură de la monument la forma de artă. Sculptura aliată cu monumentul are un loc specific şi vorbeşte simbolic despre însemnătatea şi folosirea lui. Dar, când logica interioară a monumentului se sparge, sculptura îşi pierde site-ul, locul. Monumentul devine abstract, sculptura devine nomadă. Esenţialmente nomadă, sculptura inventează un mediu în funcţie de suportul tehnic şi îşi declară statutul, însemnătatea şi funcţia. Logica spaţiului explorează zona ideală.
Aproape de descrierea seminală de tip Mircea Spătaru, reprezentările propuse de Cristian Răduţă sunt aproape impropriu numite sculpturi. Corect ar putea fi numite manifestări fizice fixate de emoţional şi intelectual. Manifestări fizice care prescriu forma, explorând intuiţia şi dinamica.
Forma şi conceptul derivă dintr-o imagine / rinocerul / deja familiară, la care putem lua parte.
Nici un animal nu a exercitat o influentă aşa de profundă în artă ca rinocerul. A. Durer, J.B.Oudry, Niki de Saint Phalle au fost fascinaţi de misterul intunecat. Bizar, reprezentarea rinocerului nu a fost niciodată acurată, a fost mereu mai mult o reprezentare puternică, populară.
Văzute limpede şi raportate cu onestitate reprezentările lui Cristian Răduţă păstrează acel "eye-catching" neobişnuit. Senzaţia vizuală este dublată de o senzaţie tactilă. Calmă, anonimă reprezentarea / rinocer a lui Cristian Răduţă este undeva între poezie şi vis. Poţi să o atingi, dar nu poţi să o descri. Visele au puterea să imagineze diferit viitorul.
Prin aceste reprezentări / rinoceri, Cristian Răduţă are abilitatea de a genera asociaţii cu alte locuri, cu alte vise. Nomazi rinocerii lui meditează în tăcere; cunosc praful şi zăpada, cunosc esenţa aerului şi a apei. De fapt cunosc esenţa lumii: un obiect perfect familiar poate să conţină cea mai radicală idee.
Dezarmant de precisă reprezentarea / rinocer te duce spre un alt context, spre un alt sfîrşit, dar niciodată un sfîrşit în sine.
Curator Liviana Dan
Cristian Răduţă
n. 17 aprilie 1982.
Trăieşte şi lucrează la Bucureşti, este reprezentat de 418 Gallery.
A absolvit Universitatea de Artă din Bucureşti sub îndrumarea
profesorului Mircea Spătaru. În 2005 participă la Summer Academy in
Salzburg. Solo show (selecţie): ZOOMANIA, MNAC Bucureşti 2010 / RINOCER
PE CALEA MELCILOR, Atelier 030202, Bucureşti 2010 / Terraferma, 418
Gallery Bucureşti 2010. Are două sculpturi expuse în spaţiul public la
Bucureşti şi Timişoara şi lucrări în colecţiile MNAC Bucureşti,
Canadian Clay şi Glass Museum Waterloo.
Expoziţia va fi deschisă intre 10 iunie şi 10 iulie 2013,
de luni până vineri între 10:00 şi 18:00, sâmbăta între 11:00 şi 15:00.
Galeria Calina este un spaţiu independent, dedicat artei contemporane.
Galeria Calina susţine Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021
Mintea de dincolo
Lansare de carte
Dumitru Constantin Dulcan
Teatrul Mr. Gh. Pastia, Focsani
6 iunie 2013
După trei decenii de la aparitia cărtii Inteligenta materiei, azi bestseller, Dumitru Constantin-Dulcan vine în fata cititorilor săi cu o lucrare complementară: Mintea de dincolo, în care sintetizează, din punct de vedere stiintific, experienta decorporalizării prin moarte clinică, ajungând, rational, acolo unde omul religios ajunge cu inima. Aparent paradoxal, contrar afirmatiilor stiintei materialiste, autorul demonstrează, cu mijloacele stiintei de azi, ratiunile inimii si ale universului spiritual, contrazicând fericit celebra afirmatie a lui Pascal: "Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste”. Citind Mintea de dincolo, descoperim "limbajul” comun celor două "instante” dăruite de Creator fiintei umane. Și dacă, asa cum spunea filosoful Mircea Florian, fericirea omului modern constă în echivalarea ratională a dogmelor, Mintea de dincolo ne apropie de acest ideal.
Există în Mintea de dincolo suficiente elemente pentru a elabora o etică mentală, extrem de necesară nouă, celor de azi, care, în pofida comunicării excesive prin multiple si sofisticate mijloace tehnice, trăim poate în cea mai tristă singurătate publică. Nu suntem singuri în univers, ne spune autorul si suntem direct responsabili, nu doar pentru gesturile noastre, dar si pentru gândurile noastre, care pot influenta instantaneu vietile semenilor nostri.
Scrisă cu o argumentare riguroasă, greu de contrazis, Mintea de dincolo poate fi un manual al convietuirii si al supravietuirii armonioase, arătând că cel mai de pret dar al omului - iubirea - este si o datorie fundamentală, pentru salvarea tuturor si a fiecăruia în univers.
Profesorul univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan, medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, este autor a numeroase monografii, tratate, lucrări si cărti de certă valoare stiintifică, dar si eseistică, cu ample deschideri spre fascinantele domenii ale Filosofiei Știintei. A publicat, de-a lungul timpului, Inteligenţa Materiei (ediţia a III-a), În căutarea sensului pierdut, Către noi înşine, Mintea de dincolo, apărute la Editura EIKON.
