Artiști la Dunărea de Jos

Arta plastică contemporană românească

Muzeul de Artă Vizuală, Galați

15 februarie - martie 2013

Vernisaj: 15 februarie 2013, ora 12:00, Muzeul de Arta Vizuala, Galati

Organizator: M.A.V. Galati

Expun:

 membrii Filialei U.A.P. Braila 

Vasile Gaita, Hugo Maracineanu, Gheorghe Mosorescu, 

Radu Cristian, Radu Ionel, Teodorescu Marius

membrii Filialei U.A.P. Galati

Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Stelica Badalan, Cornelia Burlacu, 

Cornel Corcacel, Sava David, Gabriela Georgescu, Aurel Manole, Valentin Popa, 

Ioan Tudor, Mugurel Vranceanu

SALT - Instalatie holofactografica

Arta plastica contemporana romaneasca

Aura Balanescu

Galeria geam MAT, Muzeul de Arta, Timisoara

14 februarie - 14 martie 2013

www.modernism.ro

   Galeria geam MAT a Muzeului de Artă din Timișoara (Piața Unirii colț cu str. Mercy) găzduieşte de joi, 14 februarie 2013, expoziţia SALT (instalaţie holofactografică), de Aura Bălănescu. Instalaţia poate fi văzută până în 14 martie 2013.

   “A coborî pentru a urca. Evoluția universului este văzută ca o permanentă tranziție între salturile de conștiință cosmică, dar mai important, atingerea unei stări de înaltă conștiință este dependentă de o involuție, coborârea în profunzimile materiei. De aici, saltul aduce cu sine diverse atribute în jurul suportului material, o complexitate de organizare, ilimitare spațiotemporală, predeterminare și ireversibilitate, o singularitate ce perpetuează universul”, spune Aura Bălănescu.

   Curatorii evenimentului sunt artiştii vizuali Bogdan Raţa şi Mihai Zgondoiu. 

   Organizator: Muzeul de Artă din Timișoara.

   Partener: Fundația HERCZEG

   Parteneri media: www.oradetimis.ro, www.agentiadecarte.ro, www.modernism.ro

Ziua Nationala a Republicii Serbia

Lansare de carte

Antologia: Malul celalalt

Galeria Mansarda, Bastion Theresia, Timisoara

15 februarie 2013

    Uniunea Sârbilor din România, Revista Književni život, în colaborare cu Consulatul General al Republicii Serbia din Timișoara, organizează vineri, 15 februarie, ora 18:00, la Galeria Mansarda din spațiul expozițional Bastion Theresia, cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Serbia lansarea antologiei de poezie sârbă (din secolele XX – XXI) Malul celălalt (traducători: Aleksandar Stoicovici, Slavomir Gvozdenovici, Liubinca Perinaț Stancov). 

    Cu acelaşi prilej va avea loc o seară literară cu participarea scriitorilor sârbi Rаdomir Andrić, Jovаn Zivlаk, Gorаn Kаrаnović, Milovаn Mаrćetić, Tаnjа Krаgujević, Brаnislаv Milаnović, Ivаn Negrišorаc, Duško Novаković, Adаm Puslojić, Petаr Cvetković.

    În continuarea evenimentului se va desfăşura vernisajul expoziției de design grafic al lui Goran Filipović, expoziţie prezentată de Goran Djordjević.

   Stevan Bugarski va vorbi despre editura Uniunii Sârbilor din România, iar finalul serii va fi punctat printr-un moment muzical al grupului vocal AKUD Mladost.

***oradetimis,oradestiri.ro

Misterii si Madone

Arta plastica contemporana romaneasca

Traian Abruda

Cafe Text, Biblioteca Judeteana Timis, Timisoara

15 - 28 februarie 2013

   În perioada 15-28 februarie 2013, artistul vizual Traian Abruda va expune în spaţiul expoziţional al Bibliotecii Judeţene Timiş Café Text (Bastion Theresia, corp A), lucrări de grafică reunite sub titlul Misterii & Madone.

   “Creionul, peniţa sau chiar pixul sunt miraculoase rezervoare de linii fierbinţi prin care, obsedat şi într-o bucurie/frenezie inegalabilă, se, pe sine, şi ne mântuie. O joacă gracilă, inteligentă, gratuită şi limpede, ce nu are nici o clipă ambiţia de a deveni joc. (.) Subiectul Traian Abruda iese în lumina bidimensională a paginii ferm şi spectaculos. Cuceritor cel mai adesea, magic, uneori, însă întotdeauna victorios şi conştient de puterile pe care le are“, scrie poetul George Lână, care va vorbi la vernisajul de vineri, 15 februarie, ora 18:00.

***oradetimis.oradestiri.ro

Judetul Alba - Istorie, cultura, civilizatie

Lansare de carte

Aula Magna, Universitate, Alba Iulia

15 februarie 2013

   Vineri, 15 februarie, de la ora 13.00, în Aula Magna a Universității din Alba Iulia va avea loc lansarea volumului Județul Alba. Istorie, cultură, civilizație. Evenimentul este unul special, ce face parte din suita manifestărilor dedicate aniversării a 45 de ani de la înființarea județului Alba.

   Realizat sub patronajul Consiliului Județean Alba, volumul prezintă, în 400 de pagini, editate în condiții grafice deosebite, evenimentele petrecute pe meleagurile județului Alba din preistorie și protoistorie până în zilele noastre. Capitole din lucrare sunt dedicate și etnografiei, manifestărilor culturale, învățământului, monumentelor istorice și ecleziastice, precum și traseelor culturale din județul Alba. Sunt astfel surprinse pagini din istoria dacilor, romanilor, daco-romanilor, românilor și a altor etnii care s-au manifestat și au lăsat urme materiale sau spirituale ce pot fi văzute acum în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, dar și în alte muzee din țară și străinătate

   "Acest volum ce prezintă istoria județului Alba, este o sinteză a locului și rolului pe care aceste meleaguri l-au jucat  în devenirea istorică a României.

    În urmă cu 45 de ani, la 17 februarie 1968, județul Alba își relua locul binemeritat pe noua hartă a României, iar Alba Iulia, oraș aflat la răscrucea marilor drumuri dar și la răscrucea istoriei românilor, își relua statutul de capitală.

   Acest volum este o mărturie ce vine să le aducă aminte tuturor că Alba Iulia a fost capitală a acestei zone din inima României începând din antichitate și până în zorii epocii moderne, iar atunci când nu a deținut rolul de capitală, din cauza politicilor de deznaționalizare inaugurate de Dictatul de la Viena și continuate apoi de regimul de sorginte sovietică instalat în România de după al doilea război mondial, Alba Iulia a fost în miezul unor momente  cruciale din istoria neamului românesc.” – a spus domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.

***proalaba.ro

Un inceput...

Agentia de stiri bune

George Enescu

Casa de la Mihaileni

 

inclusa pe lista obiectivelor din patrimoniul cultural national

februarie 2013

  Casa din comuna Mihăileni, judeţul Botoşani în care a copilărit şi şi-a petrecut vacanţele de vară marele muzician George Enescu va fi inclusă pe lista obiectivelor din patrimonial cultural naţional, a declarat, miercuri (16 februarie 2013), pentru AGERPRES, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural (DJCPN) Botoşani, Dănuţ Huţu.

   Potrivit acestuia, Ministerul Culturii a declanşat, în regim de urgenţă, la propunerea Institutul Naţional al Patrimoniului şi DJCPN Botoşani, procedura de clasare a casei în care a locuit mama compozitorului.

   “Sperăm că se va definitiva procedura de clasare a acestui monument, urmând ca după aceea să se facă intervenţii pentru restaurarea şi consolidarea casei”, a afirmat Huţu. 

   Casa de la Mihăileni a aparţinut bunicilor după mamă ai lui George Enescu, preotului Ioan Cosmovici şi soţiei sale, Zenovia. Acolo s-a născut, în 1839, mama compozitorului, Maria Cosmovici, devenită mai târziu Maria Enescu. Tot acolo, Maria Enescu a şi murit, în martie 1909.

***agerpres

I Love Handmade

Targ de cadouri si produse lucrate manual

Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu

23 - 24 februarie; 2 - 3 martie 2013

Viorile lui George Enescu

Muzeul Național George Enescu

București 

1 - 25 septembrie 2011

    Viorile lui George Enescu, instrumente atinse de magia unuia dintre cei mai însemnaţi violonişti ai secolului XX, suscită un interes special. De aceea, ele au fost expuse marelui public în luna septembrie 2011.

Text de prezentare preluat din

pliantul expoziţiei temporare organizate în cadrul

Festivalului Internaţional George Enescu – 2011

Expoziţia a putut fi vizitată în perioada 1 - 25 septembrie 2011

   Denumită Catedrala, vioara Guarnerius este cea mai valoroasă. Fabricată în anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara poartă inscripţia celebrului ei făuritor: Guarnerius fecit / Cremonae anno 1731(?) – IHS.

   George Enescu se înscrie, astfel, alături de Niccolò Paganini, Joseph Joachim, Henri Vieuxtemps, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Yehudi Menuhin, Henryk Szeryng, în galeria marilor violonişti care, într-un moment al carierei lor, au deţinut un exemplar del Gesù.

   După 1930, la Paris, Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care îi confecţionează o vioară, admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că "e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În colecţia muzeului există două asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purtând inscripţia Paul Kaul, Paris, AN 1937. Georges Enesco. Modèle que j’ai créé spécialment pour Georges Enesco grand artiste.

   Datorită prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a obţinut comenzi importante pe piaţa americană, fapt care i-a asigurat celebritatea şi o situaţie financiară confortabilă. Între muzicianul român şi lutierul francez s-a consolidat o relaţie de prietenie, dar şi de colaborare artistică. George Enescu la pian şi Paul Kaul la vioară au susţinut câteva recitaluri pe scene pariziene.

   Un alt instrument care a aparţinut lui George Enescu este o vioară confecţionată de fraţii lyonezi Pierre şi Hippolyte Silvestre, un instrument remarcabil datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ce este inscripţionat în latină cu următorul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835.

   Expoziţia a inclus şi o copie nedatată, după un original Gaspar Da Salo, pe numele său adevărat Gasparo Bertolotti, constructor de viole şi viori din Brescia, unul dintre cei mai mari lutieri vechi şi fondator al şcolii de la Brescia.

   Donate Muzeului Enescu, după moartea muzicianului (survenită în 1955), de către soţia acestuia, viorile au fost întreţinute de apreciatul lutier Iosif Pollak (1911, Arad – 1970?, Bucureşti) şi au fost cântate timp de câteva decenii, spre a li se menţine calitatea, de către violonistul şi profesorul Nicolae Bilciurescu. 

   Acesta, împreună cu Romeo Drăghici, a îngrijit şi apariţia în limba română a volumului Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty. Răsfoind acest volum de o importantă valoare documentară, întâlnim o seamă de confesiuni ale violonistului Enescu referitoare la cariera sa de instrumentist: "Eu nu am ales nimic. Întâmplarea şi voinţa tatălui meu au făcut această alegere. Nu am avut prilejul, în copilăria mea, să aud alt instrument decât vioara” – referire, probabil, la vioara lăutarilor din zona Botoşanilor şi Dorohoiului, unde s-a născut şi a copilărit muzicianul.     

   "Compozitorul din mine se ceartă cu violonistul... Violonistul vrea muzică (scrisă) efectiv pentru desfăşurarea virtuozităţii, în timp ce compozitorul se revoltă şi refuză să scrie, decât dacă poate să scrie aşa cum simte. Astfel, sunt silit să fac compromisuri şi să-l las să scrie muzică  pentru pian şi simfonii.”

   Privite în timp, declaraţiile sale (a se vedea volumul de Interviuri apărute în presa românească a anilor 1898-1946) se cuvin înţelese în context. Instrumentul căruia îi datorează celebritate este judecat adesea cu asprime nemeritată: "Vioara e un instrument gingaş, încântător, mi-e intim, mi-e drag, însă ce vrei să mă fac eu cu patru coarde şi-un arcuş pe una, două sau cel mult trei voci ? Sunt strâns, n-am libertate. [...] Vioara mă reţine, mă împiedică”.

  Abia în amurgul existenţei, în 1954, Enescu revine asupra opiniilor sale în convorbirile cu Gavoty: "Îţi cer un serviciu personal; înainte de editarea Amintirilor... , să atenuezi puţin ceea ce am spus despre vioara mea... Acum o lună încă, vorbeam despre ea ca despre un chin de fiecare zi. Astăzi, tare mă tem că nu voi mai cânta niciodată... Am remuşcări... Am vorbit de rău pe vechea mea tovarăşă, căreia îi datorez mari bucurii”.

   Complexitatea geniului enescian îşi găseşte cea mai adecvată împlinire în superbul violonist, care la 70 de ani trecuţi ne împărtăşea comorile perene ale muzicii lui Bach.

   Enescu – mare compozitor, mare dirijor, mare pianist, mare pedagog ("eu sunt 5 într-unul” – spunea el), reuşeşte să menţină un standard atât de ridicat tocmai pentru că există acea întrepătrundere între faţetele artei sale. Astfel, Ciaccone de Bach în interpretarea sa era, de fapt, o "recreere” a unui text pe care îl vedea prin prisma compozitorului: "Dacă vă simţiţi pierdut în variaţiunile lui, lucraţi fiecare voce separat şi totul se va lumina”.

   Viorile ce au fost expuse la Muzeul Naţional George Enescu în cadrul acestei expoziţii reprezintă realizările unei vieţi şi ale unei cariere ieşite din comun.

Nicolae Bilciurescu

Pe simezele ieșene

Arta plastică contemporană românească

Asociația Artă și Educație - Liviu Suhar

Expoziția: Liviu Suhar '70

Muzeul Unirii, Iași

17 februarie - 17 martie 2013

Din urbea lui Negru Vodă

România de-altădată

Câmpulung - Muscel

Colecții și Colecționari

Cartofilie

Vedere generală a vechiului Cîmpulung. Lumini muscelene. 1980. 

Cîmpulung acum cinzeci de ani. Lumini muscelene. 1980.

Vedere generală. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Vedere generală a orașului Cîmpulung - de pe dealul Flămînda.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Cîmpulung-Muscel. 

Cod: 19225. Foto: Al. Comănescu. Anii '80. Necirculată.

Vedere generală. 1961.

Vedere din Câmpulung Muscel. Cod: 6735. 1965. Necirculată.

Vedere. Mic îndreptar turistic. 1968. 

Se observă clădirea noua apărută în partea stângă a imaginii.

Vedere. Cod: 69. 1968.

Vedere din Cîmpulung-Muscel. Foto: Al. Mendrea. 1969.

Cîmpulung-Muscel. Foto: D. F. Dumitru. 1972.

Vedere. Cod 558. O S E D T. 1971.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Palatul domnesc. Muzeul de istorie. Cod: 1115. 1961.

Muzeul de artă (expeditorul a adăugat mențiunea:

"Palatul Domnesc Negru Vodă"), 1962.

Imagine identică cu cea precedentă, titulatura trecută pe spatele ilustratei.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 37. 14 septembrie 1963.

Clădirea fostei Case Domnești, astăzi muzeu.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Casa domnească din complexul mănăstirii. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Casa Matei Basarab, unul dintre cele mai vechi și mai bine păstrate exemplare 

de arhitectură civilă și monastică din Țara Românească. După restaurare, aici

se va deschide muzeul consacrat Curții domnești din Cîmpulung.

Revista Flacăra, nr. 30. 2 august 1975.

Muzeul de artă. Foto: Dan Badescu. Necirculată. Anii '70-'80.

Casa Domnească. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1983. 

Față de imaginea precedentă se observă o degradare mărită a clădirii (n.a.).

Latura de sud a ansamblului mănăstirii Negru Vodă.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Idem: Mănăstirea Negru Vodă. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Mănăstirea Negru Vodă. 1961.

Vedere dinspre colțul de nord-est al incintei: biserica, iar alipită turnului, o parte 

din clădirile egumenești. Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Imagine identică cu cea precedentă.

Turnul de intrare în mănăstirea Negru Vodă. Cod: 8463. 1966. 

Turnul de intrare în incinta complexului mănăstirii Negru Vodă.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Biserica Negru Vodă (sec. XVII). Foto: Al. Mendrea. 1968.

Latura de vest a Turnului de intrare. Detaliu.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Vedere din incintă a Turnului-clopotniță.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Idem: Turnul-clopotniță de la intrarea în complexul mănăstiresc. 

Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Turnul de intrare. Detaliu al paramentului de registre de arcaturi deorative

și butoni de ceramică smălțuită. Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Clopotnița mânăstirii. Anii '60 - '70.

Broșură-pliant de prezentare a programelor ONT Carpați.

Vedere din incinta ansamblului.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Clopotnița bisericii Negru Vodă (sec. XVII).

Cod: 7382. Foto: Al. Florescu. Anii '70. Necirculată.

Turnul-clopotniță al mănăstirii Negru Vodă (sec. XVII).

Foto: Al. Mendrea. 1973.

Un bloc-turn al evului mediu, așa va arăta, după restaurare, faimosul turn

al clopotniței, cel mai înalt turn din Țara Românească: 35 de metri înălțime,

cinci niveluri. Revista Flacăra, nr. 30. 2 august 1975.

Clopotnița mînăstirii Negru Vodă (sec. XVII). 1977.

Mănăstirea Negru Vodă - martor al istoriei Țării Românești -

necropolă domnească și străvechi lăcaș de cultură.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Turnul lui Matei Basarab. Volum: Cîmpulung. Mic indreptar turistic 1983.

Colț al incintei. În dreapta biserica, în stînga muzeul.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Biserica văzută dinspre corpul de clădiri de pe latura nordică a incintei. 

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Biserica (vedere) din colțul de sud-vest al incintei.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Biserica. Se distinge paramentul din piatră fățuită.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Gangul boltit al turnului de intrare în incinta mănăstirii.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Fațada de vest a bisericii văzută dinspre gangul boltit al turnului.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Biserica mînăstirii Negru Vodă (sec. XIV). 

Cod: 7380. Foto: Al. Florescu. 1973. Necirculată.

Colaj. Județul Argeș - lăcașuri de cult.

Imaginea din stânga, sus: Mănăstirea Câmpulung-Muscel.

Cod: N 149-5. Foto: Florin Andreescu. 

Producator: Ad Stock srl București. Anii 2000. Necirculată.

Ancadramentul ușii de intrare în biserică. Fragment de frescă din biserica mănăstirii.  

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Fresce din interiorul bisericii (latura de vest) reprezentînd ctitorii.
Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.
Imaginea precedentă: Fragment de frescă din biserica mănăstirii.  
 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Ancadramentul sculptat în piatră al ușii de intrare în altar. Detaliu.

Fragment de frescă din biserica mănăstirii.  

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Insctipție funerară de pe mormîntul lui Nicolae Alexandru Basarab,

aflat în interiorul bisericii. Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Idem: Piatra de mormânt a domnitorului Nicolae Alexandru (1364) 

din interiorul bisericii. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Paraclisul fostei mănăstiri.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. 1968.

Așa arăta (stînga) și așa va arăta (dreapta) după restaurare biserica bolniței
mănăstirii Negru Vodă. După cum se știe, bolnițele nănăstirești au fost primele
instituții spitalicești din țara noastră. Arcadele pridvorului, cu profiluri caracteristice
epocii brîncovenești, redau aspectul inițial al bisericii. Revista Flacăra, nr. 30. 2 august 1975.

Crucea jurămîntului (1674) de pe fațada Casei Berechet. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Monumentul istoric Crucea jurămîntului 1790. Foto: Gh. D. Maican. 

Editor C.J.C.E.S. Argeș. Necirculată. Anii '70-'80.

Sfatul popular orășenesc. Cod: 474 I. P. I. 1960.

Sfatul popular raional. 1966.

În centrul orașului. Muzeul local. Secțiile de artă plastică, istorie și științe naturale. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Muzeul de Artă. Cod: 396. Foto: Florescu Alex. 1972. Necirculată.

Alt tiraj, autorul fotografiei este trecut: Al. Florescu. 1974.

Muzeul de artă. Foto: Constanța Nestor. 1975.

Clădirea Consiliului Popular al Orașului Cîmpulung, concepție a arhitectului

Dumitru Ionescu-Berechet. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Scară ănterioară în stil brîncovenesc din clădirea Consiliului Popular al 

Orașului Cîmpulung (opera arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet).  

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Primăria orașului - detalii de arhitectură. 

Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Felinar în fier forjat la intrarea în clădirea Consiliului Popular al 

Orașului Cîmpulung.  Volum: Lumini muscelene. 1980.

Primăria orașului - detaliu de arhitectură. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Școala C.D. Aricescu, urmașă a Școlii Domnești - ctitorie a boierului

Radu Năsturel (1669). Volum: Lumini muscelene. 1980.

Detaliu de sculptură la Școala C.D. Aricescu. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Poartă veche de pivniță în stil românesc - 1796 (Casa părintească a autorului).

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Școala pedagogică de băieți. Cod: 70. Librăria Noastră. 1955.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 5. 1 februarie 1964.

Vedere din Câmpulung-Muscel. 1965.

Idem: Liceul Pedagogic. Mic îndreptar turistic. 1968.

Cea mai veche Școală Pedagogică din țară. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Liceul Pedagogic. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1983.

Școala pedagogică din orașul Cîmpulung (foto: Comb. poligr.

Casa Scînteii). Volum: Județele Patriei - Județul Argeș. 1974. 

Liceul Dinicu Golescu de pe strada Negru Vodă. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Liceul Dinică Golescu - vechi lăcaș de cultură al orașului.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idewm. Liceul Dinicu Golescu. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1983.

Liceul Dinicu Golescu. Cod: 19230. Anii '80. Necirculată.

Biserica Flămînda. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Turnul Bărăția. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Turnul Bărăției (sec. XIV). Foto: A. Bubulac. 1971. 

Turnul care face parte din ansamblul arhitectural Bărăția.

Volum: Turism cu manualul de istorie. 1973.

Turnul Bărăției. Foto: Florescu Alex. 1972.

Alt tiraj, cod 1935. Foto Al. Florescu. 1975. Necirculată. 

Mulțumiri Mihaelei Mihăilescu pentru generozitate.

Colaj. Cod: 1159. 1975. Necirculată.

Imaginea din dreapta, jos: Turnul Bărăției.

Turnul Bărăției. Cod: 9648. Foto: Al. Comănescu. Anii '70-'80. Necirculată.

Turnul Bărăției - vestigiu istoric și motiv de inspirație pentru pictorii

secolului al XIX-lea. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Bărăția. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1983.

Biserica Bărăția. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Piatra tombală a comitelui Laurențiu de Longo Campo (1300) din interiorul bisericii. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Casa parohială a Bărăției - una din cele mai vechi construcții din Cîmpulung.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

În parc. Cod: 314. Librăria Noastră. 1953.

Ilustrata nu a fost francată corespunzător și drept urmare

i s-a aplicat ștampila Taxa de plată.

Bustul lui Nicolae Bălcescu, figura centrală a revoluției de la 19â848

(operă de Constantin Baraschi). Volum: Lumini muscelene. 1980.

Vedere din parc. 1963.

Parcul central. În mijloc bustul lui Nicolae Bălcescu. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Numai busturile vorbesc sau și florile? Grădina publică în prag de toamnă.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Maiorul Dimitrie Giurescu - eroul de la Rahova (bust de Dimitrie Mirea).

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Statuia eroului - omagiul sculptorului muscelean Dimitrie Mățăuanu

în amintirea eroilor de la Pravăț. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Poetul și luptătorul revoluționar C.D. Aricescu, primul autor al unei istorii

a orașului Cămpulung. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Pictorul înaintaș Ioan D. Negulici, înflăcărat luptător în 

Revoluția din 1848. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Profesorul George Oprescu, critic de artă și creatorul școlii de istoria a artei

în România. Volum: Lumini muscelene. 1980. 

Rudor Mușatescu, copilul răsfățat al Cîmpulungului, trubadur al nostalgiilor

meleagurilor natale și reprezentant de frunte al dramaturgiei românești.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Ion Barbu, personalitate de frunte a culturii și științei românești,

matematician și poet de geniu. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Constantin Baraschi - autoportret - talent unit cu ambiție și rară

perseverență în împlinirea idealului artistic. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Vedere. Cod: EST 10288. Foto: C.P.C.S. Anii '80. Necirculată.

Biblioteca Orășenească - monument de arhitectură românească

de la începutul secolului al XX-lea. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Casa de Cultură. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Clădirea Bibliotecii orășenești. În prim-plan statuia lui Negru Vodă. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Idem: Bustul domnitorului Radu Negru Basarab.

Volum: Turism cu manualul de istorie. 1973.

Legendarul Negru Vodă (bust de Dimitrie Mirea)

"Memoriei Luceafărului basarabesc, admiratorii gloriei străbune închinp acest monument".

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Monumentul lui Negru Vodă. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1983.

Cădirea Băncii Naționale - construcție în stil neoromânesc din anii 1930,

operă a arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Agenția O.N.T. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Biserica Domnească. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Muzeul de Istorie al Orașului Cîmpulung - oglindă a trecutului îndepărtat.

 Volum: Lumini muscelene. 1980.

Bustul poetului Dimitrie Nanu, executat de Dimitrie Mățăuanu și aflat

în Muzeul de Istorie. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Steagul original al Districtului Muscel, arborat în 1859 după Unirea Principatelor.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Mihai Tican Rumano - scriitor, ziarist și explorator, expresie a generozității,

a dragostei fierbinți pentru patrie și locurile natale (bust de Dimitriu-Bîrlad).

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Muzeul raional. Cod: 10009. Anii '60 - '70.

Muzeul local (secția de etnografie și artă populară). 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Muzeul de istorie. Cod: 494. O S E D T. Foto: Florescu Alexandru. 1972.

Muzeul Etnografic, monument de artă veche românească, restaurat de

arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Vechi unelte și obiecte casnice muscelene - în Muzeul Etnografic.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Costume naționale din Muscel în Muzeul Etnografic. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Aspect din secția de etnografie și artă populară a Muzeului orășenesc. 

 Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Interior din Muzeul de Etnografie: covoare și costume naționale din Muscel,

comoei de artă țărănească. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Colaj. Muzeul Câmpulung Muscel.

Secția Etnografie și artă populară musceleană Lilly și Margareta Gică Ștefănescu.

Foto: Nicolae Badiu. Anii 2000. Necirculată.

Casa Nanilor - cuib de poezie și nostalgie din vechiul Cîmpulung.

Idem. Vila Golescu. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Casa unde a văzut lumina zilei poetul Ion Barbu.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Vila Drăghiceanu, construcție în piatră de Albești, operă a măiestriei

pietrarilor musceleni. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Detalii de sculptură și arhitectură în piatră la vila Drăghiceanu.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Vila Drăghiceanu. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Casă veche în stil românesc, aici s-a născut savantul dr. C.I. Parhon.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Aici a fost tipografia. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Clubul Uzinelor mecanice Muscel. Cod: 7385. Foto: Al. Florescu. Anii '70. Necirculată.

Casa de Cultură a Sindicatelor. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Bulevardul Pardon acum 50 de ani. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Așa arată azi Bulevardul Pardon. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Bulevardul Pardon. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Ștrandul Olga Bancic. Cod: 1230 I. P. 1. Librăria Noastră. 1958.

Intrare în parcul Olga Bancic. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1968.

Printre plutele seculare din parcul Olga Bancic (reproducere după un 

tablou de Eugen Chirovici). Volum: Lumini muscelene. 1980. 

Casa pionierilor. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1968.

Casa Pionierilor. Cod: EST 0345. Foto: N. Ioanid. Necirculată.

Vestigii cîmpulungene în opera arhitectului înaintaș Ioan Mincu:

Casa Pionierilor (fostă Casa Ilie Mirea). Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Imagine alb-negru.

Casa Oprea D. Iorgulescu - monument arhitectonic din prima jumătate

a secolului al XX-lea. Volum: Lumini muscelene. 1980.

În amintirea pictorului N. Grant. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Casa în care a locuit generalul Eremia Grigorescu înainte de Primul Război Mondial,

cu aspectul din perioada respectivă. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Vila Eugen Stătescu - în prezent secție a spitalului de ftiziologie.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Laboratorul de igienă din Cîmpulung-Muscel. Aici se află și sediul Sanepidului raional.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 13, 30 martie 1963. 

Policlinica. 1970.

Alt tiraj, este indicat și fotograful: M. Andreescu. 1972.

Hotel Muscel. 

Cod: EST 4130. Foto: I. Petcu (C.P.C.S.). 1978. Necirculată.

Noul hotel Muscel, confortabil și primitor, își așteaptă oaspeții doritori

să cunoască peisajele muscelene. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Idem. Hotelul Muscelul. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Hotel Muscelul. Fără număr de cod. Foto: Al. Comănescu.

A doua parte a anilor '80.

Carnet-set: Județul Argeș. Ilustrate detașabile, mini-imagine rămasă la cotor.

Hotelul Iezer. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Grădina restaurantului Piatra Craiului.

Broșură: Județul Argeș. Ghid comercial turistic. Anii '60 - '70.

Magazin de artizanat.

Broșură: Județul Argeș. Ghid comercial turistic. Anii '60 - '70.

Piața veche. Volum: Lumini muscelene. 1980.

La tîrg, acum patruzeci de ani. Volum: Lumini muscelene. 1980.

În Dulap la marginea Cîmpulungului copilăriei.

Volum: Lumini muscelene. 1980.

Iazul Morii, imagine de altădată. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Casă veche țărănească. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Casă la periferia Cîmpulungului de la începutul secolului al XX-lea.

Volum: Lumini muscelene. 1980. 

Vedere din Cîmpung Muscel. 1967.

Blocuri noi. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic. 1968.

Cîmpulung-Muscel. 1969.

Cîmpulung-Muscel. Cod: 2235. Anii '70. Necirculată.

Stadionul. Volum: Cîmpulung. Mic îndreptar turistic 1983.

Uzina mecanică Muscel. Vedere generală. Mic îndreptar turistic 1968.

Idem: Uzina mecanică din orașul Cîmpulung (foto Comb. poligr.

Casa Scînteii). Volum: Județele Patriei - Județul Argeș. 1974. 

De aici pleacă peste mări și țări "Zimbrii" Muscelului

- Întreprinderea Mecanică Muscel. Volum: Lumini muscelene. 1980.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 4. 27 ianuarie 1962.

Intrarea în defileu spre peștera Dâmbovicioarei. Interbelică. Necirculată.

Ioan Staicu, Librăria, Papetăria și Magasin Universal Câmpulung. 

Cabana și campingul Brustureț Cîmpulung.

Broșură: Județul Argeș. Ghid comercial turistic. Anii '60 - '70.

Cabana Voina. 1966.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 15. 6 aprilie 1968.

Consemnări publicate în Ziarul Universul de joi, 1 septembrie 1932.

Articol (Anticipație în trecut) publicat în Revista Flacăra, nr. 30. 2 august 1975.

Colaj. Cod: 1101. 1974.

Casa pionierilor; Muzeul deArtă; Oficiul P.T.T.R.; Muzeul de Istorie.

Alte tiraje, cod: 1161- 1976 (necirculată), 1978, 1979.

"De aici, din pitorescu peisaj/De joc, de voie bună/

Noi sănătate vă trimitem din voiaj/D-aci de unde plouă trei zile-n săptamînă".

Colaj (fără partea din dreapta, jos). Cod: 2759. 1977. Necirculată.

Monumentul eroilor; Cabana Ciobănașul; Hotelul Muscelul.

Colaj (fără partea din dreapta, jos). Cod: 2759. 1979. Necirculată.

Monumentul eroilor; Cabana Ciobănașul; Hotelul Muscelul.

Imagine identică cu cea precedentă, titulatură scrisă de mână, culoare

de fond schimbată.

Colaj. Cod: 15910. Anii '80. Necirculată.

Colaj. Cod: 19681. 1984.

Colaj. Anii 2000. Necirculata.

Foto: Nicolae Badiu. Editat de Muzeul Municipal.

Editura Meridiane, București, 1968 (Bun de tipar 01 08 1968). Fotografiile executate de Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic Casa Scînteii. Consultanți științifici: 

Dr. Ion Hurdubețiu, Dr. Flaminiu Mirtu. Autor: Constantin Darie.

Broșură: Mănăstirea Negru Vodă din Cîmpulung. Editura: Meridiane. 1968.

Anii '60 - '70.

Broșură-pliant de prezentare a programelor ONT Carpați.

În limba germană.

Broșură: Județul Argeș. Ghid comercial turistic. Anii '60 - '70.

Fondul Plastic - Agenția de publicitate ARTIS.

Volum: Turism cu manualul de istorie. Editura pentru Turism. 1973.

Volum: Județele Patriei - Judetul Argeș. 1974. 

Editura Academiei Republicii Socialiste România. Tiraj: 4050 exemplare.

Revista Flacăra, nr. 30. 2 august 1975.

Volum: Lumini muscelene. Editura Sport - Turism. 1980. 

Editura Sport-Turism, București, 1983 (bun de tipar 04 03 1983). Referenți: Anastasie Iordache, Eugen Nedelcu. Redactor: Ioana Pascu. Tehnoredactor: Maria Tameș. Coperta seriei: Eugen Kerry. Autori: Teodor Mavrodin, Spiridon Cristocea.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 

Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (cele de tastare, da !).

Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 

cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !