Muzeul Național al Unirii
Alba Iulia
9 mai 2013
In luna mai, Muzeul Unirii din Alba Iulia aduce în faţa albaiulienilor, în cadrul manifestării expoziţionale Exponatul lunii, o mini-expoziţie cu bunurile lui Avram Iancu. Este vorba despre trei piese aflate în colecţia muzeului albaiulian, care au aparţinut Crăişorului Munţilor Apuseni: mantaua, fluierul şi şerparul.
Mini-expoziţia a fost vernisată joi, 9 mai, de către Gabriel Rustoiu – directorul Muezului Unirii din Alba Iulia, Tudor Roşu, dr. în istorie, şi doamna Doina-Hendre Biro, responsabil cu aspectele ştiinţifice şi culturale la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Cei care au fost prezenţi la vernisaj au avut ocazia de a vedea “o clonă” a lui Avram Iancu.
"Ne-am oprit la nişte piese de vestimentaţie ale celui mai mare geniu militar al românilor transilvăneni de la Iancu de Hunedoara încoace. Înainte de a fi europeni suntem români, înainte de a fi români suntem cetăţeni ai judeţului Alba şi albaiulieni. De aceea, pentru noi cel mai important eveniment este debutul revoluţiei de la 1848 în Ardeal, Marea Adunare de la Blaj. În drum spre Blaj, avem norocul să treacă prin Alba Iulia cel pe care îl cunoaştem cu toţii ca şi Crăişorul Munţilor, Avram Iancu”, a explicat Gabriel Rustoiu, directorul muzeului albaiulian, după care în spaţiul expoziţional şi-a făcut prezenţa clona lui Avram Iancu, care a interpretat marşul lui Iancu Iancule mare.
Istoricul Tudor Roşu le-a vorbit celor prezenţi despre cele trei piese şi cum au ajuns ele în colecţia muzeului albaiulian, dar şi despre cum era văzut Avram Iancu în Munţii Apuseni: “Ceea ce propunem noi astăzi este acest ansamblu de trei piese, mantaua, chimirul şi fluierul de paltin al lui Avram Iancu. Aceste obiecte au intrat în colecţiile muzeului nostru în anul 1929 cu ocazia înfiinţării Muzeului Unirii, acel demers excepţional al Asociaţiunii, al Astrei, pentru înfiinţarea unui asemenea aşezământ la Alba Iulia. Chimirul şi fluierul se aflau deja în patrimoniul Muzeului din Avram Iancu şi de acolo au fost preluate de muzeul nostru iar mantaua a fost donată cu acea ocazie de un preot din Apuseni. Din relatările din ultimii ani din viaţa lui Iancu aflăm despre faptul că el stătea pe prispă, cânta la fluier, moţii din satele din Munţii Apuseni se adunau să-l asculte…El era iubit, respectat şi protejat de moţi, care îl adăposteau, îi dădeau cazare, dormea mai ales sub cerul liber şi era nedespărţit de fluierul său. Chiar în septembrie 1872, când a fost găsit mort pe prispa unei case din Baia de Criş era alături de fluierul său”.
"Vreau să aduc un cuvânt de omagiu restauratoarei Zoe Haşegan de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care a executat foarte complexele operaţiuni de restaurare ale acestei piese, mantaua, cu atât mai mult cu cât piesa suportase un atac biologic foarte foarte grav şi tratamentul de dezinfecţie, dezinsecţie, a durat foarte mult. Bineînţeles şi procesul de consolidare, lipsa unor probe concrete, mânecile fuseseră tăiate, partea din piele fiind mai supusă factorilor externi a fost extrem de afectată. Deci trebuie să înţelegeţi că în zona gulerului şi a buzunarelor au existat garnituri de piele. Este într-adevăr o haină orăşenească, nu au existat reperele necesare ca să se stabilească lărgimea. Singurul element a fost la nivelul umerilor. Atât. Acela era singurul reper al restauratorului, iar restauratorul nu este o persoană care inventează o piesă, trebuie să păstreze coordonatele în limitele ştiinţifice. În funcţie de umeri s-a putut calcula şi lungimea. Bineînţeles, imaginile de epocă care au putut fi furnizate în acel moment au servit de asemenea ca o documentaţie suplimentară” a adăugat Doina Hendre-Biro, responsabil cu aspectele ştiinţifice şi culturale – la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia.
De asemenea, doamna Doina a ţinut să menţioneze, că în colecţia bibliotecii se află catalogul Gimnaziului Crăiesc din Zlatna, în care regăsim şi notele Crăişorului Munţilor, Avram Iancu, care avea la toate materiile “eminent”.
În discursul său, istoricul Tudor Roşu a ţinut să menţioneze faptul că Avram Iancu este o personalitate importantă în istoria României şi că datoria noastră este să ne amintim şi să promovăm predecesorii noştri.
"Noi am fost oarecum amendaţi în presa locală pentru faptul că în ziua de 9 mai am ales să îl sărbătorim pe Avram Iancu şi nu înfiinţarea Uniunii Europene. Sigur, nu am înţeles nici spiritul şi nici logica acestei amendări mai ales că vorbim de o personalitate precum Avram Iancu, care are toate premisele să fie o personalitate de talie europeană. Spunea un contemporan de-a lui Avram Iancu, şi citez “dacă ne uită lumea e numai culpa noastră. Adică datoria noastră este să ne amintim de aceşti predecesori ai noştri şi de faptele lor mai mult sau mai puţin eroice. Iar faptul că o personalitate de talia lui Avram Iancu nu are notorietatea să zicem revoluţionarilor mexicani precum Pancho Villa, Emiliano Zapata, etc., este şi din cauză că noi nu facem poate suficient din ceea ce ar trebui să facem să promovăm aceste valori”, a explicat Tudor Roşu.
***ziarulunirea.ro
